Meniu

Istoricul TNB

1836 – 1852 - Începuturile

1834 – Ia fiinţă Societatea Filarmonică la iniţiativa lui Ion Heliade Rădulescu şi Ion Câmpineanu; 
1836 – Societatea Filarmonică cumpără Hanul Câmpinencii pentru a construi clădirea Teatrului Naţional; 
1840 – Domnitorul Alexandru Ghica aprobă proiectul;
1845 – Este ales planul arhitectului vienez Heft; clădirea, construită în stil baroc, va exista până în anul 1944, când va fi bombardată
          de către nazişti.

1852 – 1864 – Teatrul cel Mare

Vechiul Teatru Naţional (1852-1944)
Vechiul Teatru Naţional (1852-1944)

1852 – Se deschide Teatrul cel Mare din Bucureşti, primul director fiind Costache Caragiale. Sala de spectacole, cu o capacitate 
          redusă, construită iniţial pentru protipendadă, a fost mărită pentru a cuprinde şi alte categorii de spectatori.
          Prima reprezentaţie are loc la 31 decembrie 1852 cu piesa „Zoe sau Un amor românesc”.

Sala vechiului Teatru Naţional
Sala vechiului Teatru Naţional

1853 – Actorul Matei Millo joacă pentru prima oară în Bucureşti piesa „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri; acest spectacol 
          reprezintă debutul dramaturgului în repertoriul teatral bucureştean.

Afiş din 1857, „Un director de teatru”
Afiş din 1857, „Un director de teatru”

1861 – Premiera naţională a piesei „Hamlet” de William Shakespeare.

1864 – 1877 – Oficializarea Teatrului Naţional

1864 – Teatrul cel Mare devine instituţie publică de cultură când, printr-un decret semnat de primul ministru de atunci, Mihail 
          Kogălniceanu, „s-a hotărât să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională”.

1867- Premiera piesei „Răzvan şi Vidra” de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1875 – Alexandru Odobescu, director al teatrului, pune pe frontispiciu numele instituţiei: Teatru Naţional.

1877 – Din iniţiativa lui Ion Ghica, director al teatrului, Parlamentul promulgă Legea teatrelor, inspirată de regulamentul Comediei Franceze, regulament redactat de Napoleon.

În timpul Războiului de Independenţă, teatrul organizează reprezentaţii în folosul soldaţilor răniţi şi pentru întreţinerea spitalelor. În timpul reprezentaţiilor, publicul era ţinut la curent cu evenimentele de pe front.

 1879 – 1918 – Afirmarea dramaturgiei româneşti

I.L.Caragiale şi Alexandru Davila (1910)
I.L.Caragiale şi Alexandru Davila (1910)

1879 – Premiera piesei „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale.

1880 – Încep să fie puse în scenă piesele de rezistenţă din dramaturgia lui Vasile Alecsandri: Despot VodăFântâna Blanduziei, Ovidiu.

1884 – Are loc premiera piesei O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale cu Constantin Nottara (Tipătescu) şi Aristiţa Romanescu (Zoe).
        - Are loc spectacolul Fântâna Blanduziei cu Constantin Nottara în rolul lui   Horaţiu şi Aristiţa Romanescu în rolul Getei.

1902 – Are loc premiera piesei Vlaicu Vodă de Alexandru Davila cu Constantin Nottara în rolul titular şi Agatha Bârsescu, societară la Burg Theater din Viena, în rolul doamnei Clara.

1909 -1910 – Premiera trilogiei lui Barbu Ştefănescu Delavrancea: Apus de soareViforulLuceafărul cu Constantin Nottara, Petre Liciu, Ion Petrescu şi Constanţa Demetriade. 

1912 – Premiera piesei Hamlet de William Shakespeare cu Aristide Demetriade în rolul titular;           spectacolul se reprezintă până în 1929.

1916 – Premiera piesei Patima Roşie de Mihail Sorbu cu Elvira Popescu, Ion Brezeanu 

1916 – 1918 – În timpul primului război mondial Trupa Teatrului Naţional se refugiază la Iaşi.

