Noutăți NETA

Vineri 4 septembrie, la finalul Festivalului Internaţional de Teatru NETA 2015, pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti se va prezenta unul din cele mai aşteptate spectacole, Electra, în interpretarea Teatrului Naţional din Macedonia.   Regizorul spectacolului - cândva un “copil teribil” al regiei ucrainiene, astăzi unul din cei mai bine cotaţi artişti europeni, este Andriy Zholdak. Distins cu Premiul UNESCO (2004) pentru contribuţia sa la dezvoltarea artei teatrale şi cu două premii Masca de aur (2014), în Rusia, originalul artist ucrainean - pentru unii genial, pentru alţii un incomod teribil, stabilit în Germania, a lucrat pe multe alte scene europene importante, din Rusia, România, Finlanda, Suedia, Elveţia, cunoscut fiind şi pentru teoriile sale privind înnoirea artei teatrale, pe care le-a expus într-o serie de prelegeri şi ateliere internaţionale. La baza acestui spectacol de 3 ore şi 30 de minute stă un text minimalist, în care însă, substanţa tragediei antice se regăseşte întreagă, răvăşitoare. "Zholdak seamănă cu un meteorit a cărui cădere pe suprafaţa unui text în general cunoscut, produce fisuri, îl sparge... observa teatrologul George Banu, în 2009. El nu este partizanul tradiţiilor, dar nici nu-şi propune să le privească în mod critic; el le utilizează mai degrabă ca material de lucru şi face asta cu un curaj excepţional. Din această ciocnire teribilă şi din expresia artistică ia naştere o adevărată erupţie". Electra lui Andriy Zholdak porneşte de la tragedia crimei dintr-o familie regală, pe care o translează în universul contemporan, cu intenţia declarată de a explora tema cruzimii, adânc ascunsă în subconștientul omenesc. "La un moment dat, în istoria țării noastre, a familiei sau a oricărui individ, cruzimea scapă brusc de sub control și se transformă într-o forță care-l controlează pe om, observă Zholdak. Dar, cât de profundă este oare cruzimea umană?" şi cu ce unitate ar putea fi măsurată, se întreabă în continuare provocatorul artist. Acest spectacol a primit patru dintre cele mai importante premii naţionale ale Macedoniei pentru anul teatral 2014: premiul pentru cel mai bun spectacol al anului, premiul pentru cea mai bună regie şi două premii de interpretare, pentru rolurile Electra (Daria Rizova) şi Oreste (Aleksandar Gorgieski).

Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O᾽Neill, piesa laureatului cu Premiul Nobel pentru Literatură şi cu trei premii Pulitzer, peste care această creaţie a aşezat o binemeritată faimă mondială, dar şi un ultim Pulitzer, acordat postum celebrului dramaturg, va fi jucată pe scena Festivalului Internaţional de Teatru NETA 2015 în interpretarea Teatrului Naţional din Tirana, Albania. Doi actori vestiţi în fruntea distribuţiei – Artan Imami şi Yllka Mujo, îndrumaţi de unul din cei mai cunoscuţi regizori albanezi – Spiro Duni aduc la Bucureşti o dramă zguduitoare despre oameni disperaţi prinşi în ghearele sorţii, acea soartă care dă cu o mână şi ia cu cealaltă. O familie prinsă în vârtej, între iubire şi ură, între acceptare şi respingere, amară existenţă lipsită de soluţii, înecată în alcool şi droguri. „Cu o regie aparent minimalistă, apreciază prof.dr. Josif Papagjoni, reputat dramaturg şi critic albanez, viziunea lui Spiro Duni atrage spectatorul prin adâncimea cu care explorează zona tristeţii şi amărăciunii omeneşti, caracterele fiind analizate pe niveluri psihologice profunde. Vezi sufletele suferind, tremurând, îngrozite de moarte, de ratare, de imposibil, de plictis, de mânie, de toate furiile, simțite și ascunse mult timp”. Arta actorului oferă un regal în această montare de două ore, jucată fără pauză. Cuvântul rostit pe scenă străluceşte în toată plenitutidinea sensurilor logice, emoţionale şi