Spectacole
Cockoși
de Mike Bartlett
Cockoși
de Mike Bartlett
43,70 lei
Spectacol independent găzduit de Teatrul Național București
Spectacolul se joacă în cadrul Maratonului de Teatru Independent Fringe - Indie Gold.
O producție a Asociaţiei Entheos şi GrayPlay
- Pentru rolul din Cockoși Vlad Nemeș a fost nominalizat la Premiul pentru debut în cadul Galei UNITER 2014
Spectacolul a primit următoarele premii:
- Premiul pentru cel mai bun spectacol în Maratonul de Teatru Independent - Bucharest Fringe, 2014
- Premiul pentru cea mai bună regie: Horia Suru în Maratonul de Teatru Independent - Bucharest Fringe, 2014
- Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină: Rareş Florin Stoica în Maratonul de Teatru Independent - Bucharest Fringe, 2014
- Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină Fulvia Folosea în Maratonul de Teatru Independent - Bucharest Fringe, 2014
Prezentare
Trebuie să fii neapărat ori curat straight, ori curat gay, ori categoric bisexual? Se iubesc de șapte ani. Locuiesc împreună. Când, la un moment dat, între cei doi bărbați intervine o femeie. Ea luptă să-l câștige pe John. El luptă să-l păstreze pe John. Tensiunea situației declanșează în băiatul râvnit de amândoi o criză de identitate în toată regula. Cine va câștiga? În momentul în care o hotărâre începe să prindă contur și noi respirăm ușurați, intervine elementul surpriză.
Un spectacol despre comunitatea gay? Un spectacol despre iubire, prietenie, onestitate. Discuțiile unor oameni inteligenți despre relație. Nu de puține ori, însă, și lupte de putere. Fiecare își înfige bocancii în vulnerabilitățile celuilalt. Pentru că, după ani petrecuți împreună, poate să le ochească cu precizie. Pe scurt, relații volatile în desfășurare. Tensionate, pasionale. Când pline de înțelegere, când pe muche de dragoste-ură. Însoțite, inevitabil, de nevoia de siguranță și teama de asumare.
Aceasta este prima montare din România.
În 2010, piesa „Cock” de Mike Bartlett (34 ani), prezentată în premieră la Royal Court Theatre, în Londra, a câștigat Premiul „Laurence Olivier”, cea mai importantă distincție britanică. În scurt timp, piesa a fost montată pe Broadway.
Fulvia Folosea Rareș Florin Stoica Vlad Nemeș Ionel Mihăilescu |
Mircea Morariu, Teatru de cinci stele, Adevărul.ro
„Tensionat şi super-inteligent construit, fără excrescenţe şi fără răsfăţuri regizorale, fără banalităţi glazurate oferite drept trufandale, fără goluri de aer ori căderi de tensiune. Cu învolburări în crescendo, cu încrâncenări atent cumpănite, cu multă, cu foarte multă umanitate. Cu o autenticitate absolut copleşitoare, cu un efect de real niciodată fisurat.”
„Dar ideea lui - un spaţiu sugerând un ring de box - mi se pare pe cât de simplă, pe atât de inspirată. Nu ştiu cum joacă la sediu Rareş Florin Stoica (John), Fulvia Folosea (W), Vlad Nemeş (M) sau Ionel Mihăilescu (F), dar la Arad au fost fără cusur. (…) Toţi trei ştiu meserie. Vorbesc clar, se aude absolut tot ceea ce spun, detaliu care înseamnă o performanţă în sine. Toţi trei joacă cu o copleşitoare forţă lăuntrică. Coerent şi într-o chimie căreia cu greu i-ai putea aduce cel mai mic reproş. E meritul lor, e meritul regizorului Horia Suru.”
„Rareş Florin Stoica e marele performer al spectacolului. Sensibil şi puternic, exprimându-se exemplar prin vorbe, gesturi, priviri, mimică, tăceri, lacrima din ochi atent controlată.”
