Stagiunea Curentă

Anul acesta Magicianul poveştilor îi invită pe copii la teatru pentru a-i veni în ajutor mai mult decât în alte rânduri. O scrisoare primită din lumea poveştilor ne avertizează că personajele nu mai vor să fie ce sunt. Ea este semnată de foarte multe personaje. Spre exemplu, în scrisoare există dorinţa lupului de a nu mai fi un personaj rău. Citind aceasta, şi multe altele, magicianul a analizat „necazul" fiecăruia în parte şi s-a gândit că ... pe bună dreptate, nici căpriţa nu este atât de bună pe cât pare; poate că Cenuşăreasa şi-a pierdut intenţionat pantofiorul şi se prea poate ca Zâna să fi greşit când l-a transformat pe Pinocchio din păpuşă în om, căci dacă avea nasul din lemn nu mai era răcit niciodată.

Şi în această stagiune, la Teatrul Naţional pentru Copii, cei mici sunt invitaţi să urce pe scenă, să devină personaje şi astfel să afle cât de rele, sau cât de bune sunt ele.

Buna poveştilor îi va apăra pe cei buni, iar Magicianul - pe cei răi. Publicul va decide cine are dreptate.

Din actuala stagiune nu vor lipsi nici spectacolele eveniment legate de sărbătorile românilor (Ziua Sfântului Dimitri, Ziua lupului - Ziua Sfântului Andrei, a Sfântului Nicolae).

Jocul va fi împlinit de cadouri şi cărţi, iar despre întreaga stagiune se va auzi peste mări şi ţări.

În fiecare duminică de la ora 11.00, în Sala 99 a TNB, sunteţi invitaţi la Judecata    poveştilor!

Cronici:

„Teatrul Naţional pentru Copii, o sărbătoare a sărbătorilor pentru întreaga familie: „Sărbătoarea tuturor Sfinţilor", „Miracolul Învierii", „Carnaval de lăsata secului", „În aşteptarea lui Moş Crăciun", precum şi „Haloween"/"Sfântul Andrei, ocrotitorul României". Mulţi regi şi voinici, multe zâne, chiar şi zâni, multe poveşti nemuritoare. Un nou Teatru Naţional - pentru copii .(...). Basmul s-a contopit cu realitatea într-un discurs scenic plin de viaţă şi de voioşie."

Eugen Comarnescu, Cronica Română

„Marian Râlea are în repertoriu o dominantă: recuperarea poveştii româneşti....Este o modalitate atractivă, dezvoltându-le copiilor imaginaţia şi creativitatea."

Irina Budeanu, ABC - Suplimentul Ziarului Azi

„Am încercat să-i ducem pe copii mai mult în zona mitologiei româneşti, pentru că are atâtea de oferit. Au fost mai multe istorii clasice autohtone şi mai puţine contemporane sau scrise de autori străini"

Marian Râlea pentru Adevărul

„Practic, ei au crescut cu basmele românilor şi au devenit, pentru o zi, actori şi eroi"

Irina Budeanu, Azi

„Nu mă interesează să merg într-o grădiniţă, ci mă interesează să aduc copii aici la teatru, ca mai târziu să cunoască drumul. (...) copilul intră pe scenă, devine personajul pozitiv, iar noi, oamenii mari, suntem personaje oarecum negative".

Marian Râlea pentru Suplimentul de Cultură

„Teatrul Naţional pentru Copii are meritul de a scormoni prin sertarele prăfuite ale basmului tradiţional cu mănuşi magice, work-shopul pentru copii nemaifiind o noutate în peisajul nostru teatral, ci deja un mod familiar de abordare a basmului".

Alina Eremia, Curentul

„ (...) la Sala 99, acolo unde, din te miri ce, câteva cârpe, un ecran, câteva proiectoare şi multă fantezie, se nasc poveştile...pe stil nou, ţesând în jurul lor farmecul unei copilării fericite, fiecare având şansa să devină Erou de poveste, în timp ce binele iese mereu învingător".

Veronica Marinescu, „Curierul Naţional"

Teatrul Naţional pentru Copii este un proiect de teatru independent, iniţiat de Fundaţia ABRACADABRA - condusă de actorul Marian Râlea.

Acceptat şi coprodus de TEATRUL NAŢIONAL „I.L. Caragiale", din anul 2001, proiectul s-a materializat în fiecare stagiune prin câte o temă principală.

Caracterul interactiv al spectacolelor s-a dovedit unul din principalele puncte de atracţie, atât pentru micuţii interpreţi, cât şi pentru părinţii şi bunicii lor.

Vreme de şase ani, scenele Naţionalului le-au devenit familiare copiilor. Urcând pe scenă, la invitaţia Magicianului şi a celorlalte personaje ce-l însoţesc, copiii au avut şansa să devină eroi de poveste în unele din cele mai frumoase basme ale românilor. „Făt Frumos din Lacrimă","Harap Alb", mitologicele duhuri bune-duhuri rele, „Poveştile Domnului Caragiale",dar şi ...poveştile shakespeariene, toate acestea şi multe altele au prins viaţă datorită Jocului de-a teatrul. În prim plan s-au aflat şi continuă să se afle tradiţiile noastre culturale. N-au fost însă neglijate nici interferenţele cu civilizaţiile şi poveştile altor popoare, aşa cum îi stă bine teatrului într-o Europă unită.

Spectacolele s-au desfăşurat atât la Sala Atelier, la Sala Mare, cât şi la Amfiteatru, iar în ultimele stagiuni, la Sala 99.