Arte vizuale

În perioada 15 octombrie – 14 decembrie 2018, foaierul „Tapiserie” de la etajul 1 al Sălii Mari a TNB găzduiește, succesiv, 3 expoziții tematice, dedicate unor mari actori care au marcat istoria centenară a Teatrului Național: Aristide Demetriade, Ana Luca și Ion Petrescu.Sunt expuse lucrări de pictură, sculptură, grafică, costume, fotografii, obiecte și documente inedite (manuscrise afișe, imagini de arhivă) care fac parte din colecția Muzeului Teatrului Național. O parte dintre aceste exponate au fost supuse unor atente intervenții de conservare-restaurare: începând cu anul 2018, expertul restaurator Dr. Aurelia Pomponiu a restaurat magistral o parte din costumele din colecția Muzeului TNB, iar prin proiectul Pași către renașterea Muzeului Teatrului Românesc se va continua procesul de restaurare a unor lucrări de pictură în ulei pe pânză și de grafică de către restauratorii Ioan Darida și Dana Postolache.După prima ”microexpoziție” din acest ciclu generic intitulat Muzeul ascuns, dedicată marelui actor Aristide Demetriade (1872-1930), între 9 -25 noiembrie 2018, va putea fi vizionată, sub titlul Prezențe care schimbă fața teatrului românesc o nouă micro-expoziție care valorifică personalitatea actriței Ana Luca, elevă a celebrei Aristizza Romanescu. Va fi expus, cu acest prilej, tabloul recent restaurat al cunoscutului pictor I. Teodorescu-Sion, cel care a imortalizat-o pe actriță într-un frumos portret ce face parte din patrimoniul recuperat al Muzeului TNB.Aceste expoziţii fac parte din proiectul cultural „Pași spre renașterea Muzeului Teatrului Românesc”. Iniţiat de Asociaţia Art Conservation Support (ACS), în parteneriat cu Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale“ şi este consacrat unei serii de activități destinate atât publicului larg de toate vârstele, cât și specialiștilor în conservarea patrimoniului cultural material. Ana Luca (iulie 1957) A fost eleva Aristizzei Romanescu, de la care a învățat frazarea frumoasă și stilul jocului simplu şi lipsit de emfază. Debutul și l-a făcut pe scena Naţionalului ieșean. Deși era talentată, caracterul ei blând, retras a făcut să nu fie în prim planul scenei românești, așa cum talentul o îndreptățea. Cel care a adus-o la București a fost Alexandru Davila, care i-a încredințat roluri importante în Compania sa.Debutul în cadrul Companiei Davila l-a avut în 1909, la spectacolul inaugural Stane de piatră de Sudermann. Despre acel moment îşi amintea: „Sala plină de lume?...Lumini, reflectoare?... Mărturisesc că nu-mi amintesc de aşa ceva, din anumite motive. Era prea mare lumina dincoace de reflectoare, pe scenă, ceva mai important în inima mea, decât dorinţa unui succes de teatruˮ. (F.O. Fosian, 87 artişti bucureşteni, Editura Cultura Poporului)Din septembrie 1912, Ana Luca face parte din ansamblul Teatrului Comoedia. Cea de-a doua numire a lui Davila la direcţia Naţionalului bucureştean îi înlesneşte Anei Luca încadrarea în ansamblul primei noastre scene. Pe parcursul activităţii desfăşurate la Teatrul Naţional din Bucureşti, numele Anei Luca va apărea în distribuţiile multor spectacole: Voichiţa de Duiliu Zamfirescu, Dragoste neîngăduită de Pierre Wolff, Dama cu camelii de Al. Dumas, Azilul de noapte de Gorki.În timpul războiului se refugiază la Iaşi, apoi revine la Naţionalul bucureştean. Este distribuită de regizorii consacraţi ai teatrului nostru. Sub bagheta regizorală a lui Paul Gusty, Victor Bumbeşti, Vasile Enescu, Soare Z. Soare, Ana Luca îşi construieşte personajele cu dăruire şi pricepere, neţinând cont dacă rolurile sunt principale sau secundare. Îi întâlnim numele în distribuţiile spectacolelor: Prăpastia de M. Sorbul, Pleacă berzele de Ion Minulescu, Sonata umbrelor de Al. Dominic, Moartea Cleopatrei de Iorga, Puterea întunericului de Tolstoi, Ciuta de V.I. Popa, Visul unei nopţi de vară (Elena), Noaptea regilor (Olivia), Hamlet (Gertrude) de Shakespeare, Henric IV şi Este aşa cum vi se pare de Pirandello, O femeie fără importanţă de Oscar Wilde, Marele duhovnic de