Trupa TNB

 

Activitatea sa regizorală s-a desfăşurat pe parcursul a jumătate de veac. După primele spectacole în teatre din provincie şi la Teatrul Giuleşti, se „instalează” la Teatrul Naţional din Bucureşti, al cărui prim-regizor a fost o perioadă îndelungată.

A fost primul regizor care a obţinut Premiul criticii teatrale!

Regizor proteic, cu o viziune de o originalitate şi o forţă remarcabile. Rămâne în istoria spectacolului românesc de teatru printr-o serie de montări grandioase cu statut de monumentalitate, concepute riguros, cu o forţă deosebită a ideii şi în expresie simplă, esenţializată.

 

Biografie

Se naşte la 25 ianuarie 1926 în oraşul Zlatna, judeţul Alba

Tata Popescu Gheorghe s-a născut tot acolo şi a fost, tot la Zlatna, protopop ortodox român, iar mama învăţătoare

 

Studii

Liceul l-a început la Orăştie („A. Vlaicu” clasele I-IV ), apoi Alba Iulia (Liceul „M. Viteazu”, (clasele V- VI), iar la Liceul „A. Şaguna” (clasele V-VIII  - şi tot acolo obţine şi bacalaureatul în 1944.

În anul 1949 termină studiile juridice ale Facultăţii de Drept din Bucureşti şi va fi declarat în acelaşi an „Licenţiat în Drept”

Peste patru ani obţine „Diploma republicană” (deoarece calificativul general a fost „foarte bine”) ca absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Regie (Bucureşti, 1953).

 

Funcţii deţinute

1953-1964 e angajat al Teatrului C.F.R. Giuleşti ca asistent regizor, apoi regizor artistic şi mai apoi regizor principal al acelui teatru.

Tot în aceşti ani, în paralel a desfăşurat şi o activitate didactică meritorie la Institutul de Teatru şi Artă Cinematografică din Bucureşti (I.A.T.C.).

În puţini ani a trecut de la preparator la asistent al Facultăţii de regie şi în urmă lector al aceleiaşi facultăţi, trecând apoi la catedra de artă a actorului, conferenţiar.

Cu acest grad profesional a părăsit Institutul pentru a fi angajat în principal la studioul cinematografic Buftea şi, cu o jumătate de normă, ca regizor al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” în 1964.

În anul 1968 e numit însă director artistic al Teatrului Naţional, la cererea şi insistenţele directorului general al Teatrului, scriitorul Zaharia Stancu.

Rămâne director artistic până în aprilie 1990, aproape 23 de ani.

Din 1993 până în 1997 a fost director al tuturor instituţiilor de spectacol (operă, muzică, teatru, circ, păpuşi, estradă, concerte, festivaluri - inclusiv Festivalul „George Enescu”)

În februarie 2001 e numit din nou în Ministerul Culturii director general al instituţiilor de spectacol.

 

Activitate artistică

Horea Popescu a realizat cam 70 de montări teatrale, cinci filme artistice de lung metraj, mai multe spectacole TV, prospectând o arie întinsă de autori şi stiluri, activând la diverse teatre din ţară şi de peste hotare atât ca regizor şi ca scenograf.

Deşi a scris şi publicat sute de articole pe teme diverse de gândire şi creaţie artistică, ele nu au fost sistematizate încă pentru a fi adunate, ordonate şi republicate la un loc, constituind ceea ce se cheamă îndeobşte „o carte”. De altfel, un regizor se defineşte mai cu seamă prin spectacol. Iar ceea ce se scrie despre acest spectacol aparţine altora, în măsura în care nu există probele filmate.

 

Dintre  spectacolele sale de importanţă şi referinţă:

“Ascensiunea lui Arturo Ui” poate fi oprită de Bertolt Brecht Teatrul Giuleşti, 1963

“Moartea unui artist” de Horia Lovinescu, Teatrul Naţional Bucureşti, 1964

“Aristocraţii de Pogodin”, Teatrul Giuleşti, 1959

“Castiliana” de Lope de Vega, Teatrul Naţional, 1966

“Thomas Becket” de J. Anouilh, Teatrul Naţional, 1967

“Danton” de Camil Petrescu, Teatrul Naţional, 1974

“Richard al III-lea” de William Shakespeare, regie şi decor, Teatrul Naţional, 1976

“Ploşniţa” de Maiakovski, Teatrul Naţional, 1983, regie şi decor

“Moştenirea” de Titus Popovici, Teatrul Naţional, 1989

 

În ultimii ani, după revoluţie:

”Avram Iancu” de Lucian Blaga, Teatrul Naţional Bucureşti, martie 1991, şi apoi aceiaşi piesă la Teatrul Naţional Cluj

”Ondine” de Jean Giraudoux, spectacol care s-a bucurat de cea mai mare audienţă a publicului

Tot la Naţionalul bucureştean Horea Popescu a montat ”Rivalii” de Sheridan şi

”Profesionistul” de Dusan Kovacevici, regie şi decor, premiat la Festivalul piesei originale sârbe de la Novi Sad în 1996

”Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, regie, scenografie şi adaptare, 2000

”Tărâmul celălalt” de Dusan Kovacevic, 2002 (ultima sa montare la TNB)

 

A mai realizat spectacole la următoarele teatre:

Teatrul Naţional Iaşi

Mihail Bulgakov, ”Cabala bigoţilor” (semnează şi scenografia), 1996

Branislav Nusici, ”Doamna Ministru”, 1997

Teatrul „Sică Alexandrescu”, Braşov

Duşan Kovacevici, ”Tărâmul celălalt”, 1997

Teatrul „Odeon” cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate

”Domnişoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu

 