ritmice, „ca un val cu suişuri şi coborâşuri, unde dincolo de pace și calm distingem explozie și violență, unde dincolo de ceea ce-i obişnuit pare să stea extraordinarul, iar împreună cu ce-i sobru și curat stă ceea ce este turbulent și brutal”. El însuşi actor cunoscut, regizorul Spiro Duni şi-a început cariera la teatrul copilăriei lui, Skampa din Elbasan, două dintre montările realizate aici primind premii importante. Tot aici a adus în scenă cunoscuta piesă a lui Victor Eftimiu, Omul care a văzut moartea, în care l-a jucat pe Vagabond. Lista recunoaşterilor continuă, numele fiindu-i legat în ultimii ani de Teatrul Naţional din Tirana, de unde amintim Premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Internaţional de Teatru Kosova Infest. A colaborat şi cu Teatrul Naţional din Pristina, iar în America, unde a lucrat o vreme, a montat Dincolo de pod, la Aleksandër Moisiu Theatre din New York şi Vizita bătrânei doamne, la Salem State Theater din Massachusetts. Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, spectacolul lui cu Lungul drum al zilei către noapte se va juca joi 3 septembrie, la Sala Studio, de la ora 20.00.

Un spectacol ce promite să ne zguduie sufleteşte, Noaptea lui Helver de Ingmar Vilkvist, autor polonez jucat în toată Europa, montat şi la Sankt Petersburg, la Teatrul academic de dramă "V.F.Komissarjevskaia", sub semnătura unui regizor renumit, Aleksandr Bargman, distins în numeroase rânduri cu cel mai important premiu teatral de la Sankt Petersburg, "Sofita de Aur" şi cu premiul național "Masca de aur", precum și cu alte premii prestigioase, va reprezenta Rusia la Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015, organizat la Teatrul Naţional din Bucureşti (28 august-4 septembrie). Deşi piesa are o structură de manifest și există tentația de a o transforma într-un spectacol politic, viziunea regizorului s-a concentrat pe latura umană, pe iubirea pentru aproapele aflat în primejdie. O poveste “în doi”. Nu doar o noapte, ci viaţa - într-o singură cameră, asaltată cu sălbăticie de violenţa de afară, într-un spectacol greu, incomod. Cum este adevărul. “Iar acest adevăr, cred, va lovi în spectator – declară Aleksandr Bargman. Și totuși sunt convins că piesa este despre "lumină": ar trebui să ți se facă dor de ochii iubiți, de mâinile iubite, de căldură, de tăcere, de lipsa luminii prea puternice, de muzica preferată, de tăcere...”. Construit în maniera teatru-dans, amintind de anii ‘30, prin revigorarea unor sentimente întunecate, în care omul firav, neînregimentat nicicum, este descoperit în faţa vitregiilor timpului, Noaptea lui Helver este un spectacol teribil de actual. Mitocănia şi lăcomia sunt la putere! Manipularea, minciuna şi ipocrizia, ura şi agresivitatea mergând până la exterminare se menţin, cu încrâncenare, pe primele locuri într-o societate cu valori răsturnate. „Publicul elegant, leneș și relaxat de aici pare să fie scuturat de Bargman printr-un șoc dureros, care-i trezește interesul pentru cele mai acute probleme ale realității noastre” – scrie Peterburgskii teatralinii jurnal. De la prestigiosul premiu "Sofita de aur", în 2013, până la valul general de aprecieri, atestat şi de Premiul de simpatie a publicului acordat, în acelaşi an, de către societatea "Teatral" regizorului şi celor doi interpreţi - Denis Pianîi și Oksana Bazilevici, Noaptea lui Helver s-a impus ca o realizare artistică deosebită, confirmată şi de consideraţiile criticilor, şi de succesul repurtat oriunde spectacolul s-a prezentat. La Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015 de la Bucureşti se va juca la Sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti, joi 3 septembrie, de la ora 18.00, într-o unică reprezentaţie. Atenţie deci, număr limitat de locuri!