1919 – 1944 – Perioada interbelică şi cel de-al doilea război mondial

1919 - Primul turneu oficial al Teatrului Naţional Bucureşti în Transilvania şi Banat cu dramele Apus de soare de Barbu Ştefănescu Delavrancea şi Răzvan şi Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1922 – Premiera piesei Suflete tari de Camil Petrescu; în distribuţie: Maria Filotti şi George Ciprian;
        - Victor Ion Popa debutează la Teatrul Naţional cu drama Ciuta.

1927 – George Calboreanu, Ion Sârbul, Ion Brezeanu şi Sonia Cluceru interpretează în premieră piesa Omul cu mârţoaga de George Ciprian.

1929 – Are loc reprezentaţia dramei Meşterul Manole de Lucian Blaga în regia lui Soare Z. Soare.

1931 – Teatrologul Ion Marin Sadoveanu începe ciclul de conferinţe experimentale însoţite de fragmente dramatice.  

1932 – Premiera comediei Titanic Vals de Tudor Muşatescu, cu George Calboreanu, Ion Finteşteanu, Sonia Cluceru şi alţii.

1934 – Doi mari actori, Ion Manolescu şi George Ciprian interpretează alternativ, rolul lui Richard al III-lea din tragedia shakespeareană; 
         -  Debutează pe scena Naţionalului G.M. Zamfirescu cu piesa Idolul şi Ion Anapoda.

1939 – Camil Petrescu, director al Teatrului Naţional, inaugurează o şcoală de regie experimentală. Îngerul a vestit pe Maria de Paul Claudel, regia Ion Sava, cu tânărul actor Emil Botta.

1940 – La Studioul Teatrului Naţional se joacă piesa Capul de răţoi de George Ciprian 

1941 – 1944 – Directoratul lui Liviu Rebreanu; au loc mai multe evenimente teatrale dintre care: Din jale se întrupează Electra de Eugene O’Neill în care George Vraca joacă 3 roluri la 3 vârste diferite; Valeriu Valentineanu, George Vraca şi George Calboreanu au jucat succesiv rolul titular din Hamlet de William Shakespeare, eveniment numit în epocă „Bătălia celor trei Hamleţi”;

George Vraca, trei ipostaze în „Din jale se întrupează Electra” (1943?)
George Vraca, trei ipostaze în „Din jale se întrupează Electra” (1943)

1942 - Ia fiinţă Muzeul Teatrului Naţional prin strădania lui George Franga.

Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Naţional, inaugurează Muzeul teatrului, 10 septembrie 1942
Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Naţional, inaugurează Muzeul teatrului, 10 septembrie 1942

24 august 1944 – Clădirea Teatrului Naţional din Calea Victoriei este distrusă în timpul bombardamentului de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

1944 – 1948 – Tranziţia spre „o lume nouă”

1944 -1948 - Asaltul ideologiei comuniste de tip bolşevic: se impun în teatru autori şi titluri care slujesc direcţia ideologică a partidului: Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, Pentru fericirea poporului şi Iarbă rea de Aurel Baranga, Ziua cea mare de Maria Banuş. Totuşi,Teatrul Naţional din Bucureşti nu abdică de la menirea sa şi cultivă mai departe marele repertoriu: Despot Vodă de Vasile Alecsandri în 1945 (scoasă din repertoriu pentru tiradele sale patriotice), Mitică Popescu de Camil Petrescu în 1945; premiera absolută a comediei Ultima oră de Mihail Sebastian cu Ion Finteşteanu, Niky Atanasiu, Marcela Demetriad în 1946; Macbeth de William Shakespeare, regia lui Ion Sava în 1946 cu Marietta Anca şi Emil Botta în distribuţie, Romeo şi Julieta de William Shakespeare în 1948;  Teatrul continuă să funcţioneze în sălile: Comedia (Majestic), Studio din Piaţa Amzei , sălile de festivităţi ale liceelor Sfântul Sava şi Matei Basarab, Cercul Militar; după o vreme, rămâne doar cu sălile Comedia şi Studio.

1948 – 1973

1948 -1951 - Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu: 1948 – O scrisoare pierdută, 1949 - O noapte furtunoasă, 1951 - D`ale carnavalului cu Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteşteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, Silvia Dumitrescu Timică, Ion Talianu şi alţii.

