Meniu

Expoziții

Expoziția Zilele Artelor Textile București în Rotonda TNB

11 Septembrie 2018 - 11 Octombrie 2018
Bilete

Intrare liberă / Free entrance

Icoana – credinţă şi tradiţie 14 Decembrie 2018
Vineri, 14 decembrie 2018, la ora 13.00, are loc în Foaierul Media (aripa Intercontinental) a Teatrului Național ”I.L. Caragiale” vernisajul expoziției naționale Icoana – credinţă şi tradiţie(icoane pe sticlă și pe lemn) organizată de Institutul Național al Patrimoniului din subordinea MCIN, în parteneriat cu TNB. Proiectul , aflat la cea de a IV-a ediție, este cuprins în programul național multianual de Revigorare a meșteșugurilor tradiționale și promovare a creativității artistice, inițiat încă din anul 2000 de Institutul Național al Patrimoniului și are ca scop principal promovarea tehnicilor tradiționale de lucru ale icoanelor, precum și a meşterilor iconari contemporani. Expoziția, care va fi deschisă până în 15 ianuarie 2019, își propune să ofere publicului, în ajunul Sărbătorilor de Crăciun, o imagine actuală a unui meșteșug artistic tradițional. Lucrările expuse aparțin unor creatori populari din toate colțurile țării. Ȋn expoziţie vor fi expuse icoane pe lemn şi pe sticlă din toate zonele ţării, lucrate în tradiţia acestui domeniu al artei populare - tehnici de lucru, procedee, materiale, ornamentică, tematică, simboluri - conform credinţei şi obiceiurilor noastre populare. Parteneri în acest proiect sunt: Teatrul Naţional Bucureşti „I.L. Caragiale”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul Etnografic al Moldovei. Expoziția va putea fi vizitată zilnic între orele 10.00 – 18.00, cu excepția zilelor de luni. Accesul publicului pentru Foaier Sala Media este permis prin Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2.   În perioada 22 ianuarie - 15 februarie 2019, o selecție de lucrări din expoziţie va fi itinerată la Iaşi și expusă la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul Etnografic al Moldovei.
Citește mai mult >
Expoziţie Matilda Simona Teodorescu - Clipe 06 Decembrie 2018
Foaierul Media (aripa dinspre str. Tudor Arghezi) va găzdui din 6 decembrie 2018 până în 8 ianuarie 2019 expoziția personală de pictură, acrilic și ulei pe pânză a arhitectei Matilda Simona Teodorescu, intitulată Clipe. ”Ca arhitect,- se confesează artista- căutând, înțelegând și asimilând forma, proporția și culoarea, fac acum drumul invers, de la macrocosmos la microcosmos, pășind pe drumul artelor vizuale prin expoziția personală de pictură „clipe”, expoziție despre renaștere, fluturi călători pe flori de primăvară, armonii muzicale, păduri brumate de zăpadă, căluți de mare la Vama Veche, povești de dragoste țesute între Dunăre și Mare la Sulina, despre viață, despre noi. Caut formele naturii și așez în ele sentimente, trăiri, gânduri. Mă opresc... mă așez pe culorile pietrelor sparte de ape, de vânt, de soare... și ascult... ascult respirația vieții... așa s-au născut clipele din foaierul Sălii Media a Teatrului Național din București”. Finisajul cu public va avea loc în ianuarie 2019, la o dată care va fi anunțată ulterior. Expoziția este deschisă zilnic între orele 11.00 – 18.00, cu excepția zilelor de luni.  
Citește mai mult >
Muzeul ascuns! - Pași spre renașterea Muzeului teatrului românesc (2) 09 Noiembrie 2018
În perioada 15 octombrie – 14 decembrie 2018, foaierul „Tapiserie” de la etajul 1 al Sălii Mari a TNB găzduiește, succesiv, 3 expoziții tematice, dedicate unor mari actori care au marcat istoria centenară a Teatrului Național: Aristide Demetriade, Ana Luca și Ion Petrescu.Sunt expuse lucrări de pictură, sculptură, grafică, costume, fotografii, obiecte și documente inedite (manuscrise afișe, imagini de arhivă) care fac parte din colecția Muzeului Teatrului Național. O parte dintre aceste exponate au fost supuse unor atente intervenții de conservare-restaurare: începând cu anul 2018, expertul restaurator Dr. Aurelia Pomponiu a restaurat magistral o parte din costumele din colecția Muzeului TNB, iar prin proiectul Pași către renașterea