Libertatea e o temă eternă, care, mai ales în zilele noastre, este deosebit de importantă, provocatoare şi contrariantă, aşa cum remarca un critic din Muntenegru, după premiera spectacolului Un Đilas obişnuit de Radmila Vojvodić, montat la Teatrul Naţional din Podgorica, spectacol selectat în programul Festivalului Internaţional de Teatru NETA 2015 (28 august-4 septembrie), cu o unică reprezentaţie pe scena Sălii Studio a Naţionalului bucureştean, marţi 1 septembrie, de la ora 18.00. În centrul acţiunii se află o personalitate marcantă, care a jucat un rol determinant în istoria noii Iugoslavii, Milovan Đilas (1911-1995), revoluţionar, om politic, activist de partid şi scriitor muntenegrean. Pentru spiritul lui curajos de critic într-o societate puţin deschisă faţă de opiniile liber exprimate, viaţa lui Đilas a cunoscut în prima parte un permanent balans între libertate şi privaţiune. Debutând în politică ca ilegalist, pedepsit mai întâi de guvernul monarhist pentru convingerile lui de stânga, Đilas ajunge un apropiat al regimului Tito, membru al Comitetului Central al Partidului şi al Biroului Politic al acestuia, însă, nu după multă vreme, el devine unul din cei mai vehemenţi critici ai regimului comunist, atât pe plan naţional cât şi internaţional, iar pedepsele nu întârzie să sosească. Cărţile îi apar peste graniţă, în timp ce acasă i se deschid, în numeroase rânduri şi pentru lungi perioade de timp, porţile închisorilor. Chiar după ce apele s-au mai liniştit, în ochii Occidentului a continuat să fie un disident şi un erou, dar în ţară a rămas un personaj controversat, care şi-a trăit viaţa până la capăt în libertate supravegheată. În piesa ei, regizoarea Radmila Vojvodić se apleacă asupra universului lui Milovan Đjilas şi a consecinţelor operei sale, Anatomia unei morale şi Noua clasă, aceasta din urmă fiind cotată printre cele mai influente 100 de cărţi ale secolului al XX-lea, o analiză necruţătoare a sistemului comunist, privit ca o domnie a unei noi clase şi a unui nou regim, bazat pe arbitrariu şi pe teroare. Un Đilas obişnuit este un apel la posibil şi imposibil, la curajul, abilitatea şi riscul nostru de a crea, de a fi creatorii propriului nostru destin în ciuda oricărei oprelişti. Obişnuitul – termen clasic medieval – şi, în mod special moralitatea obişnuitului este privită în piesă ca un apel la moralitatea omului modern, căci, în zilele noastre, câştigarea libertăţii este o chestiune de moralitate. (Borka Pavićević) Piesa Radmilei Vojvodić ne apare ca un documentar, în care însă personajele sunt şi personalităţi istorice şi ficţiuni istorice. Cu prăbuşirea Zidului Berlinului s-a prăbuşit, de asemenea, o utopie. În aceste împrejurări, a căzut şi utopia iugoslavă. Ce este utopia noastră, care este utopia lumii modene, cine sunt creatorii şi eroii ei, cine sunt susţinătorii? - întreabă creatoarea spectacolului, o voce care s-a impus în viaţa teatrală a fostei Iugoslavii. Apreciat regizor şi dramaturg, reputat pedagog, în prezent rector al Universităţii din Muntenegru, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe şi Arte, cariera artistică a Radmilei Vojvodić a fost încununată cu numeroase premii şi cu unele din cele mai importante distincţii naţionale. Un spectacol în cinci acte, care se consumă în mai puţin de 2 ore şi jumătate, despre care este bine să mai ştiţi că, fiecare act reprezintă o cincime din vârful aisbergului de la suprafaţa mării. Patru cincimi din înţeles şi potenţial sunt „sub apă”.