Eftimiu, Cruciada copiilor de Blaga, Candida de G.B. Shaw şi multe altele. Pentru meritele sale, Ana Luca este răsplătită cu titlul de societară a Teatrului Naţional din Bucureşti.Din 1949, deși trebuia să se pensioneze, și-a continuat activitatea la Teatrul din Reșița. Aici a jucat în iunie 1949 în spectacolul Cumpăna de Lucia Demetrius, în regia lui Sică Alexandrescu; apoi în mai 1950 în Cetatea de foc Sofia) de Mihail Davidoglu. Din 1951 până în 1956, numele ei apare pe afişele Teatrului Național din Iași în: Căruța cu paiațe (Pulcheria) de Mircea Ștefănescu, Pădurea (Raisa) de Ostrovschi, Vară furtunoasă (Bălaşa) de Valeriu Luca, Orașul în flăcări (Tudorița) de Davidoglu, Mama de Alecsandr Afinoghenov (Sonia).Ana Luca a fost printre puţinele actriţe preocupate de arta scrisului. Piesa sa de teatru, Pe drumul soarelui, fiindu-i premiată şi reprezentată pe scena Naţionalului bucureştean. I-au mai apărut volumele de versuri Candela (colecţia Universul Literar – 1939); romanul Prin fumul calumetului, Cioplituri (1941), Victor şi Ana. Cinzeci şi trei de cântece (apărut la editura Forum, Iaşi).Se stinge din viaţă în 1957. Ion Theodorescu - Sion (1882-1939) este unul dintre cei mai importanți pictori români de compoziție, al cărei caracter decorativ îi este specific. În egală măsură a fost preocupat și de portret, peisaj și natură moartă. În colecția Muzeului Teatrului Național din București îl regăsim în postura de portretist. Tabloul de față înfățișează pe Ana Luca, actriță din prima jumătate a secolului al XX-lea, în rolul Oliviei din „Noaptea regilor” de William Shakespeare.Onu Soare Teodor, numit de învățătorul său Theodorescu, nume pe care l-a păstrat și la care a adăugat el însuși componenta Sion s-a născut la Brăila și a venit la București în 1897 pentru a studia pictura. La Școala Națională de Arte Frumoase îi are ca profesori pe George Demetrescu Mirea și Ipolit Strâmbu – la desen, pictură și compoziție; pe sculptorul Ion Georgescu și arh. Victor Ștephănescu – la perspectivă. După cei 6 ani de studiu, primește o bursă și pleacă la Paris unde frecventează cursurile profesorilor Jean Paul Laurens și Luc Olivier la Académie de Beaux-Arts. Atât la București, cât și la Paris, a fost coleg cu Camil Ressu și Jean Al. Steriadi.Încă din timpul studiilor realizează portrete ale celor cu care intră în contact, remarcându-se ca un excelent desenator. În perioada 1908-1911, lucrează desene satirice pe care le publică la revistele umoristice Furnica, Zavera și Nea Ghiță. Mai târziu, execută pentru Facla ilustrații și portrete de actori.Din 1909, expune frecvent la Saloanele Oficiale, la expozițiile Tinerimii Artistice și ale societăților Arta și Arta română. De asemenea, participă la expoziții de artă românească organizate peste hotare la Paris 1925; Barcelona 1929, unde primește Grand Prix; Haga, Amsterdam 1930; Bruxelles 1935 şi post-mortem la Berna 1943; Stockholm 1943. Este prezent pe simezele expoziției internaționale de la Paris, 1937 și de la New York, 1939 și pe cele ale bienalei de la Veneția, 1938. A luat parte la cele două conflagrații de la începutul secolului al XX-lea, respectiv războiul balcanic și Primul Război Mondial. În 1916 este mobilizat în gradul de locotenent la artileria antiaeriană, participând la luptele din nordul Dobrogei și din Brăila. După retragerea în Moldova, se află la Hlincea pentru apărarea Iașilor. A făcut parte din grupul celor 35 de artiști mobilizați de Marele Cartier General al Armatei Române, cu misiunea de a transpune în imagini scene de război care urmau să formeze nucleul unui viitor muzeu național de artă.Opera sa se caracterizează printr-un puternic simț al decorativului și al monumentalului, trăsături ce îl singularizează în grupul de artiști contemporani lui.Reprezentarea actriței Ana Luca scoate la iveală puternicul simț al decorativului prin modul în care este realizat fundalul și amplul veșmânt. Rafinamentul culorii, care este pusă prin tușe juxtapuse, aduce o notă aparte unei personalități discrete și distinse.