Turnee în străinătate

Iugoslavia, 1968 - ”Moartea unui artist” de Horia Lovinescu

Cehoslovacia, 1969 - ”Coana Chiriţa” de Tudor Muşatescu după Vasile Alecsandri

Franţa, Teatrul Naţiunilor, 1970 – ”Coana Chiriţa” de Vasile Alecsandri şi Tudor Muşatescu

URSS, 1971 - ”Coana Chiriţa”

Iugoslavia, 1977 - ”Coana Chiriţa” şi ”Beckett” de Anouilh

Bulgaria, 1976 - ”Danton” de Camil Petrescu şi ”Un fluture pe lampă” de Paul Everac

Ungaria, 1974 - ”Coana Chiriţa” şi ”Un fluture pe lampă” de Paul Everac

Germania, 1976 - ”Richard al III-lea” de W. Shakespeare şi ”Coana Chiriţa”

URSS, 1979 - ”Generoasa Fundaţie” de Buero Vallejo

Paris, 1980 - ”Generoasa Fundaţie” la Teatrul Naţiunilor

USA şi Canada, 1996 ­- ”Profesionistul”

 

Spectacole montate în străinătate

”Mutter Courage” de Bertolt Brecht, Teatrul Naţional din Belgrad, 1972 - Premiul „Cel mai bun spectacol” al oraşului Belgrad

”Măsură pentru măsură” de William Shakespeare, Teatrul Naţional din Belgrad, 1974

”Oedip rege” de Sofocle, Teatrul Naţional din Belgrad, 1979

”Peer Gynt” de Ibsen – Teatrul Naţional din Zagreb pentru „Cel mai bun spectacol al anului 1977”

”Maestrul şi Margareta” de Mihail Bulgakov, Teatrul Naţional Croat din Zagreb

”Cabala bigoţilor” de Mihail Bulgakov, Teatrul Naţional din Szeged, Ungaria,

”Mobilă şi durere” de Teodor Mazilu, Teatrul Gogol din Moscova, 1984

”Ondine” de J. Giraudoux, Teatrul Naţional Croat Zagreb, 1991

 

Colaborări cu Televiziunea

”Bălcescu” după Camil Petrescu, Titanic Vals de Tudor Muşatescu, ”Pledoarie pentru un răzvrătit” de E. Robles etc.

 

În paralel a desfăşurat şi o activitate cinematografică: ”Cuibul de viespi”, de exemplu a fost singurul selecţionat de partea americană şi prezentat în cadrul Festivalului Institutului Internaţional al Filmului de la Los Angeles în 1987, unde s-a bucurat de o atenţie deosebită.

 

În ordine cronologică filmele realizate de Horea Popescu sunt:

”Omul de lângă tine”, 1960

”Dragostea lungă de o seară”, 1962

”De trei ori Bucureşti”, un triptic realizat împreună cu Gopo şi Mihai Iacob, partea sa fiind „Aterizare forţată”.

„Cuibul de viespi” , 1986

Ultimul film, „Moartea unui artist” după piesa lui Horia Lovinescu a fost realizat în 1988.

 

Premii  

1960 - Marele Premiu al Criticii Dramatice pentru spectacolul ”Domnişoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu la Teatrul Giuleşti

1957 - Marele premiu al „Concursului republican al tinerelor talente” şi Premiul I pentru regie.

1958 - Marele Premiu al Festivalului Naţional de Teatru cât şi Premiul I pentru regie

1958 - Premiu al II-lea la acelaşi festival cu piesele: Cu ”Vlaicu şi feciorii lui” de L. Demetrius şi ”Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul” de I. V. Bârlădeanu - ambele la Teatrul Municipal din Bucureşti

1969 - Premiul I la Festivalul Republican de Teatru cu piesa ”Coana Chiriţa” după Vasile Alecsandri de Tudor Muşatescu, versiunea scenică Horea Popescu - la Teatrul Naţional Bucureşti

1974 - Premiul al II-lea în Decada dramaturgiei originale pentru piesa ”Un fluture pe lampă” de Paul Everac

1978 - Premiul crtiticii dramatice pentru cel mai bun spectacol al anului pentru spectacolul ”Generoasa Fundaţie”

1979 - Marele Premiu al Festivalului de Teatru contemporan de la Braşov pentru acelaşi spectacol

1981- Premiul I pentru regie acordat de A.T.M. Bucureşti pentru spectacolul ”Caligula” de Albert Camus la Teatrul Naţional Bucureşti

1987 - Premiul pentru întreaga activitate teatrală al revistei Flacăra

2003 - Premiul pentru întreaga activitate, acordat de UNITER

 

Distincţii

Ordinul Naţional „Serviciul credincios” în grad de cavaler, conferit de Preşedintele României cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, 2002

Diploma pentru întreaga activitate în slujba teatrului şi filmului românesc şi pentru prezenţa excepţională în viaţa culturală a capitalei, acordată de Prefectura Municipiului Bucureşti

Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti, titlu acordat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, 2001

Cetăţean de onoare al Municipiului Zlatna

Membru de onoare al Clubului UNESCO, acordat cu prilejul împlinirii a 50 de ani de „eminentă activitate în slujba teatrului şi filmului românesc”

Diploma de temerar „Samuel Damian” pentru „curajul, inteligenţa cu care promovează prietenia româno-americană”, New York, 1996.