Spectacole

"Un spectacol dinamic, șase actrițe cu un puternic impact scenic, o dramă poetică, dar cu un stil impetuos și pătrunzător, o scriitură aspră care gravitează în jurul dinamicii actuale a femeilor în căutarea propriei identități. Individualitatea pe care o caută nu poate fi dobândită decât printr-o ruptură, prin negarea identității tatălui și a patriei (în italiană, „padre” și „patria” au aceeași rădăcină semantică)". Renzia d’Inca – Rumor(s)cena

"Spectacolul alternează momentele dramatice cu scăderile de tensiune. Printre corpurile în mișcare, povești multi-lingvistice, derulate în paralel cu traducerile simultane, momente lirice, voci țipând care lasă loc afaziei puternice, poveștile tinerelor ne poartă într-un labirint al promisiunilor încălcate, al nevoii acute de a fi văzute de tații lor, printre bătăi de familie, mame violate, imagini ale vieții grele și a foametei din timpul comunismului. Acțiunile mute vorbesc despre durere, supărare, despre cădere și curaj. Există aici și gânduri despre timp și despre ne-durabilitate. La final, lacrimi adevărate se rostogolesc pe obrajii uneia dintre actrițe, în timp ce publicul aplaudă cu precauție, parcă de teamă să nu le rănească și mai mult". Paola Carmignani – Giornale di Brescia

"O sofisticată operațiune lingvistică, dar în același timp foarte eficientă din punct de vedere teatral. Aduce laolaltă subtitluri și explicații în italiană, engleză, limbi slave, proiectate pe un ecran, într-un joc al interacțiunilor și reflecțiilor care transformă cele șase personaje într-o singură voce.

Cuvântul „padre” (tată) evocă amintiri despre violență și abuzuri, despre negarea libertății și lipsa iubirii. Generează durere într-un vid interior din care țâșnesc lacrimile și furia.

Spectacolul pendulează între considerații politice și sesiuni psiho-analitice. Un joc captivant și intens al protagonistelor". Francesco de Leonardis – Bresciaoggi