Conferințe
Prof. Gheorghe Carageani: Aromânii - repere istorice, lingvistice, culturale şi politice
Duminică, 22 mai, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Prof. Gheorghe Carageani va susţine conferinţa Aromânii: repere istorice, lingvistice, cultural şi politice.
Despre conferinţă
Sunt prezentate sintetic aspecte esenţiale ce privesc aromânii, ramura sud-dunăreană a poporului român şi unica supravieţuitoare a românităţii balcanice, într-o abordare istorică, lingvistică, culturală şi politică.
Tema este de actualitate, ca urmare a opiniilor divergente exprimate în ultima vreme în legătură cu statutul de limbă sau dialect al aromânei, ai cărei vorbitori ar constitui sub raport etnic un popor diferit de români, iar aromânii ar reprezenta în România o minoritate naţională. (Prof. Gheorghe Carageani)
Despre Prof. Gheorghe Carageani
S-a născut în 10 octombrie 1939 la Bucureşti, din părinţi aromâni originari din Avdela.
Numele de familie este, de fapt, Caragiani, transcris eronat Carageani în primul Buletin de identitate. Rudă cu junimistul Ioan Caragiani şi, pe linie maternă, dar şi paternă, cu membrii familiilor Papahagi.
A absolvit Facultatea de Filologie aUniversităţii din Bucureşti în 1963. Preparator, apoi asistent la aceeaşi Facultate, la Catedrade limba română. Din 1970 lector suplinitor la Universitatea de studii din Neapole "L'Orientale" şi tot acolo, prin concurs, lector titular(1973), conferenţiar (1982), profesor titular (1986), până la pensionare. Din 1987 a suplinit şi suplineşte şi în prezent postul de profesor de Limba română la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Roma "La Sapienza".
În 1976 s-a stabilit în Italia, a solicitat şi obţinut statutul de refugiat politic şi, ulterior, cetăţenia italiană.
A publicat zeci de studii, articole, note şi recenzii precum şi volumele: La subordinazione circostanziale ipotattica nella frase del dialetto aromeno(macedoromeno) (I.U.O. Napoli 1982); Studii aromâne (Fundaţia Culturală Română 1999); Invito alla lettura di Sorescu (I.U.O. Napoli 1999; Premiul Fondului literar al Uniunii Scriitorilor Români); Studi linguistici sull'aromeno (Clusium 2002). A tradus (încolaborare cu soţia, Gabriella Bertini Carageani) şi a îngrijit volumul M.Sorescu, Poesie d'amore (Dick Peerson, Napoli 1987); a îngrijit şi prefaţat N. Tommaseo, Canti popolari serbo-croati (Sansoni, Firenze 1992), P. Cornea, Introduzione alla teoria della lettura (Sansoni, Firenze 1993), N. Steinhardt, Diariodella felicità (il Mulino, Bologna 1996).
A colaborat la revistele: Revue roumaine de linguistique, Fonetică şi dialectologie, Limbă şi literatură, Luceafărul, România literară, Zborlu anostru, Aurora, Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Lumina, Studi italo-romeni; Annali dell'Istituto Universitario Orientale - sezione romanza, International Journal of Rumanian Studies, Medioevo romanzo, Riscontri, Esperienze letterarie, Balkan-Archiv Neue Folge, Storia contemporanea, Annali della Facoltà di Lettere e Filosofia - Università degli Studi della Basilicata, Buletinul Bibliotecii Române - Institutul Român din Freiburg i.Br., Letterature di Frontiera - Littératures Frontalières, I Quaderni di Gaia, Rivista italiana di letteratura comparata, Li St -Quaderni di studi linguistici, Romània Orientale, Eurasiatica, Quaderni della Casa Romena di Venezia, Quaderni del Premio Letterario Giuseppe Acerbi, Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica diVenezia.
A participat cu referate şi comunicări la peste 40 de congrese şi colocvii internaţionale. Membru al unor asociaţii italiene şi internaţionale, membru în Comitetul internaţional de redacţie al revistei Fonetică şi dialectologie.
Decorat cu Ordinul Naţional "Pentru Merit" în gradul de Comandor.