Alături de „Tobelia”, spectacolul din Bulgaria invitat la Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015 de la Bucureşti, o altă producţie dedicată investigării universului feminin în lumea contemporană va fi cea prezentată de Koreja - Teatro Stabile d'Innovazione din Lecce, Italia, la început de septembrie: Cuvântul tată. Imagini, dans, muzică, poveşti personale cu un impact scenic puternic, într-o montare modernă, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la mijloc de festival. Șase fete la o răspântie a prezentului, patru limbi naţionale (italiană, bulgară, macedoneană şi poloneză) plus una de circulaţie internaţională – engleza, sub semnul unui cuvânt bogat în semnificaţii, Cuvântul tată, în italiană "padre" şi "patria" având aceeaşi rădăcină semantică. O sofisticată operaţiune lingvistică, dar foarte eficientă teatral, o dramă poetică cu scriitură aspră, aşternută pe hârtie după un şir de lungi interviuri, adevărate şedinţe de psiho-analiză, ridicate apoi în scenă de un artist vestit, Gabriele Vacis. Înzestrat cu simţul construcţiei precise, absolvent de arhitectură, Vacis - regizorul, dramaturgul, scenaristul de televiziune, pedagogul şi directorul-fondator de teatru, distins cu premii importante, vădeşte un spirit viu, aflat într-o permanentă stare de căutare. Șase tinere actrițe, selecționate de el în timpul unui seminar pentru Europa Centrală și de Est, organizat de Koreja, teatru-şantier deschis inovaţiilor şi competiţiei, şase interpretări răsplătite cu un palmares bogat (două premii internaţionale: Premiul “Best Actress Apollom” 2012, în Albania şi Premiul „Adelaide Ristori”, la Mittelfest 2014, Italia, plus numeroase aprecieri critice laudative), şase poveşti extraordinare de viaţă vor fi pe scena TNB, marţi, 1 septembrie, la Sala Atelier, reunite în Cuvântul tată.

În seria montărilor moderne pe care vi le propune Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015, ce se va desfăşura la Teatrul Naţional din Bucureşti în perioada 28 august - 4 septembrie, se înscrie şi spectacolul Confuzii, o coproducție între Compania croată Eurokaz, Academia de Arte Dramatice din Zagreb și colectivul artistic Domino. Spectacolul se va juca la Sala Atelier, luni 31 august, de la ora 20.00. Confuzii se bazează pe celebrul roman al autorului austriac Robert Musil, Rătăcirile elevului Törless. Povestea se învârte în jurul unui tânăr pe nume Törless, care trece printr-o experienţă de maturizare fizică și (homo)erotică în timpul petrecut la o școală militară, undeva la periferia Imperiului Habsburgic. Pentru acest proiect, artistul Branko Brezovec, profesor de renume al Academiei de Artă Dramatică de la Universitatea din Zagreb, a antrenat toate departamentele (actorie, regie de teatru, design de lumină, regie şi producţie de film) şi, pe lângă actriţa oaspete Suzana Brezovec (mama lui Törless şi curtezana), publicul va vedea o generație remarcabilă de tineri actori croaţi. Pornind de la propriile observaţii asupra temei, regizorul apelează la procedee dramaturgice neconvenţionale, susţinute şi de o îndrăzneaţă dinamică muzicală (Simfonia a II-a de Peteris Vasks şi scena finală a operei Siegfried de Wagner), care uneori sprijină, alteori submineazã intriga romanului, creând propria meta-naraţiune. Acest stil dramaturgic inovativ este îmbogăţit prin combinarea diverselor materiale discursive, contexte, limbaje şi stiluri de joc în cadrul aceluiași spectacol. Branko Brezovec investighează zone încă neexplorate ale textului dramatic, utilizând motive din culturi diferite (cu precădere din zona balcanică), pe care le alătură prin tehnici regizorale moderne. Rezultatul este un experiment scenic fascinant vizual, cu o simbolistică opulentă. "... Confuzii este un spectacol care te dezorientează până când arunci la o parte noţiunile preconcepute pe care le ai despre teatrul narativ (...) Trebuie să te pregătești să fii aruncat pe un teritoriu cu totul nou, inconfortabil și uimitor", aprecia Out Magazine, din New York.       