Expoziţia Flashback este prezentată în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. Un eveniment expozițional de excepție din FNT îl va constitui instalația de fotografie organizată în foaierul Sălii Mici a Teatrului Național din București, dedicată scenografei Lia Manțoc. „Flashback” este titlul expoziției pe care publicul este invitat să o viziteze în timpul celor zece zile de Festival. Traseul propus de impresiile adunate în timp de marea artistă pe hârtie fotografică va releva noi valențe ale unui spirit neobosit, care surprinde viața cu un ochi mereu proaspăt, în cele mai neașteptate ipostaze. „Animată de eul creator năvalnic, Lia Manţoc este o personalitate uriaşă, un artist cu o forţă rară, care şi-a construit o carieră de mare întindere într-o acceptare totală a condiţiei de artist rebel şi smerit, totodată. Universul scenografei Lia Manţoc este plin de imagini, de sensul pe care cuvântul îl dă formei, costumului, machiajului pe scenă. Orice costum al Liei Manţoc, de pildă, este însoţit de personajul care l-a purtat – mari actori ai teatrului românesc, de rostire, de tăceri. Lia Manţoc este unul dintre numele consistente, de calibru al Teatrului românesc. Şi nu numai. Flashback este o sumă de imagini puternice și manipulatoare. O poftire într-un univers incitant, într-un carusel delirant, în care realitatea și ficțiunea și-au pierdut de mult marginile. Flashback este o întoarcere, o privire înapoi, dirijată de artista Lia Manțoc. Vedem ce ni se permite, simțim ceea ce libertatea interioară ne îngăduie.” – Marina Constantinescu   Vernisajul expoziției Flashback va avea loc duminică, 21 octombrie 2018, de la ora 17.30, la Sala Mică – foaier a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București.

