Biblioteca TNB
Cine suntem noi
Biblioteca Teatrului Naţional se află integrată în Direcţia artistică a Teatrului, alături de Compartimentul Artistic, Serviciul Dramaturgie şi Secretariat Literar, Serviciul programare, Muzeu şi Serviciul Regizorat.
Are statutul de bibliotecă de specialitate şi dispune de aproximativ 35000 de unităţi bibliografice de specialitate dar şi de interes general.
Biblioteca Teatrului Naţional are un valoros fond bibliofil în care găsim semnificative piese de teatru în manuscris dar şi traduceri ale unor cunoscuţi autori de literatură de specialitate etc. Tot în acest fond sunt şi cărţile de teatru tipărite a căror vehime ne îndrumă către începuturile teatrului românesc şi european.
Vă aşteptăm, pe cei interesaţi să aprofundaţi lumea teatrului scris, în spaţioasa sală de lectură de la etajul 6. Aici veţi avea surprize foarte frumoase pe care vă invităm să le descoperiţi. Vă aşteptăm cu drag!
Robertina Stoica, coordonator Bibliotecă, documentarist, specialist carte de patrimoniu
Alina Constantin, bibliotecar
- Scurt istoric
- Biblioteca acum
- Servicii oferite
- Fondul de carte bibliofilă
- Cărţi rare
- Imagini
- Contact
Nea Nae, cum i se spunea, pe numele sau complet Nae Basarabeanu, este numele de care se leagă infiinţarea bibliotecii Teatrului Naţional.
Elev de conservator, venit din Craiova la Teatrul Naţional, Nae Basarabeanu observă cum unele texte după care au fost jucate spectacolele sunt pierdute. Fiind şi copist ştie situaţii în care, dacă se necesita reluarea piesei, textul trebuia rescris de mână. Aşa că, înzestrat cu simţ practic, având dragoste şi respect pentru tot ceea ce se petrecea în teatru, adună fiecare text şi îl depozitează într-un dulap pe care îl achiziţioneză din banii lui.
Acest iubitor de teatru a adunat textele pieselor jucate, a strâns afişele acestora, a făcut statistici, a ţinut inventarul şi registrele. Devine astfel neoficial bibliotecar al Teatrului Naţional cel puţin 12 ani, până în anul 1927, an în care îşi încheie zilele în teatru şi în viaţă. Funcţia sa va fi oficializată în timp, când, prin ceea ce clădeşte el se simte nevoia structurării unei biblioteci.
Odată înfiinţată ca şi entitate de sine stătătoare în cadrul Teatrului Naţional, biblioteca se dezvoltă treptat, având pe lângă piesele de teatru şi cărţi obţinute prin donaţii, în special. Sediul ei se afla la subsolul clădirii, într-o atmosferă primitoare cu mobilier de epocă.
Din păcate, inundaţia din 2013 a distrus considerabil fondul de carte şi documente existent.
În perioada 2011-2015 Teatrul Naţional este renovat şi restructurat. Nu este uitată biblioteca teatrului căreia i se alocă un spaţiu generos şi modern pentru sala de lectură, situată la ultimul etaj al clădirii, cât şi pentru cele două depozite la subsol.
Începând cu anul 2015 Biblioteca Teatrului Naţional intră într-un amplu proces de restructurare şi reorganizare timp de 3 ani.
Deoarece fondul era afectat de mucegai, fiecare unitate bibliografică a fost decontaminată la Institutul de Fizică Atomică, de la Măgurele.
S-a urmărit, în primul rând, ca cele două depozite să corespundă standardelor de depozitare a cărţilor prin achiziţionarea a câte unui termo-hidrometru pentru fiecare depozit.
După ce fondul de documente bibliografice a fost dezactivat şi decontaminat a urmat o muncă de studiu asupra naturii fiecărui document.
Astfel în cele două depozite au fost structurate unităţile bibliografice pe două mari categorii: beletristică şi teatru.
Depozitul Beletristică cuprinde toate categoriile de documente : carte, reviste, albume de artă etc.
În depozitul intitulat Teatru se găsesc atât cartea tipărită de teatru cât şi piesele de uz intern, schiţele decor, schiţele costum, partiturile muzicale, casete, recenzii, caiete program etc.
O altă categorie de documente de referinţă: dicţionare, enciclopedii, reviste de specialitate, albume etc. sunt păstrate în sala de lectură.
În cadrul fiecărui depozit pentru organizarea unităţilor bibliografice s-a folosit cotarea pe formate, iar la sala de lectură a fost folosită cotarea sistematic alfabetică după modelul american a lui Cutter. Au fost utilizate aşadar, pentru sala de lectură, tabelele de autori adaptate caracteristicilor limbii române de Getta Elena Rally.
În paralel a fost creată, cu ajutorul unei echipe de informaticieni, o bază de date de bibliotecă cu o interfaţă adaptată specificului acestui tip de fond. Aceasta cuprinde modulul de catalogare şi indexare, modulul de căutare, împrumuturi şi returnări, situaţii.
Modulul catalogare şi indexare a fost structurat pe 4 submodule: Generale (cuprinde toată cartea tipărită), Teatru (lucrările specifice rezultate în urma realizării spectacolului: textul, traducerea, schiţele decor, schiţele costum, caietele program etc), Seriale (reviste, ziare etc), Bibliofilie (lucrările bibliofile).