Premiera acestei coproducții a avut loc la Abrons Art Center din New York, în septembrie 2014. Selectat să participe, în acest an, la o serie de festivaluri internaţionale, Confuzii are deja în palmares două premii importante: la Vratsa, la Festival of the Small Theatrical Forms, pentru “experiment artistic”, iar la Umag - unul din premiile “Leul de aur” ale Festivalului Teatrelor de Cameră. Pe toată durata Festivalului NETA, zilnic, după fiecare spectacol, sunt prevăzute discuții cu realizatorii spectacolului.Timpul rezervat acestor întâlniri este de 30 de minute, iar intrarea, atât pentru reprezentanții mass-media, cât şi pentru publicul spectator, va fi liberă. Festivalul International NETA este organizat de Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, NETA (New European Network) - prin programul Europa Creativă şi UNITER. Evenimentul este finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, beneficiază de parteneriatul Centrului Cultural al Municipiului Bucureşti - ARCUB şi de sprijinul Institutului Cultural Român. Parteneri media: TVR, Blitz TV, TV City, NETA Art TV, Radio România, Radio ZU, Radio Romantic, Grupul editorial Burda, Nine O' Clock.

Scrisă de un muntenegrean - Liubomir Giurkovici, unul din cei mai proeminenţi scriitori din ţara sa, adusă în scenă de un sloven, renumit actor şi regizor - Nick Upper, desemnată cel mai bun spectacol, în Macedonia, la Festivalul „Actor of Europe”, coproducţia NETA de mare succes Tobelia, piesa despre femeia care iubea prea mult, a cărei premieră a avut loc anul trecut într-un teatru bulgar, vă aşteaptă pentru o singură reprezentaţie la Bucureşti, în 31 august, ora 18.00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru NETA 2015! Artist recunoscut pe teritoriul fostei Iugoslavii ca pionier al postmodernismului teatral şi al teatrului alternativ, performer al căutărilor în arta interpretativă şi în cea regizorală, Nick Upper este un explorator neobosit al teritoriilor de graniţă în arta sa. Piesa este o dramă modernă, a unei familii damnate, din care a dispărut pentru totdeauna şi ultima prezenţă masculină, developată peste un obicei străvechi, albanez şi muntenegrean, numit Tobelia, care poate fi întâlnit şi astăzi în familiile fără urmaşi de sex masculin. Spectacolul dedicat lui Bertolt Brecht şi Dimitar Gocev impune actualitatea unui mit în mediul urban, printr-o realizare artistică de excepţie. Creaţii actoriceşti memorabile, Joana Popovska (Macedonia), Rositza Ognjanova şi Kamelia Lishkovska (Bulgaria), au fost încununate, fiecare, cu premiul pentru cea mai bună interpretare la Festivalul Internaţional NETA, în 2014, la Vratsa, ocazie cu care şi Nick Upper a primit premiul pentru cea mai bună regie. Tobelia, o coproducţie NETA (Bulgaria-Macedonia-Slovenia), răsplătită cu 5 premii importante, vine la Bucureşti, în 31 august! Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015 (28 august - 4 septembrie) este organizat de: Teatrul Național “I.L.Caragiale” din București (iniţiator şi organizator), NETA Network (New European Theater Action) împreună cu UNITER (co-organizator), fiind finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii,  şi realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR) și al Centrului Cultural al Municipiului Bucureşti (ARCUB).  NETA Network a accesat, la rândul ei, pentru organizarea acestui festival, fonduri de la Uniunea Europeană, prin intermediul programului Europa Creativă.

