Evenimente
Turneul Teatru Românesc la București, Iași și Chișinău

Turneul Teatru Românesc la București, Iași și Chișinău, în care sunt antrenate Teatrele Naţionale din Bucureşti şi Chişinău continuă. În zilele de 20, 21, 22 ianuarie 2017, pe scena Sălii Studio, Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău prezintă la Bucureşti trei spectacole de succes, trei producţii recente ale teatrului.
Aveți ceva de declarat? de Georges Feydeau, în regia lui Petru Hadârcă este o comedie spumoasă despre anonimi, impostori, gelozie și focuri hilare de dragoste rănită. Un spectacol care nu îți dă răgaz de gândire, ci doar o poftă pantagruelică de râs!
Casa Mare de Ion Druță, regia Alexandru Cozub, este o… casă ceva mai specială şi foarte sensibilă. Casa Mare simbolizează acel colțișor al sufletului unde omul își păstrează ce are mai curat și mai nobil. Cu o încărcătură profund poetică, capodopera lui Ion Druță, Casa Mare, reprezintă totodată un simbol al fericirii și al deznădejdii, într-o frumoasă poveste de dragoste.
În ochii tăi fermecători, după Gib Mihăescu, în regia lui Alexandru Vasilache este cea mai recentă premieră, care a avut loc înainte de Crăciun, şi ne vorbeşte despre erotica obsesivă ce animă opera lui Gib Mihăescu, despre contrastul dintre senzual şi spiritual, prezentate în ritm de tangou şi romanţă. Vom fi ispitiţi cu măiestrie artistică să întâlnim întruchiparea misterului feminin, "rusoaica" din lecturi sau doar din vise. Fiecare ascunde în inimă femeia ireală, cea etern adulmecată în toate făpturile întâlnite în calea vieţii, sugerează realizatorii.
Vă invităm să nu rataţi aceste spectacole de mare succes ale Teatrului Naţional din Chişinău!
Adevărata istorie a Teatrului Național din Chișinău, în două volume, va fi lansată în cadrul Turneului București-Iași-Chișinău 2017
Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” (TNME) din Chişinău este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. Două volume dedicate formării și istoriei acestui Teatru - Geneza Teatrului Național din Chișinău: 1818–1960 de Iurie Colesnic și O cronică a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău: 1918–1930 îngrijit de actorul şi regizorul Petru Hadârcă, directorul general al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, Artist al Poporului, laureat al Premiului Naţional vor fi lansate la București și la Iași, în cadrul celei de a patra ediție a turneului devenit deja tradițional, Teatru românesc la București, Iași și Chișinău.
Sunt două volume fundamentale, ediții-monument, cărți-spectacol unde apar nume glorioase ale teatrului românesc din toate timpurile: Aurel I. Maican, Costache Antoniu, Octavian Goga, George Topârceanu, Emil Botta, Ioan Livescu, Nichifor Crainic, Theodor Kiriacoff.
Regizorul şi actorul Petru Hadârcă, Artist al Poporului, Directorul general al TNME, menţionează că, în intenția de a aduna materiale pentru un viitor muzeu al Teatrului Național la Chișinău, a ajuns la Arhivele Naționale ale României și la Muzeul Teatrului Național Ion Luca Caragiale de la București, descoperind numeroase documente ce confirmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură în Basarabia: „Lucrând în arhive, am descoperit că ideea de a crea la Chişinău un teatru susţinut de statul român a apărut la iniţiativa unui grup de intelectuali şi oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Niţă, Pan Halippa, Ştefan Ciobanu), susţinuţi de elanul şi acţiunile unor actori, regizori, pictori şi scriitori notorii (Constantin Mărculescu, Gheorghe Dimitriu-Mitu, Octavian Goga şi Victor Eftimiu)”.
Potrivit autorului volumului, Teatrul Naţional din Chişinău a apărut în octombrie 1921, iar primii lui directori au fost Gheorghe Dimitriu-Mitu şi Constantin Mărculescu. Stagiunea a fost deschisă la 6 octombrie acelaşi an cu spectacolul „Răzvan şi Vidra” de B. P. Hașdeu. Cu această ocazie, sculptorul Dumitru Paciurea a turnat bustul lui B.P. Hașdeu, instalat în foaierul Teatrului Naţional din Chişinău, pe 1 octombrie 1921. Și Iurie Colesnic a lucrat la volumul „Geneza Teatrului Național din Chișinău: 1818–1960” mai bine de trei ani: „Apariția teatrului românesc în Basarabia a fost un fenomen întârziat. Inițial, pe plaiurile noastre au poposit trupe teatrale rusești, ucrainene, poloneze, franceze, germane și abia în anii ’40 ai sec. XIX a venit prima echipă de actori de peste Prut, în frunte cu celebrul Matei Millo. A fost o experiență șocantă pentru publicul basarabean care se obișnuise deja cu gândul că limba română nu mai avea întrebuințare în statul rus”, accentuează Iurie Colesnic.
Cele două volume au apărut într-un tiraj de 500 de exemplare în cadrul programului de editare a cărţii naţionale, sprijinit de Ministerul Culturii.