Știri

Adunarea generală a salariaților

Pe 24 septembrie 2019, a avut loc la Sala Studio, adunarea generală a angajaților din Teatrul Național București. Aceasta a fost convocată de managementul TNB, pentru comunicări, la început de stagiune și în scopul alegerii unui reprezentant al salariaților care să facă parte din Consiliul de Administrație al instituției, pe baza propunerilor făcute în plen și a votului deschis.

Cu ocazia întâlnirii cu întregul colectiv al teatrului, managementul instituției a prezentat detalii legate de performanțele reușite, în activitatea din ultimul an, de echipa Teatrului Național din București. În primul semestru al anului 2019, încasările teatrului, provenite în principal din vânzarea de bilete, au atins un procent de 25% din total cheltuieli ale teatrului, acesta fiind, după statistici, un record național. În ciuda acestor performanțe, au fost făcute reduceri semnificative ale sumelor acordate de guvern la anumite capitole bugetare, pentru subvenționarea instituției. Acestea, ca și întârzierile survenite în acordarea subvenției, au impus modificări de ultim moment în programul minimal al teatrului și renunțarea la câteva titluri care fuseseră propuse în strategia managerială a stagiunii 2018-2019. Programul TNB s-a modificat din mers, iar noua stagiune 2019-2020, abia începută, se anunță a fi, de asemenea, marcată de aceleași cauze. Managerul TNB a amintit faptul că bugetul oficial al TNB pe anul 2019 a fost aprobat abia la începutul lunii mai, devenind operațional la finalul lunii august, putând fi realizate, în cadrul programului minimal al anului 2019, cu un buget minim, doar piesele ”Preșul”- la Sala Studio și ”Class”- la Sala Atelier, care au avut premierele anul trecut și care au beneficiat de bugete reduse. Cea de-a treia premieră din programul minimal al stagiunii trecute a avut loc pe 20 septembrie- ”Neguțătorul din Veneția”, la Sala Studio. Dramatizarea realizată după romanul ”1984” de George Orwell, programată pentru intrarea în producție la Sala Mare și piesa ”The begginers”- care trebuia să intre în producție la Amfiteatrul în aer liber (urmând să se joace în sezonul rece într-una dintre sălile teatrului) nu au mai putut fi susținute din lipsă de fonduri. De asemenea, spectacolul ”Călătorie în lumea morților”, un spectacol în regia lui Silviu Purcărete, care urma să fie realizat în coproducție cu Festivalul Național de Teatru, a fost anulat. Bugetul Festivalului Național de Teatru- care urma să asigure o parte din producția spectacolului ”Călătorie în lumea morților” în calitate de co-producător- a fost aprobat abia în luna septembrie, cu trei săptămâni înainte de începerea festivalului.

Programul minimal al stagiunii 2019-2020 a fost modificat, în producție urmând să intre, în luna octombrie, spectacolul ”Trei surori”, de A.P. Cehov, pus în scenă de regizorul Radu Afrim, premiera fiind programată pentru decembrie 2019. Teatrul Național București nu renunță, însă, nici în acest an, la obligația morală de a pune în scenă piese din dramaturgia românească și anunță montarea piesei câștigătoare a concursului UNITER ”Cea mai bună piesă românească a anului” din 2018 - ”Matilda și groparii” de Stela Giurgeanu. Piesa va fi regizată de actorul Mircea Rusu, directorul artistic al Teatrului Național București, cu un buget redus.

”Este un an unic din punct de vedere al disciplinei financiare și de lucru. Vă reamintesc că deși s-a spus de multe ori că bugetul nostru a fost mărit, această mărire s-a făcut doar la capitolul ”cheltuieli de personal”, capitol din care sunt plătite salariile angajaților noștri. Banii nu pot fi mutați de la acest capitol în altă parte, aceasta însemnând încălcarea legii. De la capitolul ”Bunuri și servicii” s-au luat două milioane și s-a mărit plafonul capitolului ”Venituri proprii” la un milion două sute de mii. E un paradox. Sunt micșorate sumele necesare pentru derularea activității, dar este mărit plafonul de atins pentru veniturile care trebuie să vină din acestă activitate. Trebuie să știți că valoarea acestui câștig senzațional al teatrului nostru, de 25% din total cheltuieli, deci un sfert din bugetul total al teatrului, se datorează, în principal, vânzării de bilete, 80% din această sumă se datorează, mai exact, prezenței publicului în săli. Restul veniturilor proprii, vin din închirierile de spații. Avem un portofoliu de spectacole care se apropie de 60 titluri, este o cifră cosmică ținând cont de faptul că suntem un teatru de repertoriu”, a arătat Ion Caramitru, managerul TNB, în expunerea făcută în ședința internă de marți.

