La început de decembrie, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, Cehov se întâlneşte cu viziunea unuia dintre cei mai neconvenționali și mai talentați regizori de teatru din România, Radu Afrim. După alte cinci spectacole realizate pe scenele teatrului, între care se află şi excepţionala montare cu „Pădurea spânzuraților” de la finalul anului trecut, Radu Afrim pregăteşte un nou spectacol, „Trei surori”- un scenariu (ne)firesc de liber după Cehov. Avanpremierele vor avea loc în zilele de 3 şi 4 decembrie, iar premiera oficială pe 5 decembrie 2019, ora 19.30, la Sala Studio. E știut faptul că Afrim pune rar în scenă dramaturgie clasică, preferând texte contemporane sau scenarii proprii. Atunci când însă o face, propune modernizări extrem de personale și incitante, cu un puternic impact asupra spectatorilor. Lumile recreate de el după texte clasice au stârnit controverse, au deranjat chiar, dar spectacolele sale nu au lăsat pe nimeni indiferent. Radu Afrim provoacă din nou publicul, oferind un remix al unei piese clasice, o revitalizare halucinantă și extrem de actuală a unei povești spuse de sute de ori, un spectacol puternic, original și șocant care, la fel ca toate creațiile marca Afrim, îi va scoate pe spectatori din zona lor de confort. Departe de montările în care spiritul Rusiei e redat prin clişee, „Trei surori” de Radu Afrim propune o viziune suprarealistă, amestec de absurd, comic, grotesc, dar și de profundă sensibilitate, care plasează povestea celor trei surori în România zilelor noastre. În noul său spectacol de la TNB, Afrim creează un univers care se mulează pe receptivitatea publicului contemporan, cu trimiteri evidente la actualitate, dar care se integrează atât de bine în lumea imaginată de Cehov în urmă cu peste 100 de ani.   ”Mi-am permis să citesc gândurile celor trei surori. Și ale lui Andrei. Și să le transcriu cuvânt cu cuvânt. Adică am mâzgălit tăcerea dintre vorbele lor vechi de peste o sută de ani. Oamenii mei gândesc non stop. Sunt bolnavi de gânduri. No spleen. Și ideal ar fi ca ei să acționeze. Deja încep să acționeze. Mi-am permis mai multe lucruri. Le-aș numi intervenții în natură (aproape) moartă. Sau puțină adrenalină în vivariu. Și cu toate astea n-am reușit să le schimb destinul. Să iau acest detaliu ca pe un eșec al meu?”, Radu Afrim. Spectacolul se bucură de o distribuție alcătuită din unii dintre cei mai cunoscuți actori ai momentului, Raluca Aprodu, Natalia Călin, Flavia Giurgiu, Marius Manole, Emilian Oprea, Istvan Teglas, Irina Movilă, Ada Galeş, Ciprian Nicula, Florin Călbăjos, și este realizat în colaborare cu o echipă de artiști inovatori, cu care Afrim colaborează în mod constant: Irina Moscu – scenografie, Andrei Cozlac – video design, Călin Țopa – sound design. Următoarele reprezentaţii vor avea loc în zilele de 28 şi 29 decembrie 2019, de la ora 19.30.

La recent încheiata ediţie a Festivalului Internaţional de Dramaturgie Contemporană de la Braşov, Orchestra Titanic de Hristo Boicev, în regia lui Felix Alexa a câştigat Marele premiu. Spectacolul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti a avut premiera în ianuarie 2018 şi de atunci se joacă cu săli pline atât la sediu cât şi în turneu, cucerind publicul şi cronicarii de teatru deopotrivă. La aceeaşi ediţie a Festivalului braşovean, cea de-a 30-a, premiul pentru Cel mai bun actor i-a revenit lui Richard Bovnoczki, interpretul lui Doko - cel care “s-a născut pe lume c-o durere fără nume”, aşa cum spune refrenul lui "şi refrenul lui li se potriveşte de minune şi celorlaţi", remarca Andreea Nanu (Revista 22).  „Orchestra Titanic” de Hristo Boicev este o comedie filosofică și absurdă despre dorința de evadare în iluzie. Autorul bulgar sondează fenomenul migraţiei prin intermediul istoriilor a patru indivizi săraci, asaltaţi de marea iluzie a unei alte lumi, mai binevoitoare. "Este viaţa o iluzie? Numeroşi filosofi s-au aplecat asupra acestei întrebări. Iluzie fatală, ne spune autorul bulgar. Dar cântecul de lebădă al lui Doko,  îmblânzitorul de urşi, singurul care rămâne în scenă, este impregnat de atâta umanitate încât ne poate face să credem că n-a visat, că a fost acolo împreună cu ceilalţi, că visul lor a fost colectiv”, scria Evelyne Tran, cu ocazia montării pariziene a textului. "Spectacolul meu vorbește despre teatru și viață, spune regizorul Felix Alexa, despre cum ne putem salva, măcar parțial, dintr-o existență frustrantă și anostă, sperând la o altă dimensiune creată prin iluzie. O iluzie pe care ne-o creăm fiecare în intimitate, ca alternativă salvatoare”. Premiile au fost acordate sâmbătă seara, de un juriu alcătuit din actriţa Olga Delia Mateescu – preşedinta juriului, Ruxandra Săraru, realizator emisiuni radio-TV, şi Alexandru Nagy, regizor. Aceste premii se adaugă la cele primite în urmă cu un an, la Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio şi de Forme Noi, unde spectacolul TNB a fost răsplătit cu: Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru cea mai bună regie (Felix Alexa), pentru cea mai bună scenografie (Andrada Chiriac) şi Premiul pentru cei mai buni actori (ex-aequo – Claudiu Bleonţ, pentru rolul Harry, respectiv Richard Bovnoczki, pentru rolul Doko).

                         În noiembrie 2018, Teatrul Național ”I.L. Caragiale” a încheiat un parteneriat cu FEDRA (Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist), din convingerea că implicarea unei instituții de cultură de calibrul TNB și a unor personalități precum actorii teatrului în crearea și derularea unei campanii de comunicare pe o temă sensibilă și puțin înțeleasă precum tulburările din spectrul autist, s-ar constitui drept exemplu de atitudine pentru alte instituții și personalități. În cadrul acestui parteneriat TNB s-a angajat să sprijine și să mediatizeze o serie de inițiative ale FEDRA menite să sensibilizeze opinia  publică cu privire la aceasta temă. Deficitul central în tuburările de spectru autist îl constituie comunicarea și socializarea. Teatrul, tocmai asta știe să facă, să fie un excelent comunicator de emoții, de mesaje relevante social și cultural, precum și să faciliteze schimbul de idei. Terapia, educația, inclusiv educația prin artă au un rol esential în recuperarea și integrarea socială a persoanelor cu autism.  FEDRA, perseverând în demersurile sale, a adresat recent o scrisoare deschisă noii conduceri a Ministerului Educației Naționale, scrisoare pe care o puteți accesa aici:   Scrisoare deschisă către Ministerul Educației Naționale Video