În cadrul Festivalului Internaţional de Teatru NETA 2015, duminică 30 august, de la ora 20.00, pe scena Sălii Mici a Teatrului Naţional din Bucureşti, se va prezenta spectacolul Un mort se întoarce la iubita sa de Svetlana Makararovič, declarat cel mai bun spectacol al stagiunii 2013 / 2014 la Gala Premiilor Asociației Criticilor de Teatru din Slovenia. Coproducţie a două teatre cu profil distinct,Teatrul Prešeren Kranj și Teatrul municipal Ptuj din Slovenia, a căror misiune se conjugă atât cu modernitatea, cât şi cu păstrarea tradiţiilor, remarcabila realizare artistică poartă semnătura unui regizor consacrat, Jernej Lorenci. Născut în 1973, artistul este recunoscut în teatrul sloven ca un regizor unic, cu o profundă percepție artistică și o privire scrutătoare, reprezentativ nu numai pentru generația sa, ci și pentru mai multe generații. În viziunea lui Lorenci, drama Svetlanei Makararovič  îşi păstrează aura de legendă, bazată atât pe cântecul popular eponim, cât și pe balada „Lenore” de Bürger - adaptată de celebrul poet romantic sloven Prešeren. Într-o oră şi 50 de minute de spectacol, fără pauză, vom avea ocazia să pătrundem în lumea situațiilor limită și a dragostei fatale. Acolo unde se întrepătrund lumea celor vii şi a celor dispăruţi, lumea în care „cei vii nu trăiesc cu adevărat”, iar „morții nu sunt cu adevărat morți”. Svetlana Makarovič face apologia iubirii romantice, care, în opoziție cu tendințele sociale și economice, mizează pe totul sau nimic. “Spectacolul Un mort se întoarce la iubita sa poate fi descris ca o armonie triumfală între toate elementele artelor scenice. Laitmotivul poveștii este abordat metodic, de la nevoia omului de dragoste și adevăr până la realitatea socială a relațiilor pervertite, istorii dureroase de familie și femei al căror loc în societate este stigmatizat, într-o piesă caracterizată de un limbaj complex și poetic. Cu personaje puternic reliefate, montarea seamănă cu un concert dramă”, este de părere jurnalista Petra Tanko, de la Radio Slovenia 1. La finalul spectacolului de la Bucureşti va avea loc o întâlnire a realizatorilor cu publicul, în foaier. Toate spectactacolele Festivalului Internaţional de Teatru NETA 2015 vor fi urmate de o jumătate de oră de discuţii cu publicul şi cu mass-media. Biletele au fost puse în vânzare la Agenţia de bilete a teatrului, precum şi online.

Duminică 30 august, la Sala Studio, sub acoperişul Teatrului Naţional din Bucureşti - principal organizator,  Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015 va prezenta spectacolul Teatrului Atelier Sfumato din Sofia, Bulgaria,  „Medeea – mama mea”, apreciat, la premiile naţionale Icarus 2013, a fi „Cel mai bun spectacol al stagiunii”, iar la cea de-a 4-a ediţie a Festivalului NETA distins cu premiul pentru „un nou limbaj teatral”.  „Medeea – mama mea” este un spectacol-rană, în care șase povestiri documentare ne lovesc fără milă și ne invadează, tulburându-ne liniștea și gândirea rațională, scria Svetlana Pancheva în Duma newspaper . Chiar dacă Ivan Dobcev, autor (Stefan Ivanov, coautor) o subintitulează „Improvizație naivă după un mit",  piesa adusă în scenă la „Sfumato” de renumitul tandem artistic Margarita Mladenova – Ivan Dobcev oferă o oră şi jumătate de teatru elaborat, marcat de un tragism contemporan frapant. ”Acesta este primul nostru spectacol cu o deschidere directă către sală. Până acum, noi am creat lumi în care i-am dus pe spectatori să călătorească”. De această dată, plecând de la o trasfuzie, protagonistul spectacolului călătoreşte în lumi imaginare, în căutarea adevăratei sale mame. Dramatic joc al abandonului