"Grila de citire a lui Morfov convinge într-un spectacol în care optează pentru o teatralitate fastuoasă. Regizorul cultivă cu dezinvoltură un metisaj postmodern. Montarea are seducție vizuală și auditivă. Încântă designul, cromatica decorului monumental conceput de Gabi Albu. Cucerește jocul rafinat de linii, forme, culori din costumele caracterizante pentru personaje, create de Liliana Cenean. Contrastul de clar-obscur și lumini strălucitoare ale maestrului Chris Jaeger sculptează expresiv-plastic ambientul teatral și mișcările actorilor în coregrafia lui Inga Krasovska. Cocktailul muzical (ales de regizor) ritmează dinamica spectacolului și încarcă emoțional stările interpreților. Viziunea regizorală a lui Alexander Morfov este o întâlnire benefică pentru trupă la nivelul performanței artistice.

După Caramitru-Prospero din „Furtuna”, Caramitru-Shylock cucerește din nou prin vigoare și virtuozitate. Într-un spectacol coral, Ion Caramitru joacă cameral. Arta lui aduce pe scenă forța de expresie a prim-planului și gros-planului: în lucirile metalice ale ochilor, buzele livide, zâmbetul persiflant din colțul gurii, fața împietrită, desfigurată de suferință și ură sau luminată de iubirea filială. Glasul, modul cum încarcă de sens profund cuvântul shakespearian (traducerea Dragoș Protopopescu) formează un decor sonor. În acest demers, actorul este un maestru, un estet rafinat. În tonuri reci sau aprinse, balansează între tortură și tandrețe. Tensiunea crește și izbucnește paroxistic în sfâșietorul song Halaila și dramaticul monolog („un ovrei n-are ochi, un ovrei n-are mâini, picioare, organe, n-are simțuri, suflet și porniri?”) care închide actul întâi. Este un moment antologic, de mare emoție spectaculară.

„Neguțătorul din Veneția” entuziasmează publicul larg iubitor de teatru și se bucură de aprecieri din partea criticii. Un spectacol care se anunță longeviv și pe care vi-l recomandăm".

Ludmila Patlanjoglu, Cotidianul - Eveniment la TNB: Caramitru – Shylock  

„Neguţătorul din Veneţia” la TNB este un spectacol shakespearian nu doar pentru cunoscătorii lui Shakespeare. Are umor, scene active, surpinde, spune o poveste echilibrată în care vina societăţii se întâlneşte cu vina personală. Bărbaţii cei răi se poartă urât cu femeile şi evreii, iar evreul cel lacom îşi primeşte pedeapsa pentru ura lui personală. Balanţa rămâne în echilibru stabil şi timpul trece pe nesimţite în sala de spectacol.”

Alina Epîngeac, Revista Amfiteatru - „Neguţătorul din Veneţia” – camătă cu vină 

“Neguțătorul din Veneția” e un spectacol eveniment prin tratarea cu subtilitate a unei teme mereu actuale – dragostea, banii și religia, în termeni emotivi și provocatori moral, prin meritele regizorului și ale actorilor, în frunte cu Ion Caramitru în memorabilul Shylock care știu să ne demonstreze cât de … contemporan rămâne bătrânul William Shakespeare.

În versiunea scenică, regizorul Alexander Morfov urmărește cu atenție să sublinieze, ambiguitatea morală a jocului dragoste - bani în contextul și a unei confruntări religioase, tratând dibaci și coerent teatral acțiunea, treaptă cu treaptă pe mai multe planuri; în conflictul religios general, evrei – creștini, toți sunt oameni, însă cu grave hibe morale.

Viziunea regizorală propune, fără a apela la exagerări teatrale, o “oglindă” a lumii de astăzi, prezentând de la bun început veselia și frivolitatea unor tineri, ca apoi să dezvolte conflictul etapă cu etapă, până la momentul dramatic, încărcat de suspans al judecării lui Shylock." 

Ileana Lucaciu, Spectator – Reușită demonstrație a jocului moral – bani, dragoste, religie 

"S-au schimbat oare raporturile dintre oameni atunci când intră în discuție banii? Profitul, manipularea și tensiunile iscate din pricina banilor par să rămână mereu actuale. Așa se explică și unele pasiuni care duc până la pierderea de sine din recenta montare, Neguțătorul din Veneția, de la Teatrul Național din București. Odată făcută opțiunea pentru acest text dramatic (Neguțătorul din Veneția), directorul de scenă, Alexander Morfov, aduce în prim-plan teme precum: dragostea și ura, pasiunile împletite insolit cu umorul, dar – toate – tratate cu profunzime. Povestea derulată pe Scena Studio a Naționalului bucureștean vorbeste și despre o poveste tragică (cu mai multe fire narative tragice în jurul ei), alternând frumusețe și magie, șarje parodice, cu momentele ce invocă respect (discriminarea și răzbunarea plutesc în subtext).

Pe « laguna » din sala Studio, de la Național se conturează  o lume a contrariilor, ce reunește concretețea vieții și iluzia visului. În scenă, lupta ocultă se desfășoară ca o furtună de arme și muniții, purtate de actorii bucureșteni. Se practică un joc de echipă, care solicită multiplu actorii în evoluțiile individuale, dar și în ciclica revenire colectivă. Unul din cele mai puternice personaje din dramaturgia shakespeariană – Shylock – este întrupat de Ion Caramitru, aflat la a doua importantă colaborare cu regizorul bulgar (după rolul Prospero din Furtuna). Acest meschin îndrăgostit cu patimă de bani este configurat solid și pregnant de Ion Caramitru, o prezență scenică de mare rafinament. Actorul compune, cu suplețe, morga unei suficiențe pe care doar trecerea anilor și fatalitatea o pot înfrânge (magistrală înterpretarea live a songului „Halaila”) plasând eroul într-un veritabil impas tragic.

Toate elementele componente se întrec în a face palpabilă imaginea unei lumi clocotind de pasiuni și pulsiuni, în care îndrăgostiții adevărați ajung cu greu la iubire, iar paleta emoțiilor e largă: invidie, gelozie, încredere, iubire, bani, rasism și frumusețe. Lumea este nebună, așa cum și dragostea devine uneori. Realitatea e condiționată de un binom simplu, același din Renaștere până astăzi: pulsiunile instinctelor și (ambiguitatea) echilibrul rațiunii. Arta scenei nu poate rămâne departe de imaginea lumii pe care, după ponciful shakespearian, e numită să o oglindească. Neguțătorul din Veneția încă mai lansează dileme, sub falsa aparență a unei comedii, lăsând impresia că e o lejeră operetă, montarea de la Naționalul bucureștean invită la reflecție."

Mădălina Dumitrache, Bel- Esprit - Justiție într-o geometrie variabilă – „Neguțătorul din Veneția”