Spectacole
Medeea, mama mea - NETA
de Ivan Dobcev, Stefan Ivanov
Medeea, mama mea - NETA
de Ivan Dobcev, Stefan Ivanov
Data premierei: 30.08.2015
Durata: 1 h 30 min / Pauză: Nu
Spectacolul este prezentat în cadrul Festivalului internațional NETA de către Teatrul Atelier Sfumato din Bulgaria.
Spectacolul va fi supra-titrat în limba română și engleză!
Fotografierea și filmarea spectacolelor din cadrul Festivalului Internațional NETA 2015 sunt strict interzise!
Teatrul Atelier Sfumato ”dărâmă al patrulea zid cu spectacolul în premieră intitulat Medeea, mama mea” - acestea au fost cuvintele Margaritei Mladenova, regizoarea reprezentației, împreună cu Ivan Dobcev, care este și coautorul textului alături de Stefan Ivanov.
”Acesta este primul nostru spectacol cu o deschidere directă către sală. Până acum, noi am creat lumi în care i-am dus pe spectatori să călătorească. De data aceasta e diferit, ne străduim să nu îi șocăm cu anumite întâmplări sau destine, ci să îi împiedicăm de a se obișnui cu aceste realități” , comentează Margarita Mladenova. Conform spuselor sale, autorii doresc să ajungă la adevărul despre omul аbandonat, părăsit de toți și de toate și să tragă un semnal de alarmă. În acest sens, reprezentația are, mai degrabă, un orizont moral și filozofic decât unul estetic.
”Povestea spectacolului, inspirat de proiectul ”Mediterana” al Uniunii Тeatrelor Еuropene, a demarat acum un an, când am fost invitați să ne afiliem Uniunii. Momentul a coincis cu hotărârea noastră de a acorda atenție celor mai arzătoare probleme cu care ne confruntăm cu toții”, spune Ivan Dobcev. În opinia sa, printre cele mai acute chestiuni se numără transformarea copiilor în marfă, concepuți pentru a fi vânduți ei devin un produs. La fel și transformarea activității de donare de sânge sau de organe într-o adevărată afacere.
Personajul principal se întoarce din străinătate să își caute mama. Astfel se declanșează ciocnirea civilizațiilor – la fel ca acum câteva secole când călătorii străini străbăteau teritoriile noastre, explică regizoarea. ”Limba salvată” a lui Elias Canetti, care susține că experiența primilor șase ani ai copilăriei petrecute la Ruse se află la baza vieții sale, îl îndreaptă pe Dobcev spre orașul său natal, Harmanli. Regiunea e prezentă în spectacol prin nume de localități, prin dialectul specific.
Viziunile, visele eroului construiesc povestirea, întretăiată de monologurile documentare a trei băieți și trei fete, abandonați de părinții lor, supuși violențelor fizice și psihice în casele de copii sau pe stradă, în țară sau străinătate, unde tinerele femei sunt obligate să își vândă copiii, să lucreze ca niște sclave, să se prostitueze….
| Isaura: | Marghita Goșeva | Sora mai mare: | Elena Dimitrova |
| Sora vitregă: | Nevena Kaludova | Bojidar: | Dimităr Nikolov |
| Teodor: | Hristo Ushev | Leonsio: | Ivaylo Draghiev |
| Johnito: | Antonio Dimitrievschi | Gurgulito: | Stanislav Gancev |
| Muzician: | Marek Dyakov |
"Spectacolul începe cu Corul vânzătorilor de sânge. În locul unde trăim noi, de multă vreme donarea de sânge a devenit o afacere. Este mai ales o practică a tinerilor oacheși; odată cu dezvoltarea geneticii au întreprins și vânzarea de spermă. Dintr-o ironie a sorții, toți acești donatori sunt copii abandonați de mamele lor. Monoloagele lor autentice pentru vicisitudinile de a crește fără mamă se termină cu același refren: "Fir-ar mama lor!""
"Protagonistul nostru suferă o transfuzie în urma prăbușirii în această zonă. Pentru a da expresie îndoielilor lui, aducem lângă patul său un personaj (împrumutat de la Dostoievski) – Dublul său. În felul acesta, mediul complet al acumulărilor realizate grație civilizației, calificările sale intelectuale și viața lui de student asigurată de bogații săi părinți adoptivi, se vor plasa într-o situație care necesită o soluție radicală."
"În jurul vânzătorilor de sânge se învârtesc mai multe femei, care pot fi recunoscute ca mame ale protagonistului nostru și care în virtutea sângelui îi vor invada visurile; împreună cu bărbatii, ele îl vor introduce în copilăria netrăită încă, îi vor face cunoscute jocurile, primele tresăriri ale atingerii dintre un bărbat și o femeie, misterul concepției. Fiecare dintre aceste femei poate să fie mama ipotetică a protagonistului nostru și el va încerca să o recunoască. Aceste încercări vor culmina cu autentice monoloage ale femeilor, care vor înfățișa vicisitudinile gravidității, avortului, omorârii sau vânzării de copii. Fiecare dintre aceste povești este traumatică și reprezintă rezultatul constrângerii economice."
