"Teatrul e viu, e despre acum şi aici, despre emoţie nemijlocită. Nu se taie la montaj, nu se prelucrează sunetul, nu se refac secvenţe. Teatrul e nemilos şi contaminant. Am putea spune „au theatre comme à la guerre”.

Alexander Morfov este una dintre cele mai strălucite idei ale directorului Ion Caramitru. Invitarea acestui regizor prolific, captivant, interesant, cu o personalitate carismatică să monteze pe scena Naţionalului bucureştean a dat un plus de dinamism, culoare şi energie repertoriului. Alături de de Nikola Toromanov care reuşeşte un decor fascinant cu alură de instalaţie, light designul semnat de creativul Chris Jaeger, No Man's Land se transformă într-un show teatral în care tensiunea face casă bună cu umorul tip snoavă şi accentele tragice alternează firesc cu ironia.

No Man's Land e un spectacol pe care îl iei cu tine, este genul de poveste peste care nu se lasă cortina niciodată. Mergeţi să vedeţi poate cea mai curajoasă şi tulburătoare producţie teatrală din oraş!"

Răzvana Niță, Port.ro - Cu mine pe mine călcând  

“No Man’s Land” marchează, în sfârșit, un eveniment pentru stagiunea de toamnă. O temă foarte actuală, preluată dintr-un film, prinde neașteptat viață scenică prin o echipă deosebită – regizor, scenograf și actori - care o prezintă teatral impresionant, atractiv. Este un spectacol al emoțiilor, provocării și surprinde cum se îmbracă o tragedie actuală într-un comic amar".

Ileana Lucaciu, Spectator – Scena, “ecranul” unui impresionant spectacol  

"Alexander Morfov cuprinde în No Man’s Land întreaga ură a omenescului pentru dragostea universală. Și imediat apare inocența care se transformă într-o legătură strânsă – cea dintre ura față de captivitate și dragostea față de libertate. O libertate a cuvântului și a mișcării. Imposibilitatea de a renaște ori de câte ori speranța îți e aproape, devine firească, pentru că războiul e o lume, iar lumea însăși se oglindește într-un război".

Dragoș N. Savu, Dilema Veche - Ura pentru dragoste        

"...scenografia amplă, bine etajată, à la The Lord of the Rings, “grăiește” şi ajută trupa de actori să despice firul poveştii în patru. Gândul regizoral se strecoară abil, printre sânge și noroi, pentru a surprinde chipurile expresive ale actorilor și, ca la Reinhardt, jocurile de lumini generează o atmosferă învăluitoare, cu valenţe psihologice (light-design: Chris Jaeger). Motivul urii – derivat din acel “Divide et impera” – domină scenariul dramatic, iar sistemul de simboluri teatrale ajută spectatorului să pătrundă mai ușor filosofia abisurilor.

Garnitura actoricească, bine aleasă, țese o colorată tapiserie de personaje aflate pe firul subţire dintre justiţie şi răzbunare, onestitate şi manipulare.

Întreg spectacolul No Man’s Land comunică emoțional, inserturile muzicale accentuează latura dramatic-ironică, așa cum lumina contribuie la stilizarea pozei scenice. Prin atenta selectare a actorilor din distribuție, regizorul a realizat o atmosferă specială între scenă și sală, între autorii spectacolului și public".

Mădălina Dumitrache, Web cultura - Fraţii de sub Deus ex machina    

"Povestea filmului este, cum spuneam, remarcabil rescrisă scenic de Aleksander Morfov care împreună cu scenograful Nikola Toromanov delimitează, pe orizontală, dar şi etajat, mai multe spaţii diferite.

(...) la mijloc acel no man’ s land în care îşi spune cuvântul şi comic, şi dramatic şi, în cele din urmă, tragic, ordinea umană. Cea mai vulnerabilă.

Această ordine umană este admirabil tradusă scenic de trei excelenţi actori. E vorba despre Mihai Călin (Cera), imobilizat preţ de două ore la orizontală, pe o scândură, despre energicul Richard Bovnoczki (Ciki), într-o evoluţie de zile mari, şi despre Ciprian Nicula (Nino), iarăşi într-o evoluţie de zile mari. Universul uman contradictoriu al unei lumi ea însăşi aflată în ceaţa unor reacţii cel mai adesea primare este completat convingător de ceilalţi componenţi ai distribuţiei".