și al vânzării de copii,  "Medeea – mama mea" este un semnal de alarmă privind pericolele lumii contemporane, pierderea valorii sacre a maternității,dezumanizarea post-umanului și reducerea vieții la stadiul de supraviețuire. "Bebeluși vânduți, copii abandonați, avortaţi, maltrataţi, căutarea rădăcinilor, mitul Medeei, balena Goliat, Harmanli și Joker din Batman, toate acestea în bum-bum-ul acesta care pulsează teribil", consemna  Kremena Dimitrova. Artişti novatori, profesori universitari de prestigiu, recunoscuţi în Bulgaria şi în toată lumea pentru Teatrul Atelier Sfumato, creat de ei în 1989 ca un laborator de teatru destinat subiectelorpe termen lung, adevărate "expediţii" artistico-științifice, desfăşurate în parteneriat cu o gamă largă de experți, directorii Margarita Mladenova și Ivan Dobcev conduc de atunci, cu mult succes, acest proiect al lor. Poetic denumit "Sfumato" (termen ce evocă tehnica de pictură în aer), acest teatru-atelier a devenit, începând din 1994, Teatru de Stat, prin statutul său urmărind strategii de inovare şi cultivând o expresie teatrală unică. La "Sfumato", captat într-o manieră artistică deosebit de sensibilă, imperceptibilul prinde concreteţe, devine vizibil.    Veniţi să vedeţi un spectacol despre cei alungați, care își caută rădăcinile la Sfumato.  „Medeea - mama mea” își împlinește scopul de a crea reacții perceptibile în public, aşa cum remarca şi Sabina Vassilieva în Sega Newspaper. Spectacolele festivalului vor beneficia de supratitrare în limbile română și engleză!

Festivalul Internaţional de Teatru NETA 2015 ne aduce mai aproape lumea Balcanilor cei greu încercaţi de istorie, o lume colţuroasă şi plină de asperităţi, cu toată bogăţia ei de sensuri oglindită printr-o temă generoasă, menită să o cuprindă sub acelaşi acoperiş: Teatrul, erou al timpului prezent. Spectacolul Butoiul cu pulbere de Dejan Dukovski, în regia lui Felix Alexa, alătură România, prin montarea de la Naţionalul bucureştean, de alte 12 spectacole, producţii sau co-producţii ale celor 9 ţări invitate la evenimentul organizat de Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti în perioada 28 august – 4 septembrie 2015. Alegerea spectacolelor a fost făcută de un juriu alcătuit din trei personalităţi ale vieții teatrale internaționale: Blagoja Stefanovski, Președintele NETA, director artistic al Teatrului Mic de Dramă din Bitola (Macedonia), Damir Domitrović, directorul Festivalului Internațional de Teatru ExPonto, Ljubljana (Slovenia) și George Banu, renumit teatrolog, președinte de onoare al AICT. Piesa macedoneanului Dejan Dukovski ne înfăţişează o lume asemenea unui butoi cu pulbere, în care infidelităţile, impostura, furia oarbă şi conspiraţiile se mişcă în voie, pe un teren propice, o lume cinică, în care oameni mutilaţi sufleteşte, imprevizibili, cu reacţii înfricoşătoare agresează omul obişnuit. Mijloacele de transport în comun, străzile, parcurile şi, inevitabil, puşcăriile sunt pline de ei. „O piesă puternică”, notează Time Out New York. Limbaj dur, gesturi violente şi porniri necontrolate. Peste toate acestea, dominant, sentimentul că îţi vine greu să mai trăieşti într-o asemenea lume… „Despre această viaţă goală de sens, despre cât de fragili şi dezorientaţi sutem în lumea de azi vorbeşte spectacolul meu”, declara Felix Alexa, regizorul. Această reprezentaţie unică, plasată între stagiuni, prilejuită de Festivalul Internaţional de Teatru NETA, organizat în România, va avea loc sâmbătă 29 august, de la ora 20.00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional.   Începând din 28 august sunteţi aşteptaţi la festival!