Miercuri, 17 octombrie 2018, la ora 18.00 are loc, în foaierul Media al Teatrului Național ”I.L. Caragiale” (aripa Intercontinental) vernisajul expoziției de pictură Semnul lui Iona semnată de Cristian Bădiliță*. Evenimentul va fi prefațat de poeta Ana Blandiana. Cunoscut ca scriitor, eseist, poet, istoric al creștinismului timpuriu, traducător - printre altele - al Noului Testament, Cristian Bădiliță va fi  prezent pe simezele Teatrului Național într-o nouă ipostază, aceea de artist vizual. Cele 40 de planșe din hârtie fabricată manual care vor fi expuse, propun un tulburător comentariu vizual, în registru simbolic, al unor episoade și pilde din Evanghelia după Matei. Iată cum își definește autorul însuși acest demers inedit: „Semnul lui Iona este o meditaţie simbolică pe marginea Evangheliei după Matei (simbolul fiind un termen mai larg, mai generos, mai puţin confesionalizat decât icoana). Simbolul transcende autorul nedepinzând strict de performanţele sale „meşteşugăreşti”. Dacă mi s-ar cere să desenez un peşte real acest lucru mi-ar fi imposibil, fiindcă pur şi simplu nu am talent la desen. Dar poate tocmai pentru că nu pot desena un peşte real pot să „închipui” un peşte-simbol, un „peşte transreal”. În felul acesta rog să fie văzute, citite, percepute şi interpretate simbolurile din expozitie. Cum se ştie, termenul „simbol” provine de la verbul grec syn-ballein, „a pune împreună”, „a reuni”. „Simbolul” era o bucată de ceramică ruptă în două cu prilejul încheierii unui contract. Fiecare dintre „contractanţi” primea o jumătate. Cele două jumătăţi erau „puse împreună” la ratificarea sau la ruperea contractului. Expoziția de faţă ilustrează, şi în alt plan, semnificaţia originară a „simbolului”. Ea „pune împreună” imaginea cu textul evanghelic, într-o versiune proprie, foarte fidelă originalului grec. La început a fost aşadar cititorul evangheliei. A urmat traducătorul ei din greaca veche în româna secolului XXI ţinând cont de cele mai fiabile ediţii. Lor li s-a alăturat poetul-teolog care, de data aceasta, inventează metafore vizuale, nu semantic-auditive. Atât despre autor şi despre specificitatea lucrărilor! Ele ar fi continuat să aştepte, cuminţi, în ascunzişul lor, dacă episcopul Virgil Bercea nu ar fi răspuns, cu promptitudinea-i obişnuită, propunerii de a organiza o expoziţie în memoria celor şapte episcopi greco-catolici arestaţi acum şaptezeci de ani, când Biserica făuritoare a României  moderne a fost scoasă în afara ne-legii comuniste. Expoziția de faţă este închinată celor şapte episcopi-martiri și, prin ei, Bisericii adevărate a lui Isus Hristos, una, demnă, curajoasă, nesupusă vremilor şi compromisurilor de un veac sau de o clipă. Teatrul Național reprezintă a treia escală a acestei expoziții de excepție, după cele de la Fundația Ilfoveanu din Pitești și Muzeikonul din Alba Iulia. Expoziția Semnul lui Iona va fi deschisă publicului până în 18 noiembrie 2018. Intrarea liberă, zilnic între orele 11.00 – 18.00, cu excepția zilelor de luni.   *Cristian Bădiliţă (n. 1968). Scriitor, istoric al creştinismului timpuriu. Doctor al Universităţii Paris IV - Sorbona cu teza Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii (Premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa). Fellow la Seminarul Conciliar din Madrid (1991-1992); Şcoala Normală din Pisa (1999-2000); Institutul de Ştiinţe Religioase din Trento (2002-2005) ş.a. A coordonat traducerea comentată a Septuagintei în cadrul New Europe College (8 volume; Polirom, 2002-2011). Cursuri despre tradiţia ortodoxă la Institutul Dan Bernardino din Veneţia. Realizează o traducere comentată a Noului Testament (6 volume apărute; Editura Vremea, Bucureşti). Publicaţii recente: Îngerul de pe autostradă (Vremea, 2016); Evanghelia după Luca (Vremea, 2016); Faptele apostolilor (Vremea, 2017); Orthodoxie versus ortodoxie (Tracus Arte, 2016); Dezvăţături (Tracus Arte, 2016); Poetul şi Procuratura. Procesul lui Baudelaire şi cele 13 poeme inculpate (Tracus Arte, 2017) ş.a. A expus „Poeme pentru păsări şi extratereştri” în mai multe muzee şi biblioteci din România, între care Biblioteca Naţională a României, Bucureşti; Muzeul Brukenthal, Sibiu; Casa Pogor, Iaşi; Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, Piteşti. Informaţii suplimentare pe site-ul www.cristianbadilita.ro şi blogul http://adamantius1968.simplesite.com dedicat lucrărilor plastice.  