Mircea Morariu, Adevărul - Premiere la TNB  

"Marele câştig (...) sunt rolurile lui Mihai Călin, lui Richard Bovnoczki şi Ciprian Nicula. Acest triunghi stâlcit de un conflict strâmb este perfect echilibrat de interpretarea celor trei.

Mihai Călin, imobilizat pe un plan înclinat, reuşeşte să transmită o frică de moarte tangibilă. (...) Râsul ca antidot pentru spaimă este integrat exact la locul potrivit, controlează şi temperează tensiunera, apasă pedala atât cât trebuie şi, cel mai important, conduce personajul către o dezvoltare firească şi lipsită de tuşe groase.

Richard Bovnoczki este sigur pe sine ca un pumn de oţel. Domină scena, construieşte relaţii cu partenerii şi îi privește în ochi. Glisează cu uşurinţă între statutul de soldat şi cel de civil forţat să lupte şi lasă să se vadă din slăbiciunile personajului atât cât vrea. Foarte asumat, foarte concentrat şi cu emoţie bine dozată.

Ciprian Nicula este tot un suflet şi suplineşte nesiguranţa dată de lipsa de experienţă cu trăirea autentică. (...) La final, acţiunile sale sunt conduse de o stare inerioară care fierbe la temperaturi mari. Nu se cruţă. Iar reuşita acestui rol se datorează tocmai sincerităţii asumate.

Un spectacol în care viaţa şi moartea îşi dau mâna, dar se trădează cu zâmbetul pe buze".

Alina Epîngeac, Yorick - Războiul din ţara nimănui  

"Punctul de greutate al spectacolului lui Morfov este construcția graduală, complexă, a relației și a dialogurilor dintre Ciki și Nino. Richard Bovnoczki face din Ciki un personaj dur, aproape sălbatic, dar care lasă uneori să răzbată și note de compasiune și bunătate, dovadă că așa fusese cândva, înainte de războiul care îl transformase într-o fiară dispusă să facă orice pentru a supraviețui. Ciprian Nicula este perfect în rolul firavului și aproape angelicului Nino, un băiat care, la început, nu pare a fi capabil să facă rău nici unei muște, dar care învață repede, tot asemenea unei fiare, să imite comportamentul „dușmanului“ pentru a se salva. Nino și Ciki trec prin toate stările, experimentează, în câteva ore, toate trăirile umane posibile, iar în ei se dă permanent o luptă între a fi uman și a face ceea ce trebuie pentru a ieși cu viață din acea situație imposibilă. Amândoi ajung să recurgă la gesturi incalificabile, să facă lucruri pe care nici nu le-ar fi bănuit posibile cu câteva ore înainte. Incredibil este umorul de situație și de limbaj ce apare în cele mai neașteptate momente, dar care accentuează și mai mult dramatismul".

Silvia Dumitrache, Observator Cultural - Moartea în prime-time

„No Man’s Land” – piesa preia în bună măsură din comedia neagră a filmului omonim, umor prezent din plin în scenariu, fiindcă, după cum mărturisea Tanovici, „umorul conferă universalitate și face personajele mai accesibile”.

Trăim, în cele două ore dense de spectacol, o pendulare halucinantă întru râsu-plânsu’. Stârnesc episoade întregi de râs absurdul situației în sine, impostura mercenarilor, micul trafic de tranșee, dublul limbaj al celor două tabere, imbecilitatea eurocrației și inutilitatea batalioanelor de pace multinaționale.

La „No Man’s Land” de la TNB se mai cuvin evidențiați, în egală măsură, autorul decorului, bulgarul Nikola Toromanov, și protagoniștii români, actorii Mihai Călin (Cera), Richard Bovnoczki (Ciki) și tânărul Ciprian Nicula (Nino). Pe umerii lor și ai regizorului se sprijină o montare pe care e greu s-o uiți”.

Horia Ghibuțiu, Blog de Ziarist - „No Man’s Land”, comedia neagră a războiului fratricid la TNB

Nominalizare UNITER la Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal pentru Richard Bovnoczki, 2017

Festivalul Național de Teatru, ediția a XXVII-a, 2017