Conferințe
George Banu: Se poate salva Livada cu vişini?
Duminică 23 mai, ora 11.oo, renumitul profesor de studii teatrale George Banu vine la Teatrul Naţional, Sala Atelier, în cadrul Conferinţelor TNB, să răspundă la întrebarea Se poate salva Livada cu vişini?
"Livada cu vişini e ultima piesă a lui Cehov. Cu ea, în acelaşi timp, se termină secolul XIX şi începe secolul XX. Ea se află la răscruce de vremuri, dar întrebările de atunci revin şi azi, când un nou secol a debutat fără ca acela dinainte să fi murit pe deplin.
Azi, eliberaţi de prejudecăţi şi interpretări simpliste, ne întrebăm: care-i soarta frumosului şi a inutilului pe care o încarnează Livada, cu ce preţ se plătesc victoriile atunci când roata istoriei se învârte şi « timpul şi-a ieţit din ţâţâni » ? Există vinovaţi şi acuzaţi? Textul cehovian răsună în noi şi ne confruntă cu nelinişti actuale. De aceea o întrebare apare: « Se poate salva Livada? » Livada e parabolă a culturii în zilele noastre.
Cehov s-a născut acum 150 de ani. Europa, cu emoţie, şi-l aminteşte. De aceea voi propune şi un voiaj de-a-lungul câtorva dintre cele mai celebre Livezi plasate toate sub semnul sfârşitului sau al reînnoirii, al melancoliei sau al comicului. Livada e o enigmă ce exclude răspunsul unic. A o revizita e şansa oricărui regizor, ca Felix Alexa azi, dar admiţând însă că răspunsul nu poate fi global, ci doar personal, legat de viaţa şi vârsta sa tot atât cât de destinul valorilor în societatea căreia îi aparţine. Livada e oglinda fiecărui om de teatru." (George Banu)
Despre George Banu:
George Banu este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris. Este Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) şi co-redactor şef al revistei Alternatives théâtrales.
A publicat un număr important de cărţi consacrate regizorilor europeni, cum ar fi Peter Brook, Klaus Michael Grüber, Giorgio Strehler, Antoine Vitez sau Ariane Mnouchkine. Este autorul unei trilogii despre teatru şi pictură: Le Rideau, L′homme de dos şi Nocturnes (ed. Adam Biro). A lucrat cu celebrul scenograf Yannis Kokkos, publicând lucrarea Le scénographe et le héron (ed. Actes Sud). A scris eseuri importante consacrate teatrului Bouffes du Nord sau Cartoucherie de Vincennes, Festivalului de la Avignon sau marilor teatre cu scenă în stil italian.
Lucrarea sa Rouge et or (ed. Flammarion Rizzoli) reprezintă o lucrare de referinţă pentru poetica teatrului á l′italienne. Este autorul studiului Mémoires du théâtre (ed. Actes Sud) şi al unui volum dedicat spectacolului japonez L′acteur qui ne revient pas (ed. Gallimard). A consacrat un volum colectiv de renume internaţional Thèâtre d'art en Europe şi un altul Repetitions de Stanislavski á Robert Wilson. A colaborat cu Jerzy Grotowski pentru traducerea în franceză a lucrării lui Thomas Richards despre Actions physiques (ed. Actes Sud).
A obţinut de trei ori premiul pentru cea mai bună carte a Franţei. Textele lui sunt traduse în italiană, germană, spaniolă, rusă, română, slovacă.
A coordonat ediţii speciale consacrate teatrului şi operei : Théâtre et opéra: une mémoire imaginaire, Le théâtre de la nature, Le théâtre testamentaire, Choralités, Des acteurs singuliers, Le corps travesti.
A realizat două filme, dedicate lui Shakespeare şi lui Cehov, ambele premiate de UNESCO.
Cărţile sale au fost traduse în română, la mai multe edituri:
Nemira: Spatele omului, Dincolo de rol sau Actorul nesupus, Repetiţiile sau reînnoirea teatrului, Shakespeare, lumea-i un teatru, Teatrul de artă, o tradiţie modernă.
Polirom/Unitext: Peter Brook spre teatrul formelor simple, Scena supravegheată, de la Shakespeare la Genet.
Paralela 45: Ultimul sfert de secol teatral.
Allfa: Teatrul nostru, Livada cu vişini.
Apostrof: Uitarea.
Fundaţia Culturală Română: Roşu şi aur, Actorul pe calea fără de urmă.
Univers: Teatrul memoriei.