Managerul teatrului a amintit, din nou, despre lipsa de susținere cu care se confruntă în ultimii ani, în încercarea de a dezvolta schema de personal stabilă a teatrului, în acord cu numărul de spații de joc. În lipsa aprobării unei completări a numărului de posturi, teatrul se află, de mai mulți ani, în incapacitatea de a acoperi necesarul de personal tehnic adaptat nevoilor actuale ale sediului, nevoi care au crescut după renovarea și reamenajarea acestuia. TNB are disponibile, în prezent, șapte spații de spectacol, dar beneficiază de aproximativ același număr de posturi din perioada în care funcționa cu doar trei săli.

Problema lipsei de personal tehnic din TNB a intrat, dealtfel, în atenția publică printr-o mediatizare intensă, în luna iunie a acestui an, când reducerile aplicate instituțiilor culturale la capitolul ”Bunuri și servicii” au impus întreruperea contractului cu tehnicienii spectacolelor teatrului care, în lipsa de posturi în schema de personal, fuseseră angajați prin intermediul unei agenții de plasare a forței de muncă. În sprijinul continuării contractelor cu colegii tehnicieni, actorii, alături de mai mulți angajați ai Teatrului Național, au protestat spontan, în Piața Victoriei. În urma protestului și a solicitărilor insistente ale conducerii TNB, a avut loc o întâlnire a Direcției Teatrului Național cu Primul Ministru, Ministrul Culturii și Identității Naționale și Ministrul Finanțelor Publice. În urma discuțiilor, bugetul solicitat de conducerea TNB a fost reconsiderat, iar tehnicienii concediați au putut fi reangajați, imediat.

Managerul Teatrului Național ”I.L. Caragiale” a făcut referire și la evenimentele petrecute în vară, când leaderii sindicatului actorilor au semnat un memoriu către Ministerul Culturii,  în care au reclamat aspecte legate, în principal, de activitatea sa. În urma acestui memoriu, Corpul de control al Ministerului Culturii a verificat Teatrul Național timp de două luni, aspectele semnalate în memoriu, privitoare la manager, dovedindu-se nefondate, după cum a anunțat conducerea teatrului.

Actorul Gavril Pătru a făcut propunerea ca înainte sau după spectacolele TNB să nu fie permisă transmiterea ad-hoc, de către actori, de pe scenă, a mesajelor către public, acestea nereprezentând o poziție oficială a  Teatrului Național București. El a susținut, în expunerea sa, faptul că aceste intervenții pot fi receptate sau asociate drept mesaje politice, civile sau chiar personale și nu pot reprezenta părerea majorității angajaților teatrului. Propunerea a fost aprobată prin vot și va fi introdusă în regulamentul intern al TNB.

În finalul adunării generale a salariaților din Teatrul Național București, au fost făcute propuneri pentru desemnarea unui nou reprezentant al salariaților în Consiliul de Administrație al TNB. Până în acest an, reprezentantul în Consiliul de Administrație al angajaților, conform Regulamentului de Organizare și Funcționare al TNB, a fost leaderul sindicatului reprezentativ- sindicatul tehnic de scenă al TNB. La începutul stagiunii 2019-2020, urmare a creării unui sindicat al actorilor, desprins din cel al tehnic de scenă, niciunul dintre sindicatele din TNB nu mai putea fi considerat reprezentativ din punct de vedere numeric. De aceea, salariații aveau ca alternativă alegerea unui reprezentant, prin formularea de propuneri, în plenul adunării generale. Au fost făcute două propuneri, actorul Marius Manole și scenografa Gabi Albu. A fost aleasă prin vot deschis, cu majoritate de voturi, scenografa Gabi Albu. Aceasta urmează să reprezinte salariații TNB, în cadrul Consiliului de Administrație al Teatrului Național, având drept de vot în cadrul acestuia, alături de manager, directorii direcțiilor teatrului și reprezentantul autorității centrale în subordinea căreia funcționează Teatrul Național București- Ministerul Culturii și Identității Naționale.