  Asociatia Art Conservation Support, în parteneriat cu Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, desfășoară începând cu 25 septembrie 2018 proiectul cultural Pași spre renașterea Muzeului Teatrului Românesc­. *În cadrul proiectului se vor desfășura o serie de activități destinate atât publicului larg de toate vârstele,  cât și specialiștilor  în conservarea patrimoniului cultural material. În perioada 14 octombrie – 14 decembrie 2018, foaierul „Tapiserie” de la etajul 1 al Sălii Mari a TNB, va găzdui, succesiv, 3 expoziții tematice, dedicate unor mari actori care au marcat istoria centenară a Teatrului Național: Aristide Demetriade, Ana Luca și Ion Petrescu. Aceste expoziții vor putea fi vizionate de toți spectatorii care vin seară de seară la spectacolele TNB de la Sala Mare, de participanții la tururile ghidate de luni, precum și - la cerere – de specialiștii interesați de istoria teatrului românesc. Vor fi expuse lucrări de pictură, sculptură, grafică, costume, fotografii, obiecte și documente inedite (manuscrise afișe, imagini de arhivă) care fac parte din colecția Muzeului Teatrului Național. O parte dintre aceste exponate au fost supuse unor atente intervenții de conservare-restaurare:începând cu anul 2018, expertul restaurator Dr. Aurelia Pomponiu a restaurat magistral o parte din costumele din colecția Muzeului TNB, iar prin proiectul „Pași către renașterea Muzeului Teatrului Românesc” se va continua procesul de restaurare  a unor lucrări de pictură în ulei pe pânză și de grafică de către restauratorii Ioan Darida și Dana Postolache. Prima dintre aceste micro-expoziții va fi consacrată marelui actor Aristide Demetriade (1872-1930). Vor fi expuse un tablou semnat de Iosif Iser și un bust semnat de Corneliu Medrea,  reprezentându-l pe Aristide Demetriade în rolul Hamlet- care l-a consacrat drept unul din marii actori ai generației sale-, costume (din rolurile Hamlet și RuyBlas), documente, fotografii de epocă, piese de mobilier.               În apropierea sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie, va fi lansat albumul „Teatrul Național din București în vreme de război (1916-1918)”,  autor Vera Molea (istoric de teatru la Muzeul TNB), Editura ACS. Lucrarea este rezultatul efortului susținut de autoare prin documentarea în arhive și studiul detaliat al documentelor deținute de Muzeul Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, fiind adunate și puse în valoare documente și informații inedite, adusepentru prima dată în fața cititorilor . De la mijlocul lui octombrie 2018, vreme de două luni, foaierul de la etajul Sălii Mari vă aşteaptă să descoperiţi imagini din istoria teatrului românesc pe care nu le-aţi mai văzut niciodată şi să fiţi parte la un trecut însemnat ce rezonează în actualitatea artei teatrale cu care sunteţi familiarizaţi. Vă aşteptăm să faceţi câţiva paşi pe coridoarele memoriei culturale, descoperind, pentru început, … Muzeul ascuns! *Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale în cadrul Programului cultural dedicat Centenarului României (1918 - 2018) și al Primului Război Mondial.                        