Muzeului Teatrului Românesc se va continua procesul de restaurare a unor lucrări de pictură în ulei pe pânză și de grafică de către restauratorii Ioan Darida și Dana Postolache.După prima ”microexpoziție” din acest ciclu generic intitulat Muzeul ascuns, dedicată marelui actor Aristide Demetriade (1872-1930), între 9 -25 noiembrie 2018, va putea fi vizionată, sub titlul Prezențe care schimbă fața teatrului românesc o nouă micro-expoziție care valorifică personalitatea actriței Ana Luca, elevă a celebrei Aristizza Romanescu. Va fi expus, cu acest prilej, tabloul recent restaurat al cunoscutului pictor I. Teodorescu-Sion, cel care a imortalizat-o pe actriță într-un frumos portret ce face parte din patrimoniul recuperat al Muzeului TNB.Aceste expoziţii fac parte din proiectul cultural „Pași spre renașterea Muzeului Teatrului Românesc”. Iniţiat de Asociaţia Art Conservation Support (ACS), în parteneriat cu Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale“ şi este consacrat unei serii de activități destinate atât publicului larg de toate vârstele, cât și specialiștilor în conservarea patrimoniului cultural material. Ana Luca (iulie 1957) A fost eleva Aristizzei Romanescu, de la care a învățat frazarea frumoasă și stilul jocului simplu şi lipsit de emfază. Debutul și l-a făcut pe scena Naţionalului ieșean. Deși era talentată, caracterul ei blând, retras a făcut să nu fie în prim planul scenei românești, așa cum talentul o îndreptățea. Cel care a adus-o la București a fost Alexandru Davila, care i-a încredințat roluri importante în Compania sa.Debutul în cadrul Companiei Davila l-a avut în 1909, la spectacolul inaugural Stane de piatră de Sudermann. Despre acel moment îşi amintea: „Sala plină de lume?...Lumini, reflectoare?... Mărturisesc că nu-mi amintesc de aşa ceva, din anumite motive. Era prea mare lumina dincoace de reflectoare, pe scenă, ceva mai important în inima mea, decât dorinţa unui succes de teatruˮ. (F.O. Fosian, 87 artişti bucureşteni, Editura Cultura Poporului)Din septembrie 1912, Ana Luca face parte din ansamblul Teatrului Comoedia. Cea de-a doua numire a lui Davila la direcţia Naţionalului bucureştean îi înlesneşte Anei Luca încadrarea în ansamblul primei noastre scene. Pe parcursul activităţii desfăşurate la Teatrul Naţional din Bucureşti, numele Anei Luca va apărea în distribuţiile multor spectacole: Voichiţa de Duiliu Zamfirescu, Dragoste neîngăduită de Pierre Wolff, Dama cu camelii de Al. Dumas, Azilul de noapte de Gorki.În timpul războiului se refugiază la Iaşi, apoi revine la Naţionalul bucureştean. Este distribuită de regizorii consacraţi ai teatrului nostru. Sub bagheta regizorală a lui Paul Gusty, Victor Bumbeşti, Vasile Enescu, Soare Z. Soare, Ana Luca îşi construieşte personajele cu dăruire şi pricepere, neţinând cont dacă rolurile sunt principale sau secundare. Îi întâlnim numele în distribuţiile spectacolelor: Prăpastia de M. Sorbul, Pleacă berzele de Ion Minulescu, Sonata umbrelor de Al. Dominic, Moartea Cleopatrei de Iorga, Puterea întunericului de Tolstoi, Ciuta de V.I. Popa, Visul unei nopţi de vară (Elena), Noaptea regilor (Olivia), Hamlet (Gertrude) de Shakespeare, Henric IV şi Este aşa cum vi se pare de Pirandello, O femeie fără importanţă de Oscar Wilde, Marele duhovnic de Eftimiu, Cruciada copiilor de Blaga, Candida de G.B. Shaw şi multe altele. Pentru meritele sale, Ana Luca este răsplătită cu titlul de societară a Teatrului Naţional din Bucureşti.Din 1949, deși trebuia să se pensioneze, și-a continuat activitatea la Teatrul din Reșița. Aici a jucat în iunie 1949 în spectacolul Cumpăna de Lucia Demetrius, în regia lui Sică Alexandrescu; apoi în mai 1950 în Cetatea de foc Sofia) de Mihail Davidoglu. Din 1951 până în 1956, numele ei apare pe afişele Teatrului Național din Iași în: Căruța cu paiațe (Pulcheria) de Mircea Ștefănescu, Pădurea (Raisa) de Ostrovschi, Vară furtunoasă (Bălaşa) de Valeriu Luca, Orașul în flăcări (Tudorița) de Davidoglu, Mama de Alecsandr Afinoghenov (Sonia).Ana Luca a fost printre puţinele actriţe preocupate