„Cei trei actori foarte tineri nu sunt doar ei pe scenă. Li se alătură, cu o bijuterie actoricească, demnă de studiat în şcolile de teatru, de etalon pentru felul în care se elaborează un rol secundar, Ionel Mihăilescu.
Cockoşi sau spectacolul de cinci stele.”
Doina Papp, Independenții (II), Adevărul.ro
“Pe parcurs cu toţii au scene bune, convingătoare, Rareş Florin Stoica impresionând prin expresivitatea ochilor şi o mobilitate naturală a stărilor, Vlad Nemeş prin umor şi directeţe, Fulvia Folosea prin siguranţă de sine, feminitate şi farmec personal.”
Beatrice Lăpădat, Irelevanță, numele tău este femeie, Liternet.ro
“Dincolo de scenografia riguroasă şi inteligentă a Stelianei Ştefănescu, umplerea cu semnificaţie a spaţiului de joc este meritul actorilor.”
“Fulvia Folosea este marea şansă a acestui personaj (W) până la urmă şters. Mai precis, să interpretezi un nevrotic sau un indecis este un efort care te răsplăteşte pe măsură, dar a interpreta cu atâta rigoare un personaj pe fond simplu, fără să-l faci să pară cu un centimetru mai complex sau mai nuanţat decât este, reuşind în acelaşi timp să-i valorifici emoţia pură, înseamnă deja bifarea cu brio a unui dificil examen de maturitate artistică. Fulvia Folosea a reuşit să fie grandioasă încarnând un personaj banal.”
“Tatăl lui M., invitat şi el la cina din seara decisivă, este, în interpretarea generoasă a lui Ionel Mihăilescu, un intelectual pozitivist.“
“Iar iubitul, interpretat cu vizibilă prospeţime şi rigoare de un Vlad Nemeş care are multe de spus de aici înainte.”
“Rareş Florin Stoica îmbină, în realizarea acestui personaj înspăimântat de creierul său, inocenţa şi candoarea unui copil, îndoiala intelectuală a unui monstru raţional, splendoarea arhetipală a unui simbol al masculinităţii răvăşitoare şi neajutorarea asurzitoare a unui fiu abandonat. Nu există nicio secundă în care tânărul actor să poată fi surprins «odihnindu-se» sau revigorându-se; din primele zece minute actorul demonstrează cu o rigoare dezarmantă cât de atent îşi gândeşte fiecare moment în care clipeşte din gene sau în care, din contră, se repliază spasmodic.”
“Rareş Florin Stoica, Vlad Nemeş şi Fulvia Folosea sunt mai mult decât trei «speranţe» ale teatrului românesc. Posesori ai unui talent care nu le permite nici auto-indulgenţă nici menajamente, cei trei îşi trăiesc jocul atât de visceral şi de cerebral totodată.”
“Prin Cockoşi, Horia Suru se detaşează fără povara responsabilităţii sociale de restul regizorilor tineri care au abordat gender issues în producţiile lor în ultimii ani.”
“Horia Suru oferă publicului bucureştean expunerea dezechilibrantă a conştiinţelor unor nevinovaţi care îi fac pe alţi nevinovaţi să sufere. “
Cristina Modreanu, „Celălalt” pe scenă sau ethosul perfomativ, ArtActMagazine
“E cu atât mai uimitor faptul că trei actori foarte tineri ‒ Rareş Florin Stoica, Fulvia Folosea, Vlad Nemeş – găsesc în ei, cu ajutorul regizorului Horia Suru, resurse atât de bogate pentru construcția unor personaje ce trec prin momente tulburi de viață.(...) Actorul Ionel Mihăilescu își arată în spectacol o nouă față, aceea a unui tată progresist, care își susține fiul încercând să-i „recupereze” iubitul. (Actorii) Sunt prinși într-o „cușcă” socială bine sugerată de scenografia Stelianei Ștefănescu, prin departajarea spațiului de joc printr-o perdea fină, transparentă, alcătuită din fire subțiri în culorile curcubeului.”