Uniunea Arhitecților din România are onoarea să vă invite luni 1 octombrie 2018, ora 18.00 la Gala de Premiere a Bienalei Naționale de Arhitectură - Ediția a XIII-a „100 de ani de arhitectură în România” și Vernisajul Expoziției – Concurs a proiectelor participante la BNA 2018 la Teatrul Național București – Sala Media și foaier, strada Tudor Arghezi nr. 5. În cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură, ediția a XIII-a, 2018 cu tema „100 de ani de arhitectură în România”, este deschisă Expoziția proiectelor de la secțiunile ”Arhitectura Rezidențială”, ”Arhitectura Construcțiilor Publice”, ”Design Interior” și a proiectelor nominalizate la celelalte secțiuni. Evenimentul este dedicat, ca toate evenimentele de anvergură din acest an, Centenarului Marii Uniri. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 1 - 15 octombrie 2018, Foaierele Media (aripa Intercontinental și Arghezi). Bienala Națională de Arhitectură – România 2018 (BNA) este un important eveniment profesional al breslei arhitecților, organizat constant din anul 1994, anul ediției inaugurale. Reprezentarea teritorială tot mai extinsă de la un an la altul a determinat Uniunea Arhitecților din România, titularul mărcii, să o denumească „Bienala Națională de Arhitectură”. Bienala are un concept bine definit pentru fiecare ediție, propus de conducerea Uniunii Arhitecților din România și de echipa curatorială. Conceptul este structurat ca un program cultural, având un conținut complex și de maxim interes, atât pentru participanți, cât și pentru publicul interesat. Tema ediției din acest an a Bienalei este dedicată unei aniversări cu profundă rezonanță nu numai pentru arhitectură și profesioniștii acesteia, ci și pentru cultura și istoria națională: „100 de ani de Arhitectură în România”. Ediția din acest an aproape dublează numărul de secțiuni, față de ediția anterioară, pentru a cuprinde mai bine complexitatea manifestărilor și a expresiilor contemporane ale arhitecturii, introduce generația arhitecților tineri în competiția națională și se desfășoară, concomitent, în mai multe orașe în strânsă legătură cu evoluția fenomenului arhitectural. Ediția 2018 multiplică evenimentele ce însoțesc secțiunile Expoziției - Concurs prin conferințe, dezbateri, expoziții și lansări de carte.   Președinte U.A.R.: arh. Ileana Tureanu Președinte de onoare Bienală: acad.prof.arh. Romeo Belea Comisar Bienală: conf.dr.arh. Bogdan Tofan Director Bienală: arh. Adina Mastalier Art director Bienală: arh. Andra Panait   Detalii aici  

În foaierul Sălii Media (aripa dinspre Hotelul Intercontinental) puteți vizita expoziția de fotografie "TNB- 2011-2014" mărturii fotografice din arhiva TNB despre reconstrucția clădirii.

Doina Levintza a cărei carieră se împarte atât de armonios pe vasta plajă a scenografiei de teatru, de televiziune şi a modei, evocă prin simpla pronunţare a numelui său forţa creatoare a unui artist neobosit în a căuta soluţii neaşteptate pentru orice tip de spaţiu şi de personaj. Cu o putere de muncă fascinantă, dornică de expresivitate şi frumos, Doina Levintza este unul dintre acei rari artişti la care harul se bazează pe cultură şi cunoaştere. A semnat scenografia a 100 de spectacole montate în ţară şi străinătate, a creat până acum decoruri şi costume pentru 220 emisiuni de televiziune, iar din 1984 până acum a organizat 65 de spectacole de modă. Ţinând cont de cele spuse mai sus, devine absolut clară dificultatea alegerii materialului expoziţional. Structura acesteia s-a cristalizat însă când am decis să aducem sub reflectoarele simezelor marii regizori cu care domnia sa a lucrat de-a lungul anilor de carieră. Zece regizori, Cincizeci de costume şi numeroase fotografii şi schiţe de decor vor face obiectul expoziţiei – happening ce va fi găzduită de foaierul Sălii Mici a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, începând din 24 octombrie şi până pe 30 noiembrie 2014. Titlul expoziţiei - Doina Levintza: Costumul de teatru – de la schiţă la miracol, evocă traseul remarcabil petrecut sub aripa inefabilă a imaginaţiei, de la idee, la schiţă, pentru a se materializa, în final, în fabulosul costum de teatru. În cazul Doinei Levintza, acesta este întotdeauna magic. Acest miracol care ani de-a rândul a învăluit în magie scenele teatrelor este sărbătorit în expoziţia ce îi este dedicată. Programul de vizitare:      Între 26 și 30 octombrie: 10.00 - 16.00  și de la 18.00 la 22.00. Între 31 octombrie și 30 noiembrie: 17.00 - 22.00.