de arta scrisului. Piesa sa de teatru, Pe drumul soarelui, fiindu-i premiată şi reprezentată pe scena Naţionalului bucureştean. I-au mai apărut volumele de versuri Candela (colecţia Universul Literar – 1939); romanul Prin fumul calumetului, Cioplituri (1941), Victor şi Ana. Cinzeci şi trei de cântece (apărut la editura Forum, Iaşi).Se stinge din viaţă în 1957. Ion Theodorescu - Sion (1882-1939) este unul dintre cei mai importanți pictori români de compoziție, al cărei caracter decorativ îi este specific. În egală măsură a fost preocupat și de portret, peisaj și natură moartă. În colecția Muzeului Teatrului Național din București îl regăsim în postura de portretist. Tabloul de față înfățișează pe Ana Luca, actriță din prima jumătate a secolului al XX-lea, în rolul Oliviei din „Noaptea regilor” de William Shakespeare.Onu Soare Teodor, numit de învățătorul său Theodorescu, nume pe care l-a păstrat și la care a adăugat el însuși componenta Sion s-a născut la Brăila și a venit la București în 1897 pentru a studia pictura. La Școala Națională de Arte Frumoase îi are ca profesori pe George Demetrescu Mirea și Ipolit Strâmbu – la desen, pictură și compoziție; pe sculptorul Ion Georgescu și arh. Victor Ștephănescu – la perspectivă. După cei 6 ani de studiu, primește o bursă și pleacă la Paris unde frecventează cursurile profesorilor Jean Paul Laurens și Luc Olivier la Académie de Beaux-Arts. Atât la București, cât și la Paris, a fost coleg cu Camil Ressu și Jean Al. Steriadi.Încă din timpul studiilor realizează portrete ale celor cu care intră în contact, remarcându-se ca un excelent desenator. În perioada 1908-1911, lucrează desene satirice pe care le publică la revistele umoristice Furnica, Zavera și Nea Ghiță. Mai târziu, execută pentru Facla ilustrații și portrete de actori.Din 1909, expune frecvent la Saloanele Oficiale, la expozițiile Tinerimii Artistice și ale societăților Arta și Arta română. De asemenea, participă la expoziții de artă românească organizate peste hotare la Paris 1925; Barcelona 1929, unde primește Grand Prix; Haga, Amsterdam 1930; Bruxelles 1935 şi post-mortem la Berna 1943; Stockholm 1943. Este prezent pe simezele expoziției internaționale de la Paris, 1937 și de la New York, 1939 și pe cele ale bienalei de la Veneția, 1938. A luat parte la cele două conflagrații de la începutul secolului al XX-lea, respectiv războiul balcanic și Primul Război Mondial. În 1916 este mobilizat în gradul de locotenent la artileria antiaeriană, participând la luptele din nordul Dobrogei și din Brăila. După retragerea în Moldova, se află la Hlincea pentru apărarea Iașilor. A făcut parte din grupul celor 35 de artiști mobilizați de Marele Cartier General al Armatei Române, cu misiunea de a transpune în imagini scene de război care urmau să formeze nucleul unui viitor muzeu național de artă.Opera sa se caracterizează printr-un puternic simț al decorativului și al monumentalului, trăsături ce îl singularizează în grupul de artiști contemporani lui.Reprezentarea actriței Ana Luca scoate la iveală puternicul simț al decorativului prin modul în care este realizat fundalul și amplul veșmânt. Rafinamentul culorii, care este pusă prin tușe juxtapuse, aduce o notă aparte unei personalități discrete și distinse.
Citește mai mult >
Expoziţie Cristian Bădiliță – Semnul lui Iona 17 Octombrie 2018
Miercuri, 17 octombrie 2018, la ora 18.00 are loc, în foaierul Media al Teatrului Național ”I.L. Caragiale” (aripa Intercontinental) vernisajul expoziției de pictură Semnul lui Iona semnată de Cristian Bădiliță*. Evenimentul va fi prefațat de poeta Ana Blandiana. Cunoscut ca scriitor, eseist, poet, istoric al creștinismului timpuriu, traducător - printre altele - al Noului Testament, Cristian Bădiliță va fi  prezent pe simezele Teatrului Național într-o nouă ipostază, aceea de artist vizual. Cele 40 de planșe din hârtie fabricată manual care vor fi expuse, propun un tulburător comentariu vizual, în registru simbolic, al unor episoade și pilde din Evanghelia după Matei. Iată cum își definește