În cadrul modulul Căutare, s-au păstrat aceleaşi submodule cu subcâmpurile aferente pentru a permite cititorului o căutare mai rapidă şi amănunţită. Există posibilitatea căutării pe fiecare categorie din modul dar si posibilitatea căutării generale în întreaga bază, în funcţie de preferinţele utilizatorului.
Deoarece categoriile de documente într-o instituţie de teatru au un specific anume, au fost realizate câmpuri de legătură între diverse intrări. De exemplu, dacă un utilizator solicită textul adaptat al unei piese de teatru înregistrate în bază, acesta are posibilitate să vadă dacă la această piesă există în bibliotecă şi schiţa de costum şi schiţa de decor, recenzii etc. Sigur, acestea pot fi căutate şi separate, apelând submodulul categorie.
Modulul de Împrumut este un modul clasic de împrumut de bibliotecă iar la modulul Situaţii se pot face diverse statistici, se pot scoate cataloage pe diverse categorii de documente, pe autor, pe titlu etc.
La ora actuală toată biblioteca este informatizată, toate categoriile de documente fiind indexate.
Biblioteca cuprinde peste 35000 de titluri puse în slujba cititorilor dornici de literatură de specialitate şi nu numai.
Astfel pot fi consultate, într-o confortabilă sală de lectură, tot fondul de documente şi cărţi existent în prezent în depozitele bibliotecii.
Pentru salariaţii Teatrului Naţional dar şi pentru colaboratori biblioteca oferă serviciu de împrumut.
De asemenea, oferim studiu de documentare şi cercetare pe diverse teme solicitate.
O atenţie specială oferim fondului bibliofil al bibliotecii. Care cuprinde aproximativ 733 de lucrări.
În acest fond intră piesele de teatru tipărite, care au valoare patrimonială, adaptările şi traducerile pieselor de teatru intern în manuscris, afişele şi caietele program cu valoare patrimonială, primele afişe, româneşti, scrise cu caractere chirilice, ale primelor reprezentaţii pe scena Teatrului Naţional, schiţele de decor şi costume, partiturile muzicale, adaptările în manuscris, notiţele de scenă etc.
Fondul bibliofil de carte şi teatru intern este stabilit şi de natura instituţiei, de profilul acesteia, de natura activităţii cultural artistice pe care o desfăşoară. Pe lângă amprenta pe care o lasă vechimea, importanţa autorului, a traducătorului, notiţele unui mare actor sau indicaţiile regizorale ale unui cunoscut regizor fac ca valoarea fondului să crească. La aceasta se adaugă valoarea spectacolului în sine.
Piesa scrisă cu tot ceea ce implică aceasta şi spectacolul jucat au o viaţă împreună, sunt un tot unitar, se nasc şi cresc deopotrivă. Se potenţează una pe cealaltă şi îşi definesc deopotrivă valoarea.
1. Achile la Scirio, scrisă de Metastasio în 1797, este prima lucrare cu caracter dramatic publicată pe teritoriul țării noastre, cu o traducere a lui Iordache Slătineanu.
Cartea, foarte valoroasă, fiind prima lucrare dramaturgică tipărită la noi, este scrisă cu caractere chirilice, ornată cu frontispicii gravate şi viniete.
2. O repetiție moldovenească sau Noi şi iar noi este prima comedie scrisă de Costachi Caragiali, la 17 martie 1844 a cărei text s-a păstrat.
Această piesă are o structură originală şi modernă care va fi găsită la alți dramaturgi peste 100 de ani.
3. O soare la mahala sau Amestec de dorințe (1845), o nouă comedie a lui Costache Caragiali al cărei text scris de mână de către un copist se află în fondul de patrimoniu al bibliotecii.
Textul, într-o frumoasă caligrafie, cu cerneală neagră este scris pe ambele paginii, în 19 foi. La începutul primului act, este semnătura originală a lui Constantin Nottara.
4. Baba Hârca, operetă-vrăjitorie, în două acte şi trei tablouri, lucrare dramatică, scrisă de Matei Millo şi publicată la Bucureşti, în 1851, în tipografia lui C.A. Rosetti.
La data de 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iaşi are loc premierea primei operete româneşti. Este vorba despre Baba Hârca, în care autorul ei, Matei Millo, este interpretul rolului principal, fiind şi primul actor din teatrul românesc care a jucat rolul în travesti.
Am prezentat pe scurt câteva lucrări din biblioteca Teatrului Național, lucrări care au importanța lor în istoria teatrului românesc.
Biblioteca deține, în manuscris, traducerile multor personalități precum: Alexandru Kirițescu, Haralamb Lecca, Sica Alexandrescu, Bengescu Dabija, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Aristizza Romanescu, St.O. Iosif etc. Aceste lucrări vor fi descrise anterior.
De asemenea, anunțăm în următoarea perioadă prezentarea unor manuscrise originale ale lui I. L. Caragiale, manuscrise ce se află în Biblioteca şi în Muzeul Teatrului Național.
Robertina Stoica, coordonator bibliotecă
mail : biblioteca@tnb.ro
telefon 021 / 313 91 71, -75 int. 228
telefon 0727815937
Alina Constantin
mail : biblioteca@tnb.ro
telefon 021 / 313 91 71, -75 int. 228