Foarte tânăra artistă Mara Jackson (născută la București în 1997), care locuiește și studiază în Marea Britanie, la Londra, expune pentru prima dată în țara natală a mamei ei o amplă selecție de fotografii grupate sub titlul Everything. Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 25 octombrie 2014, cu începere de la ora 18.30, în foaierul Sălii Media (aripa dinspre str. Tudor Arghezi) a Teatrului Național I.L.Caragiale din Bucuresti. Expoziția va fi deschisă în cadrul programului TNB – Parateatral –Arte vizuale. În perioada 26 octombrie – 20 noiembrie 2014, expoziția de fotografie a Marei Jackson va putea fi vizitată de marți până duminică, între orele 12.00-18.30. Intrarea liberă. Mara Jackson și-a făcut studiile la Liceul Francez Charles de Gaulle și la Colegiul Queens din Londra pe care l-a absolvit anul acesta. În 2013, a urmat cursuri de specializare la “Central Saint Martin’s Art School” din Londra (schițe după natură, fotografie, media și tehnici de prezentare) și cursuri de vară în “pictura icoanelor pe sticlă” la București (tehnici de pictură tradiționale). Tot în România, anul acesta a studiat tehnici de restaurare a artefactelor, picturilor și mobilierului din biserici. După propria ei caracterizare, Mara este “o elevă meritorie, cu aplecare către artă, istoria artei și tendințele actuale; sper să studiez Istoria Artei, cu accent pe curatoriat. Animată de acest scop doresc să-mi consolidez experiența prin călătorii, noi asocieri, respectiv galerii de artă, lucruri care mă vor face să descopăr aspecte ce mă pot purta mai aproape de calea pe care doresc să o aleg”.

Fotogeografica este cea mai importantă manifestare la nivel național din domeniul concursurilor de fotografie pentru tineret având ca tematică promovarea valorilor naturii, a culturii și tradițiilor românești, a cărei valoare a crescut de-a lungul celor 18 ediții desfășurate până în prezent. - brand cunoscut cu un public stabil.- peste 3000 de concurenţi.- 120 premianţi.- peste 10.000 de fotografii.- aproximativ 100.000 de vizitatori.- 8 albume foto şi un CD  prezentare multimedia.- mai mult de 120 de prezentări şi dezbateri de mare actualitate.- cca. 12.000 de participanţii în cadrul Serilor Fotogeografica.- acordarea premiilor s-a facut de către un juriu format din personalităţi ale domeniului.- carte de vizită pentru participanţi şi o oportunitate pentru parteneri.- dintre câşigătorii concursului s-au remarcat tineri fotografi, ulterior recunoscuţi în arta fotografică la nivel naţional, din care pot fi amintiţi Dragoş Lumpan,  Petrişor Iordan, Egyed Ufo Zoltan, Alex Axon, Dragos Savu, Istvan Kerkes, Alin Popescu, Silviu Matei,  Zoltan Gergely Nagy.- sub egida autorităţilor de tineret, s-au reunit prestigiosi parteneri precum: Universitatea Bucureşti, Teatrul National“I. L. Caragiale”, Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti, National Geographic Romania, Muzeul de Istorie Naturala”Grigore Antipa”, Alpinet, ZITEC, Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, UNESCO ProNatura, Clubul Studenţesc de Arta Fotografică.- de-a lungul timpului, ocupă printre primele poziţii în clasamentele forurilor centrale pentru tineret, ca fiind una dintre cele mai mediatizate acţiuni şi de impact în rândul tinerilor. - site propriu, www.fotogeografica.ro, susţinut de www.alpinet.ro, www.ccs.ro, www.pronatura.ro, www.cursfoto.ro.- proiect sustenabil prin rezultate: Romania Student Tour, EcoStud, Ateliere de Fotografie, tabere, expoziţii, prezentări, dezbaterii şi seminarii. ... “un eveniment de amploare care adună deoportivă imagini şi oameni, creatori de fotografii, dar şi admiratorii şi criticii ei, exploratori, cercetători, campioni ai sporturilor montane şi extreme”..., Cristian Lascu, redactor şef National Geographic România