autorul însuși acest demers inedit: „Semnul lui Iona este o meditaţie simbolică pe marginea Evangheliei după Matei (simbolul fiind un termen mai larg, mai generos, mai puţin confesionalizat decât icoana). Simbolul transcende autorul nedepinzând strict de performanţele sale „meşteşugăreşti”. Dacă mi s-ar cere să desenez un peşte real acest lucru mi-ar fi imposibil, fiindcă pur şi simplu nu am talent la desen. Dar poate tocmai pentru că nu pot desena un peşte real pot să „închipui” un peşte-simbol, un „peşte transreal”. În felul acesta rog să fie văzute, citite, percepute şi interpretate simbolurile din expozitie. Cum se ştie, termenul „simbol” provine de la verbul grec syn-ballein, „a pune împreună”, „a reuni”. „Simbolul” era o bucată de ceramică ruptă în două cu prilejul încheierii unui contract. Fiecare dintre „contractanţi” primea o jumătate. Cele două jumătăţi erau „puse împreună” la ratificarea sau la ruperea contractului. Expoziția de faţă ilustrează, şi în alt plan, semnificaţia originară a „simbolului”. Ea „pune împreună” imaginea cu textul evanghelic, într-o versiune proprie, foarte fidelă originalului grec. La început a fost aşadar cititorul evangheliei. A urmat traducătorul ei din greaca veche în româna secolului XXI ţinând cont de cele mai fiabile ediţii. Lor li s-a alăturat poetul-teolog care, de data aceasta, inventează metafore vizuale, nu semantic-auditive. Atât despre autor şi despre specificitatea lucrărilor! Ele ar fi continuat să aştepte, cuminţi, în ascunzişul lor, dacă episcopul Virgil Bercea nu ar fi răspuns, cu promptitudinea-i obişnuită, propunerii de a organiza o expoziţie în memoria celor şapte episcopi greco-catolici arestaţi acum şaptezeci de ani, când Biserica făuritoare a României  moderne a fost scoasă în afara ne-legii comuniste. Expoziția de faţă este închinată celor şapte episcopi-martiri și, prin ei, Bisericii adevărate a lui Isus Hristos, una, demnă, curajoasă, nesupusă vremilor şi compromisurilor de un veac sau de o clipă. Teatrul Național reprezintă a treia escală a acestei expoziții de excepție, după cele de la Fundația Ilfoveanu din Pitești și Muzeikonul din Alba Iulia. Expoziția Semnul lui Iona va fi deschisă publicului până în 18 noiembrie 2018. Intrarea liberă, zilnic între orele 11.00 – 18.00, cu excepția zilelor de luni.   *Cristian Bădiliţă (n. 1968). Scriitor, istoric al creştinismului timpuriu. Doctor al Universităţii Paris IV - Sorbona cu teza Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii (Premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa). Fellow la Seminarul Conciliar din Madrid (1991-1992); Şcoala Normală din Pisa (1999-2000); Institutul de Ştiinţe Religioase din Trento (2002-2005) ş.a. A coordonat traducerea comentată a Septuagintei în cadrul New Europe College (8 volume; Polirom, 2002-2011). Cursuri despre tradiţia ortodoxă la Institutul Dan Bernardino din Veneţia. Realizează o traducere comentată a Noului Testament (6 volume apărute; Editura Vremea, Bucureşti). Publicaţii recente: Îngerul de pe autostradă (Vremea, 2016); Evanghelia după Luca (Vremea, 2016); Faptele apostolilor (Vremea, 2017); Orthodoxie versus ortodoxie (Tracus Arte, 2016); Dezvăţături (Tracus Arte, 2016); Poetul şi Procuratura. Procesul lui Baudelaire şi cele 13 poeme inculpate (Tracus Arte, 2017) ş.a. A expus „Poeme pentru păsări şi extratereştri” în mai multe muzee şi biblioteci din România, între care Biblioteca Naţională a României, Bucureşti; Muzeul Brukenthal, Sibiu; Casa Pogor, Iaşi; Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, Piteşti. Informaţii suplimentare pe site-ul www.cristianbadilita.ro şi blogul http://adamantius1968.simplesite.com dedicat lucrărilor plastice.  
Citește mai mult >
Toate Articolele
Browser-ul dumneavoastra nu este de actualitate

Va rugam sa faceti update la unul dintre browserele de mai jos pentru a vizualiza site-ul TNB

Va multumi pentru intelegere! Google ChromeVersiunea 7+ FirefoxVersiunea 4+ Internet ExplorerVersiunea 8+ OperaVersiunea 4+ SafariVersiunea 5+
TNB I. L. Caragiale Logo