„Fata din Curcubeu" este un eveniment semnat Lia Bugnar (autor şi regizor), Tania Popa şi Marian Hâncu (interpreţi). O poveste emoţionantă în care muzica are un rol esenţial. (...)Tania Popa ne face un mare dar - cel mai izbutit one-woman show din ultimii ani. (...)Înainte de acest spectacol, ştiam despre Tania Popa că e o actriţă talentată, solară, caldă, impetoasă, cu o carismă şi personalitate speciale. „Fata din Curcubeu" e felul ei de a ne spune: "Asta pot. Asta vreau. Asta sunt". E minunată şi eu cred că poate mult mai mult. Şi că talentul ei are ceva din caracterul excepţional şi dumnezeiesc al unui fenomen rar - cum ar fi apariţia curcubeului pe un cer ce mai păstrează încă urmele unei răvăşitoare furtuni. "

Răzvana Niţă, Port.ro - Tainele Taniei  

„ (...) Lia Bugnar reuşeşte un personaj viu şi veridic, ce se limpezeşte în faţa publicului timp de o oră. Sensiblităţile absolut credibile, construite în timp şi datorate aproape exclusiv filmelor de la cinema Curcubeu, văzute între două acte sexuale, consumate pe ultimul rând din sală, sunt bine asumate de Tania Popa, care ştie să apese pedala până la acel punct în care sentimentul nu eşuează în sentimentalism ieftin. Iar alternarea cântecelor cu bucăţi de poveste, departe de a întrerupe în stil brechtian fluidul emoţiei, îi dă o încărcătură şi mai mare, dar păstrată tot în zona patetismului autenticului, ce aminteşte de filmele ruseşti de altădată. "

Monica Andronescu, Yorick - Curcubeul din ultimul rând de la cinema Curcubeu  

„Un one-woman show, spectacolul inclus în programul „Uşi deschise pentru toţi" este construit de Lia Bugnar şi asumat de Tania Popa ca o confesiune în timp real. (...)  Tania Popa se joacă subtil cu graniţele convenţiei, pe care o rupe încă de la prima apariţie.  (...) Alternând poveştile şi melodiile ruseşti, acompaniate la pian de Marian Hâncu, Tania Popa, timp de o oră, creează pe scenă un tip de spectacol mai puţin întâlnit pe scenele teatrelor mari din Bucureşti, dar necesar. Necesar pentru că răspunde într-un mod cu adevărat artistic unei nevoi de emoţie pe care publicul şi-o hrăneşte de obicei prin producţii inferioare calitativ. (...)  Bine gradat, şi din punct de vedere dramatic, şi din punct de vedere al interpretării, spectacolul evoluează pe o zonă trăirist-asumată, adecvându-şi în permanenţă discursul la idee. "

Monica Andronescu, Adevărul literar şi artistic - Când curcubeul e fără culori 

„Mulţi spectatori plâng şi în timpul spectacolului, şi atunci când se termină. Povestea scrisă de Lia şi spusă de Tania, e uluitor de credibilă. (…) Tania Popa pune în acest spectacol nu numai o amprentă actoricească, ci şi una vocală. Montarea are o formă deosebită. Actriţa îşi face cheful, cântând, acompaniată la pian de Marian Hâncu. Personajul pe care-l creează în scenă provine din Rusia şi Tania Popa selectează şi interpretează 13 piese muzicale ruseşti, unele cântate de mari interprete precum Sofia Rotaru şi Alla Pugaciova. Le-a ales în aşa fel încât versurile vin în completarea replicilor personajului, dintr-o amintire sau alta. Profunzimea acestui spectacol ajunge în adâncul sufletului spectatorului, care îşi şterge discret, la final, lacrimile. Le provoacă "Fata din curcubeu”.

Maria Sârbu, Jurnalul Naţional – Actriţa Tania Popa cântă şi ne încântă  

„A debutat pe scena Teatrului Naţional în rolul titular din Ondine, chiar în anul în care a absolvit Facultatea de Teatru - 1994. De atunci au trecut 18 ani, iar Tania Popa îşi celebrează majoratul artistic la Sala 99 a Naţionalului, prin acest one-woman-show care scoate la iveală nişte resurse actoriceşti pe care nimeni, până acum, nu le-a descoperit şi n-a ştiut să i le exploateze. (...) Transpusă până în măduva oaselor în caracterul eroinei sale, Tania Popa cântă, râde, plânge şi transmite lucruri importante chiar şi atunci când dansează, hipnotizând publicul cu forţa extraordinarului său talent ce se dezvăluie, impetuos, pe măsură ce spectacolul se îndreaptă spre apogeu. (...) Tania Popa investeşte sclipiri de geniu în tot ce face pe scenă, fie că mănâncă un cartof şi un ardei, fie că îşi inspectează ciorapii rupţi, fie că visează să poată adopta pisicuţa la fel de flămândă ca ea (...)  Fără îndoială, „Fata din Curcubeu" , spectacol prezentat de Tania Popa în Sala 99 a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale"  din Bucureşti, este cel mai bun one-woman-show pe care l-am văzut vreodată"

Gabriela Hurezean, Cronica Română - Suspectă de geniu: Tania Popa, Fata din Curcubeu 

„Actriţa se transpune în personaj, trăieşte cu tensiune dramatică fiecare evocare şi taie adeseori respiraţia publicului. (...)

Rar se poate întâlni o astfel de interpretare pornită sincer din suflet într-un spaţiu neconvenţional restrâns, ce obligă actriţa să fie în imediata apropiere a spectatorului. (...) Tania Popa realizează poate cel mai emoţionant rol din bogata sa biografie artistică din teatru şi film. Avertizează că este în aşteptarea unor mari partituri care le merită pe deplin. „Fata din Curcubeu, recital cu emoţie şi sens major, trebuie vizionat pentru Tania Popa şi forţa sa creatoare. "

Ileana Lucaciu, Spectator - Când talentul îşi spune cuvântul  

"Tania Popa o interpretează cu atâta tandreţe, optimism şi bucurie pe această fată din Curcubeu, e atât de plină de grijă şi iubire pentru personajul său, încât fiecare minut, fiecare amănunt pe care îl afli, te face să o iubeşti, să vrei să o iei cu tine acasă. Şi asta se şi întâmplă, pentru că, după spectacol, ceva din poveştile triste, spuse cu haz asumat şi amar şi inima deschisă, se lipesc de inima ta şi rămân acolo. Cresc în tine, apoi, şi te fac să îi priveşi altfel pe cei din jur. Nu o poţi uita pe această fată din Curcubeu. Datorită poveştii scrise atât de simplu şi de emoţionant de Lia Bugnar şi a interpretării rafinate, a bucuriei de a fi pe scenă şi a dragostei pentru spectatori a Taniei Popa. Pur şi simpu, este acel specacol pe care îţi doreşti să îl revezi. De care ţi se face dor. E ca o ploaie caldă de vară în care alergi fericit."

Alina Epingeac, Yorick - Fericirea de la capătul curcubeului