| |
|
|
 |
|
|
|
|
|
Inimă de câine
după Mihail Bulgakov
|
| Data reprezentaţiilor: |
Momentan nu există reprezentaţii. Va rugăm reveniţi! |
|
|
|
Regia:
|
Yuriy Kordonskiy |
|
Traducere:
|
Violeta Popa |
|
Scenografie:
|
Ştefania Cenean |
| Ilustraţie muzicală: |
Radu Gheorghe |
|
Secretar literar:
|
Violeta Popa |
| Dată premieră: |
09-10-2005 |
| Durata spectacolului: |
2 ore şi 30 minute |
| Pauză: |
da |
| Preţ bilete: |
30 RON; 25 RON; 16 RON (rândul 8, sect. B + C) |
|
| Distribuţia: |
|
Preobrajenski, celebru profesor eminent:
|
Victor Rebengiuc |
|
Bormenthal, asistentul lui:
|
Mircea Rusu |
|
Sarik, câine vagabond, mai târziu Tipograf Tipografovici Sarikov:
|
Marius Manole |
|
Zina, Menajera lui Preobrajenski:
|
Tania Popa |
|
|
Monica Florescu |
|
Daria Petrovna, bucătăreasa lui:
|
Cecilia Bârbora |
|
Fiodor, Portarul:
|
Gavril Pătru |
|
Tovarăşul cu greutate, un ştab:
|
Alexandru Bindea |
|
Doamna nervoasă, o femeie de-o vârstă incertă:
|
Florina Cercel |
|
|
Victoria Dicu |
|
Tânăra domnişoară:
|
Monica Florescu |
|
|
Rodica Ionescu |
|
Schwonder, preşedintele comitetului de bloc:
|
Şerban Ionescu |
|
Viazemskaia, femeia bărbat:
|
Afrodita Androne |
|
Pestruhin, membru în comitet:
|
Dragoş Ionescu |
|
Jarovkin, membru în comitet:
|
Răzvan Popa |
|
|
|
|
|
|
|
Inimă de câine după Mihail Bulgakov
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Umanitatea, încotro? Spre „noi culmi de civilizaţie şi progres”? Ignorând natura umană şi natura lucrurilor? Întrebări mai vechi la care realitatea cotidiană, tot mai zbuciumată, ne somează să răspundem...
În urma unui transplant de testicole şi hipofiză realizat de profesorul Preobrajenski, câinele maidanez Sarik va deveni creatura umană Sarikov, într-o Moscovă… în plină tranziţie!!!
Victor Rebengiuc a primit premiul UNITER pentru Cel Mai Bun Actor în rol principal în anul 2006, iar Marius Manole a fost nominalizat în cadrul aceleiaşi categorii.
CRONICI
„Bulgakov avea teatrul în sânge. Îl are, evident, şi Kordonskiy. Ceea ce a făcut el e mai mult decât o adaptare: întreaga nuvelă e acolo pe scenă, sub formă de piesă, ca şi cum Bulgakov ar fi scris-o de la început aşa…
Spectacol de virtuozitate actoricească pe o partitură complexă, ce merge de la grotesc la înfricoşător şi de la amănuntul naturalist la grave sensuri filosofice…
Un moment de referinţă pentru teatrul românesc. Şi un avertisment mereu actual.”
Adriana Bittel – România literară
„Poate juca un actor rolul unui câine atât de bine încât spectatorul să nu bage de seamă diferenţa? Foarte puţin probabil, dar există două variante: să joace într-un costum de câine… sau să joace Marius Manole în „Inimă de câine” de Bulgakov…
Victor Rebengiuc cedează uneori distincţia aristocratului nostalgic în favoarea demoniei de saltimbanc a savantului răsfăţat… fredonează Celeste Aida, dansează, se copilăreşte… Îl acompaniază cu un farmec personal în care pune inteligenţă, şiretenie şi complicitate Mircea Rusu… Se adaugă umorul consistent al grupului de proletari condus de Şerban Ionescu, graţia Taniei Popa, erotismul comic al Florinei Cercel, grosolănia parfumată a Tovarăşului cu greutate interpretat de Alexandru Bindea, dar şi creaţiile din roluri secundare realizate de Cecilia Bârbora şi Radu Gheorghe, aşa încât spectacolului nu-i lipseşte nimic, fiind deopotrivă comic şi subversiv.”
Mircea Ghiţulescu – Teatrul azi
„Scenografia, atât decorul de un desăvârşit rafinament plastic şi remarcabile conotaţii simbolice, cât şi costumele caracterizante în înţelesul artistic al conceptului, semnată de Ştefania Cenean, conferă reprezentaţiei cadrul fastuos al acestui autentic banchet teatral.”
Valentin Dumitrescu – Revista 22
|
|
|
|
|
|
|
Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” Bucureşti este instituţie publică de spectacole, de interes naţional, instituţie de repertoriu, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. Obiectivul principal îl constituie promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional. Activitatea teatrului este organizată pe principiul stagiunilor, stagiunea teatrală
|
începând, de regulă, la data de 15 septembrie a fiecărui an.
De la începuturile sale, Teatrul Naţional a fost un mediu cultural unde s-a putut crea o dramaturgie naţională, unde publicul a fost familiarizat cu cele mai noi şi mai interesante scrieri dramatice universale, unde s-a afirmat întâia şcoală de regie românească şi unde s-au format generaţii de mari actori, de dramă şi de comedie.
|
|
|
|
Ce se joacă |Contact | Pentru presă | Agenţia de bilete | Arhivă
|
|
|