„O scrisoare pierdută”, 1948
„O scrisoare pierdută”, 1948

1952 – Se sărbătoreşte centenarul Teatrului Naţional şi primeşte numele lui Ion Luca Caragiale.

1953 – Premiera piesei Revizorul de Gogol, cu Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu în regia lui Sică Alexandrescu; spectacol foarte apreciat în turneul moscovit din 1956.

Scena finală din „Revizorul” de Gogol Cu: Eugenia Popovici, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Silvia Fulda şi Ion Manu (1958)
Scena finală din „Revizorul” de Gogol Cu: Eugenia Popovici, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Silvia Fulda şi Ion Manu (1958)

1956 – Turneul parizian cu O scrisore pierdută de I.L.Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu;
        - Premiera postbelică a dramei Apus de soare de B.Ştefănescu Delavrancea cu George Calboreanu în rolul principal.

„Apus de soare”, 1956, cu George Calboreanu, Elvira Godeanu şi Eugenia Popovici
„Apus de soare”, 1956, cu George Calboreanu, Elvira Godeanu şi Eugenia Popovici

1957 – Turneu cu Bădăranii de Carlo Goldoni în regia lui Sică Alexandrescu la Veneţia; din distribuţie au făcut parte: Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Radu Beligan, George Calboreanu, Silvia Dumitrescu Timică, Tantzi Cocea.

Alexandru Giugaru în „Bădăranii”
Alexandru Giugaru în „Bădăranii”

1962 – Se sărbătoreşte semicentenarul morţii lui I.L. Caragiale; se reiau comediile în regia lui Sică Alexandrescu cu distribuţiile amintite (rolul lui Zoe este interpretat de Carmen Stănescu) şi are loc o nouă premieră a comediei Conu Leonida faţă cu reacţiunea interpretată în travesti de Grigore Vasiliu Birlic şi Alexandru Giugaru. 

1965 – După o absenţă de câteva decenii se reia Vlaicu Vodă de Alexandru Davila cu George Calboreanu în rolul titular;
        -  Eugen Ionescu la Teatrul Naţional: Regele moare în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie: Aura Buzescu, Ştefan Mihăilescu Brăila, Valeria Gagealov şi Nicolae Brancomir

1967 - Marin Preda debutează la Naţional cu piesa Martin Borman, în regia Soranei Coroamă Stanca

1969 – Se reia în viziunea regizorală inedită  a lui Horea Popescu, adaptarea piesei Coana Chiriţa semnată de Tudor Muşatescu şi Horea Popescu; din distribuţie: Draga Olteanu  Matei, Eugenia Popovici, Alexandru Giugaru, Dem Rădulescu, Florin Piersic şi alţii.

1971 – Actorul Ion Finteşteanu semnează regia piesei Take, Ianke şi Cadâr în care interpretează şi rolul lui Ianke alături de Alexandru Giugaru şi Marcel Anghelescu;

1973 – 1989 – Teatrul Naţional  în noua clădire

Sala TNB (1973-1978)
Sala TNB (1973-1978)

20 Decembrie 1973 - este inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional cu trei săli de spectacol: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier;  Proiectul iniţial (1964-1973) a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu. Arhitectura clădirii se înscria în modernismul anilor '60, dar a rămas neterminată la exterior. Forma de "pălărie" care i-a devenit simbol, i-a fost fatidică. Faptul că forma clădirii nu amintea de o "casă" în sens clasic şi aducea cu o pălărie, pare să fi fost cauza pentru care Ceauşescu a cerut în 1978, după un incendiu la Sala Mare, remodelarea ei, atât la exterior, cât şi la interior. În urma modificărilor a apărut o nouă sală, Sala Amfiteatru. 

Sala Mare: Reprezentaţia inaugurală a fost un hibrid: prima parte dintr-o evocare a luptei ilegaliştilor, Simfonia patetică semnată de Aurel Baranga şi ultimele două acte din drama istorică Apus de soare de Delavrancea; la inaugurare a participat familia Ceauşescu, fiind pentru prima şi ultima dată când au fost prezenţi la un spectacol al Teatrului Naţional;

Sala Mică: s-a inaugurat cu două piese puse în scenă de Ion Cojar în două formule de sală diferite: în spaţiul „arenă” s-a reprezentatNăpasta de I.L. Caragiale cu Florin Piersic, Silvia Popovici, Costel Constantin şi alţii şi în spaţiul „italian” Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale cu Raluca Zamfirescu şi Dem Rădulescu.

„Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, cu Dem Rădulescu şi Raluca Zamfirescu
„Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, cu Dem Rădulescu şi Raluca Zamfirescu

Sala Atelier: s-a deschis în 1975 cu drama Capul de Mihnea Gheorghiu.

30 decembrie 1974 – Premiera absolută a dramei Danton după o jumătate de secol de când Camil Petrescu a scris-o, cu Mircea Albulescu în rolul principal. Un spectacol monumental semnat de Horea Popescu, a cărui montare grandioasă nu era posibilă decât pe Scena Mare datorită dotărilor tehnice complexe şi a dimensiunilor mari (adâncime şi lărgime). Scenografia grandioasă a fost creaţia lui Paul Bortnoski. 

1975 – Premiera piesei Comedie de modă veche de Alexei Arbuzov, cu Carmen Stănescu şi Mihai Fotino, spectacol care s-a jucat timp de 15 ani.

1976 – Premiera piesei Richard al III-lea de William Shakespeare cu Radu Beligan în rolul principal.

Radu Beligan şi George Motoi în „Richard al III-lea” (1976)
Radu Beligan şi George Motoi în „Richard al III-lea” (1976)

1977 – Romulus cel Mare de Friedrich Dürenmatt, cu Radu Beligan, Nicolae Brancomir, Gheorghe Dinică, Mihai Fotino, Simona Bondoc şi alţii.
1978 – O nouă montare a piesei Căruţa cu paiaţe de Mircea Ştefănescu în care sunt evocate momente din începuturile teatrului românesc;
        - Fata din Andros de Terenţiu în regia lui Grigore Gonţa; spectacol care s-a bucurat de succes în turneele din străinătate;
        - Generoasa fundaţie de Antonio Buero Vallejo în regia lui Horia Popescu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Albulescu, Ilinca Tomoroveanu, Gheorghe Cozorici. 

1979 – A treia ţeapă de Marin Sorescu în regia Sandei Manu cu Mircea Albulescu, George Motoi, Adrian Pintea, Florin Piersic şi Amza Pellea;
        - O scrisoare pierdută în regia lui Radu Beligan cu Costel Constantin, Marin Moraru, Mihai Fotino, Dem Rădulescu, Tamara Creţulescu şi alţii.

1980 – Constantin Rauţchi interpretează rolul titular în piesa Hagi Tudose de Delavrancea, în regia lui Ion Cojar;
         - Caligula de Albert Camus în regia lui Horea Popescu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Radu Beligan, Gheorghe Cozorici, Constantin Dinulescu, Silvia Popovici şi alţii.         

1981 – Marin Preda dramatizează cunoscutul său roman la sub numele Tinereţea lui Moromote cu Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, Emanoil Petruţ, Florina Cercel, Matei Alexandru, Traian Stănescu şi alţii.

1982 Ploşniţa de Vladimir Maiakovski, în regia lui Horea Popescu, cu Dem Rădulescu, Coca Andronescu, Simona Bondoc, Gheorghe Dinică, Mihai Fotino, şi alţii. 

1983 – Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman, în regia lui Horea Popescu cu Claudiu Bleonţ, Florin Piersic, Olga Delia Mateescu, Gheorghe Cozorici, George Motoi, Emanoil Petruţ, Costel Constantin şi alţii.
        - Titanic Vals de Tudor Muşatescu în regia lui Mihai Berechet cu Radu Beligan, Florina Cercel, Constantin Dinulescu, Ileana Stana Ionescu.

1986 – Jocul ielelor de Camil Petrescu în regia Sandei Manu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Albulescu, George Motoi, Tamara Creţulescu, Ilinca Tomoroveanu şi alţii. 

1988 – Vassa Jeleznova de Maxim Gorki în regia lui Ion Cojar cu Florina Cercel, Ion Marinescu, George Constantin, Gheorghe Cozorici, Tamara Creţulescu, Olga Delia Mateescu şi alţii. 

