Unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai lumii, cu o piesă devenită clasică, ridică o întrebare mai acută, azi, decât oricând: Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş? Un text despre umanitatea redusă la scara unui umil târg de provincie, construit pe o necruţătoare satiră de moravuri care anihilează barierele dintre victime şi călăi.
Un spectacol cu o regie de o uluitoare plasticitate şi un surprinzător dinamism şi care pune strălucit în valoare nenumăratele posibilităţi tehnice ale Sălii Mari. O scenografie fabuloasă recreează cu inventivitate un oraş în plină mişcare pentru a-i conferi spectatorului iluzia că se află în inima acţiunii. Amestec de comedie feroce şi dramă, Vizita bătrânei doamne este un spectacol despre vină, răzbunare şi lăcomie, susţinut de o formidabilă echipă de artişti din Bulgaria (Alexander Morfov - regia, Nikola Toromanov - scenografia) şi Marea Britanie (Chris Jaeger - lighting design) precum şi de mari actori ai Naţionalului bucureştean.
Un spectacol clădit pe o interogaţie care incomodează: ce preţ are conştiinţa fiecăruia dintre noi - teancuri de dolari sau, poate, 30 de arginţi?
Cronici
Regizorul
Alexander Morfov, realizatorul decorului Nikola Toromanov, al costumelor
Andrada Chiriac şi al light design-ului Chris Jaeger dar şi semnatara
coregrafiei Galina Bobeicu au realizat un spectacol impresionant prin:
creativitate, dinamică, robusteţe profesională, ţinuta şi acurateţea
propunerii. La toate acestea se adaugă o desfăşurare de forţe actoriceşti demne
de o instituţie de prestigiu cum este un teatru naţional. (...) Nu ştiu câţi
dintre noi l-am crezut pe Ion Caramitru când ne-a anunţat că activitatea
teatrului pe care îl conduce nu va fi perturbată. Cu siguranţă, şi mai puţini
am fi crezut că în această perioadă vom vedea la Sala Mare o asemenea producţie
care să exploateze la maximum potenţialul artistic şi tehnic al TNB.
Răzvana
Niţă, Port.ro - Maia Morgenstern, în vizită
Montarea este grandioasă şi se datorează inventivităţii
regizorului şi a scenografului din Bulgaria, Nikola Toromanov, ajutaţi
de tehnica scenei Sălii Mari, cu o funcţionalitate neobişnuită. În decorul, spectaculos şi uşor de schimbat, e
lume multă, căci distribuţia e mare şi figuraţia la fel. (...) Manipularea
gloatei de către miliardară e ţesută fin în scenă. Demnitatea oamenilor este
târâtă benevol spre trădare (...).mulţimea ipocrită nu-şi doreşte decât bani, tot
mai mulţi bani, şi astfel principiile moralei sunt anihilate.
Maria
Sârbu, Jurnalul Naţional - Preţul conştiinţei între sticla de vodcă şi miliardul de dolari
„Maia
Morgenstern acaparează scena cu un rol solid, care îi vine ca o mănuşă.
(...) Mircea Rusu, cu o interpretare de excepţie, îşi duce personajul spre o din
ce în ce mai posibilă moarte, alunecând de la iluzia că semenii lui îl vor
proteja spre certitudinea unui sfârşit absurd. (...) Bulgarul Alexander Morfov a regizat un
spectacol de forţă, bine legat, plin de tensiune, cu scene memorabile şi deloc
greu de urmărit, reuşind să fructifice tot potenţialul scenei mari printr-o
excelentă tehnică de plasare a personajelor în spaţiu. Decorul realizat de un
alt bulgar, Nikola Toromanov, reproduce în detalii de fineţe spaţiul unei gări,
centrul oraşului, cu restaurant, cafenea şi boutique, cabinetul
medicului, biroul primarului şi secţia de poliţie, oferindu-i spectatorului
mereu câte un plan de urmărit."
Dan
Boicea, Adevărul literar şi artistic - Profesionişti, în
vizită la Bucureşti
În jurul întrebării esenţiale despre care a vorbit
cu prilejul premierii, şi anume - dacă în zilele noastre un om sărac mai poate
rămâne cinstit? -, regizorul a proiectat un tablou social de o mare bogăţie
caracterială şi psihologică, concentrându-se evident pe traiectul acestei
vizite celebre care bulversează existenţa locuitorilor din orăşelul Gullen, dar
şi sufletul bogătaşei sosite aici să se răzbune pentru un trecut de umilinţă.
Ambele direcţii îi reuşesc, pentru că ştiinţa sa de constructor alternează
echilibrat planurile, urmărind acţiunea de la un pol la altul al conflictului. (...) Personaj spectaculos, Klara Zahanasian
găseşte în Maia Morgenstern haina ideală dată de eleganţa şi clasa pe care
actriţa ştie să şi le pună în valoare. La polul opus, Mircea Rusu îi conferă
lui Ill umilinţă şi umanism, într-un joc gradat de la jovialitatea produsă de
vestea sosirii Klarei şi până la acceptarea resemnată a sentinţei acesteia.
Actorul are multe momente bune, de caldă manifestare umană, în ciuda vinovăţiei
de odinioară, ceea ce face să crească sentimentele contradictorii şi stările
paradoxale ale celor din jur. Un anume echilibru între demnitate, cedări laşe
şi resemnare asigură interpretării lui Mircea Rusu reuşita. (...) Cu o artă
desăvârşită a portretizării acestei lumi, prin multiplicarea exemplarelor
reprezentative, regizorul umple scena cu viaţa pitorească şi dramatică în acelaşi
timp a orăşelului, ilustrată în detaliu prin elemente realiste, dar şi cu unele
deschideri simbolice remarcabile. (...) Cele mai spectaculoase momente vin însă din
contribuţia creatoare a scenografului Nicola Toromanov (costume: Andrada
Chiriac) care, exploatând neaşteptat posibilităţile scenei mari a Naţionalului
(pe care puţini artişti indigeni se ostenesc să o valorifice), compune imagini
de neuitat prin frumuseţe, expresivitate şi valori semantice.»
Doina Papp, Revista 22, Bucureştiul
cultural 113 - Vizita, un spectacol în toată puterea cuvântului
"Vedem ceea ce se cheamă o mare montare, o super-producţie, cu interpreţi numeroşi, cu o figuraţie bogată, ale cărei mişcări sunt precis şi eficace coordonate. E dincolo de orice dubiu că Alexander Morfov ştie să organizeze şi să coordoneze ansamblurile, că e un maestru al scenelor de grup, că îi e la îndemână să mişte firesc şi convingător grupurile în cauză, e clar că e un pasionat al vizualităţii în teatru. (...) Mircea Albulescu e remarcabil în rolul Profesorului, rol în care marchează un moment solistic de mare rafinament, emoţionant chiar, atent şi abil contrapunctat prin ceea ce va însemna o tot mai accentuată punere între paranteze a demnităţii şi raţiunii personajului ce va sfârşi prin a se supune voinţei majorităţii. O majoritate în declin moral, involuţie măsurat relevată de spectacol."
Mircea Morariu, Cronica Veche nr. 5-6 (16-17) - Vizita bătrânei doamne
|