Conferințe

Duminică, 14 septembrie 2014, ora 11.00, la Sala Media va avea loc conferința susținută de Acad. Valeriu Matei - Un sfert de veac de revenire la normalitate lingvistica si culturala in Basarabia (Republica Moldova). Preț bilete: 16 lei

Despre Conferință

Cu ocazia turneului susținut de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău pe scenele Naționalului bucureștean, Valeriu Matei, cunoscut scriitor basarabean, om politic, membru al Academiei de Științe din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, va susține o conferință despre unitatea lingvistică a întregului spațiu românesc, din care face parte și Basarabia.

La 25 de ani de la abolirea alfabetului chirilic și trecerea la alfabetul latin, Republica Moldova a marcat, anul acesta, la 31 august, sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”, aceasta fiind prima sărbătoare în care limba română este numită oficial limbă de stat, renunțându-se la sintagma „limbă moldovenească”.

Valeriu Matei ne promite „o conferință inedită, cu puncte de vedere ce nu corespund șabloanelor”, o pledoarie în apărarea limbii române.

La finalul conferinței se va lansa un album dedicat istoriei Teatrului Național din Chișinău.

Despre Acad. Valeriu Matei

Valeriu Matei (n. 31 martie 1959, Cazangic, raionul Leova) este poet, istoric, scriitor și om politic din Republica Moldova, membru al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române din 2011. A candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova (1996). Din 2013, este director al Institutului Cultural Român de la Chișinău.

1976 – 1979: Este student la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de istorie; 1979 – 1983: Studiază la Universitatea de Stat „Mihail Lomonosov” din Moscova, Facultatea de istorie, catedra de etnologie, pe care o absolvă cu excelenţă.           

Debut matur, în 1980, cu poezii în ziarul Tineretul Moldovei din Chişinău. În 1981 publică versuri şi în presa literară din România (Orizont, Timişoara, Luceafărul, Bucureşti, Cronica şi Convorbiri literare, Iaşi, Tribuna şi Steaua, Cluj-Napoca, Transilvania, Sibiu, Familia, Oradea).

1983: Este exclus de la doctorantură pentru anti-sovietism şi naţionalism; sprijinit de profesorii de la catedra de etnologie pe care o absolvise şi de unii colegi de universitate, reuşeşte să se angajeze doar în calitate de cercetător ştiinţific inferior, cu cel mai mic salariu din sistem, la muzeul de studiere a ţinutului din orașul Istra, unde va rămâne până în 1987. În 1985, după cinci ani de trecere sub tăcere, versurile sale încep să apară (e adevărat, trunchiate) în publicaţiile literare de la Chişinău.

Este printre protagoniștii evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova din martie-mai 1987, care pun bazele Mișcării Democratice din Republica Moldova. În perioada mai 1987-martie 1990, a reprezentat Uniunea Scriitorilor din Moldova la secretariatul Uniunii Scriitorilor din Moscova. N-a fost membru al partidului comunist. În 1989 a participat la crearea Frontului Popular din Moldova, a fost membru în Biroul Executiv și purtător de cuvânt al formațiunii. În 1990 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția Leova. A fost președinte al Comisiei parlamentare pentru mass-media (1990-1993), membru în Prezidiul Parlamentului. E reales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994 - 2001) pe listele Partidului Forțelor Democrate, al cărui președinte a fost (1994 - 2002). A candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1996, obținând 9 la sută din sufragii. Vicepreședinte al Parlamentului (1998 - 1999), președintele Comitetului de cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană (1998 - 2001).

Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chișinău, Iași, București, al piesei de teatru Prologul (montată la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, în 1987), al nuvelei istorice Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (1988), al unor eseuri, studii de istorie și etnologie (Pactul Ribbentrop-Molotov și agresiunea sovietică împotriva României, 2012 ș.a.). A tradus din poezia franceză (Arthur Rimbaud ș.a.), rusă (Osip Mandelstam, Anna Ahmatova), spaniolă (Federico Garcia Lorca). Versurile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, greacă, suedeză, letonă, slovacă, maghiară, macedoneană, turcă ș.a.

Premii și distincții: Marele premiu „Nichita Stănescu” (1995); Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1996); Medalia Mihai Eminescu (2000); Marele premiu „Nichita Stănescu” pentru Opera Omnia (2002); Premiul Poesis (2007); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008, 2010); Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor (2004); Ordinul Republicii (2010).

În cadrul conferinței va avea loc lansarea Albumului aniversar de Istorie a Teatrului Mihai Eminescu din Chișinău