1989 – Fresca istorică Moştenirea de Titus Popovici în regia lui Horea Popescu şi Mihai Manolescu cu Gheorghe Cozorici, Radu Beligan, Florin Piersic, Ilinca Tomoroveanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Traian Stănescu şi alţii.

1990 – 2005 –Teatrul Naţional după 1989

1990 – Este numit director general al teatrului regizorul Andrei Şerban; în regia lui se pune în scenă Trilogia antică (Sofocle - Electra;  Euripide – Medeea; Euripide – Troienele) cu: Maia Morgenstern, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Olga Delia Mateescu, Ileana Stana Ionescu, Ioana Bulcă, Claudiu Bleonţ, Leopoldina Bălănuţă, Mircea Rusu, Florina Cercel şi alţii.

1991 – Avram Iancu de Lucian Blaga în regia lui Horea Popescu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Traian Stănescu, Silvia Popovici, Gheorghe Cozorici, Valentin Uritescu şi alţii. 
        - Noaptea regilor de William Shakespeare în regia lui Andrei Şerban cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Maia Morgenstern, Dan Puric,  Gheorghe Dinică, Costel Constantin, Carmen Galin şi alţii.

1992 – Andrei Şerban semnează o nouă versiune scenică a piesei Livada de vişini de Cehov, avându-le ca protagoniste pe Leopoldina Bălănuţă şi Ileana Stana Ionescu.

1993 – În premieră pe ţară se reprezintă piesa Ghetou de J. Sobol, în regia lui Victor Ioan Frunză cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu şi alţii. 

1994 – Feeria Ondine de Jean Giradoux este pusă în scenă de Horea Popescu cu Adrian Pintea, Marius Bodochi, Tania Popa şi Mircea Albulescu.
        - Romeo şi Julieta de William Shakespeare, în regia lui Beatrice Bleonţ cu Teodora Câmpineanu, George Călin, Claudiu Bleonţ, Silvia Năstase, Constantin Dinulescu şi alţii.

1997 – Monodrama Paracliserul de Marin Sorescu este interpretată de Damian Crâşmaru în regia lui Felix Alexa;
        - Bacantele de Euripide în regia lui Mihai Mănuţiu cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Marius Bodochi
        - Toujours l’amour, un spectacol de Dan Puric cu Dan Puric şi Carmen Ungureanu.

1998 – Numele trandafirului de Umberto Eco, în regia lui Grigore Gonţa cu Radu Beligan, Mircea Albulescu, George Motoi, Constantin Dinulescu şi alţii, în premieră mondială la Teatrul Naţional. 

1999 – O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, în regia lui Alexandru Tocilescu cu Ion Lucian, Ştefan Iordache, George Ivaşcu, Magda Catone şi alţii.

2001 – Cadavrul viu de L.N. Tolstoi în regia lui Gelu Colceag cu Mircea Rusu, Ilinca Tomoroveanu, Maria Popistaşu, Maria Buză, Marius Bodochi, Mircea Albulescu, Simona Bondoc 
        - Take, Ianke şi Cadâr de V.I. Popa în regia lui Grigore Gonţa cu Radu Beligan, Marin Moraru, Gheorghe Dinică

2002 – O noapte furtunoasă în regia lui Felix Alexa, cu Irina Movilă, Dan Puric, Ileana Olteanu, Medeea Marinescu şi alţii.
        - Celălalt Cioran după caietele lui Emil Cioran, spectacol – atelier de Radu Penciulescu şi George Banu cu Ovidiu Iuliu Moldovan în rolul principal.

2003 – Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, în regia lui Felix Alexa cu Marius Bodochi, Irina Movilă, Monica Davidescu, Dan Puric, Marius Manole, Liviu Lucaci.

2005 – Don Quijote după Cervantes, un spectacol de Dan Puric.

Browser-ul dumneavoastra nu este de actualitate

Va rugam sa faceti update la unul dintre browserele de mai jos pentru a vizualiza site-ul TNB

Va multumi pentru intelegere! Google ChromeVersiunea 7+ FirefoxVersiunea 4+ Internet ExplorerVersiunea 8+ OperaVersiunea 4+ SafariVersiunea 5+
TNB I. L. Caragiale Logo