“Opt tineri actori compun din mişcare câteva din butadele celebre din „Legile lui Murphy” timp de o oră. Şi e haios şi e fresh şi e smart. În primul rând atmosfera pe care o inspiră ilustraţia muzicală aleasă de Andrea Gaviliu are un parcurs eclectic care are haz în sine. De la ritmuri actuale până la cântece voioase ale deceniilor trecute, mişcările actorilor sunt acompaniate de un univers sonor şugubăţ şi cu sens în construcţia acestei jucării distractive.

Apoi, energia pe care ei o degajă, acel vibe de bucurie de a fi pe scenă. În contextul actual, sensul acestei sintagme – „bucuria de a fi pe scenă” e încă şi mai amplificat. Iar ei transmit pas cu pas, frază de mişcare, cu frază de mişcare, exact asta. Şi totul e foarte concentrat, atent, pus la punct, sub control. Micile erori, micile desincronizări, micile ieşiri din ritm sau accidente involuntare devin atu-uri ale manifestării vii ale hazardului unui performance foarte bine ancorat într-o structură fixă.”

Alina Epîngeac, Amfiteatru - „M de la Murphy” şi U de la umor  

„„M de la Murphy” este un spectacol vioi și îndrăzneț, care îți lucrează bine imaginația și simțul umorului. Un exercițiu emoțional și artistic fun și necesar. (...) Andrea Gavriliu încurajează actorii să își exploreze posibilitățile de exprimare fizică și le propune, de această dată, un spectacol concentrat, în care o înlănțuire de fraze fataliste este redată prin dans. Șapte actori, Alexandru Chindriș, Eva Danciu, Roxana Fânață, Pedro Aurelian Gâfei, Flavia Giurgiu, Ciprian Valea, Tavi Voina și coregrafa Mariana Gavriciuc jonglează (la propriu!) cu legile lui Murphy. În ciuda zicalei dacă ceva poate să meargă prost, va merge, situațiile coregrafice sunt construite într-o notă optimistă. Pentru că și atunci când firul artistic deraiază de la traseul inițial – o minge este scăpată prea devreme sau prea târziu –, lucrurile n-o iau razna, ci actorul, inspirat, transformă întâmplarea într-o nouă situație comică.”

Elena Coman, Amfiteatru - Murphologia. O explicație coregrafică  

“Opt performeri (căci e vorba de show dar şi de performanţă la cel mai înalt nivel) –  Alexandru Chindriș, Eva Danciu, Roxana Fânață, Mariana Gavriciuc, Pedro Aurelian Gâfei, Flavia Giurgiu, Ciprian Valea, Tavi Voina – construiesc şi deconstruiesc un puzzle alcătuit din replici, gesturi, atitudini, poze şi semne teatrale. (...) Am convingerea că dacă Andrea Gavriliu ar fi provocată la un maraton de dans, l-ar putea susţine fără dificultate. Şi principala explicaţie este fireşte, pasiunea, dar şi o autentică şi fertilă curiozitate, înţelepciunea, curajul şi tandreţea cu care priveşte lumea şi încearcă să ne-o povestească şi nouă.

Acest spectacol este o victorie uriaşă (a 16-a producţie din cadrul generosului proiect 9G la TNB), izbutită în vremuri complicate (dar, apud Murphy ce-i mai rău abia urmează; vă amintiţi desigur celebrissima „Zâmbeşte, mâine va fi mai rău”). Mai mult, „M de la Murphy” este un fel de E.T. în peisajul destul de prăfuit de pe orbita noastră teatrală. Cum premiera a avut loc pe acoperişul Naţionalului bucureştean, nu m-ar fi mirat absolut deloc, dacă la final o navă spaţială ar fi aterizat pe scena Amfiteatrului şi i-ar fi dus pe cei opt protagonişti, plus Andrea Gavriliu, Alexandru Petre (scenografie) şi Cristian Șimon (light design) la ei acasă, respectiv înapoi în viitor.

Răzvana Niță, Acta est fabula – Murphy nu crede în lacrimi