Stagiuni Anterioare
Data premierei: 12.11.2006
Data ultimei reprezentații: 07.05.2010
Durata: 1 h 30 min / Pauză: Nu
Un bărbat revine acasă, după mai mulţi ani de absenţă, în dorinţa de a-şi revedea şi de a-şi ajuta familia.
Trage la hanul ţinut de ai săi, ca simplu călător, fără a-şi mărturisi identitatea. Va fi, oare, recunoscut de către mama şi sora sa? Ori va deveni, şi el, fiul risipitor, întors incognito, victima celor două femei, care, visând la o altă viaţă, sub soare, la malul mării, asasinau, pentru a-i jefui, pe toţi cei ce le treceau pragul? Pornind de la un „fapt divers” real, sub impresia directă a climatului irespirabil al anilor de ocupaţie germană din Franţa, când înflorise colaboraţionismul, delaţiunea şi crima – celebrul Albert Camus propune o neliniştitoare piesă despre rădăcinile „neînţelegerii”.
O piesă despre absurdul unei lumi orbite de dorinţa de înavuţire pentru atingerea unei împliniri egoiste. O piesă despre lipsa comunicării şi vicierea legăturilor de sânge, în goana nebună după iluzia fericirii.
| Mama: | Mariana Mihuț | Marta: | Irina Movilă |
| Jan: | Mihai Călin | Maria: | Lamia Beligan |
| Bătrânul servitor: | Matei Alexandru |
„Felix Alexa concepe scena ca un tablou inspirat parcă din acele pânze ale nocturnului pe care marii maeştrii ai sfârşitului de secol XIX l-au explorat cu o irezistibilă atracţie. Iată, mi-am spus atunci, „le théatre d`art” teatrul de artă din nou regăsit. Îl privesc ca o operă şi în acelaşi timp mă tulbură ca o experienţă (...) Un spectacol tulburător!”
George Banu, Evenimentul zilei
„Un spectacol emoţionant...
Regizorul Felix Alexa a conceput un tulburător spectacol, bazându-se pe evidenţierea interpretării de excepţie a actorilor (...) un regal actoricesc”.
Ileana Lucaciu, Timpul liber
„Spectacolul este, deopotrivă, direct, concis şi profund, iar această combinaţie are efectul unui pumn în stomac. Atinge puncte extreme ale fiinţei şi trece deasupra concretului, stârnind gânduri eliberatoare. Actoriceşte, e aproape impecabil. În fiecare scenă se înfruntă energii contrare, iar forţa acestora se vede dincolo de dialogul sec, de cuvintele menite mai mult să ascundă decât să explice. Mariana Mihuţ este cu adevărat cutremurătoare(...)”
Cristina Modreanu, Gândul