Seminarii adresate artiştilor, artiștilor tineri şi aflaţi la debut, operatorilor culturali în domeniul artelor vizuale, dar şi iubitorilor de artă în general şi unui public mai puţin specializat. MORA Emerging – Sesiune de seminarii şi conferinţe la Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti -3,4,5,6 Iunie, orele 10:00-14:00. Cine sunt principalii jucători în piaţa de artă din România? Cum se stabileşte cota unui artist? Este preţul unei lucrări acelaşi cu cota de artist? Cum arată curatorul artist sau artistul curator? Care este diferenţa dintre practicile curatoriale în capitalism şi cele specifice politicilor de stânga? Local, global sau "glocal"? Ce este şi cum se manifestă o bienală de artă contemporană? Cum se constituie un grup de artişti independent? Cum se continuă? Care sunt provocările, iluziile, dar şi avantajele unui artist-manager? La acestea şi încă alte multe întrebări legate de prezentul artei în România şi în lume, de artişti, curatori, manageri, colecţionari şi relaţiile dintre ei se va răspunde în Sesiunea de Conferinţe şi Seminarii din cadrul programului MORA Emerging, care se desfăşoară în perioada 3 - 6 Iunie, între orele 10:00-14:00, în Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti. Accesul se face prin intrarea dinspre Strada Batiştei sau prin spatele clădirii TNB (corpul B). Intrarea este liberă. MORA Emerging este organizat de Asociaţia din Pod în cadrul Centrului de Artă MORA, cu sprijinul: ArCub, Teatrul Național I.L. Caragiale București (Programul TNB - Parateatral – Arte Vizuale), Artmark, Radio România Cultural, modernism.ro, Revista 22, vernisaje.ro, BeWhere, orasulm.eu, Observatorul Cultural, I Love Bucharest. Programul Seminariilor 3 iunie - Prezentul artei Daria Ghiu (critic de artă şi jurnalist cultural) 4 Iunie – Piața de artă din România Floarea Codrea reprezentant al Casei de Licitaţii Artmark, implicat în Institutul Artmark de Management al Artei şi în casa de licitaţii online de artă contemporană est-europeană, Lavacow (parte a grupului Artmark). 5 Iunie – Politici curatoriale în arta contemporană din estul European Olivia Niţis (curator şi critic de artă), 6 Iunie – Inițiative de grup: Începuturi, Experimente, Acțiuni Irina Abaza, Mara Patriche şi Cristina Taraş (artişti vizuali şi manageri culturali) - Asociația din Pod - Centrul de Artă MORA Adresate artiştilor tineri şi aflaţi la debut, operatorilor culturali în domeniul artelor vizuale, dar şi iubitorilor de artă în general şi unui public mai puţin specializat, seminariile şi conferinţele propuse de coordonatorii Centrului de Artă MORA reprezintă o oportunitate de educaţie non-formală, de completare şi aprofundare a informaţiilor academice cu noţiuni din viaţa practică de artist, noţiuni şi experienţe legate de provocările şi contextul specific real. Primă etapă în programul MORA Emerging, program anual al noului Centru de Artă MORA (More Opportunities for Romanian Artists), sesiunea de seminarii şi conferinţe va fi urmată, în perioada iulie-noiembrie, de un apel de concepte artistice, organizarea unui atelier de lucru – atelier deschis cu public şi a unei expoziţii de grup cu câştigătorii apelului şi creatorii din cadrul atelierului de lucru – expoziţia CONCEPT. Oferind oportunităţi de educaţie non-formală, oportunităţi de creaţie, expunere şi promovare pentru artisti tineri si aflati la debut, programul este propus de grupul independent de artişti şi manageri ai Asociaţiei din Pod, iniţiatori şi dezvoltatori ai programului I love Bucharest, program de artă publică şi participativă (din 2005), coordonatori ai Galeriei MORA (din 2006), iniţiatori şi coordonatori ai Centrului de Artă MORA (inaugurat în primăvara acestui an). Viziunea Centrului de Artă MORA ca spaţiu de întalnire şi dialog între artă, cultură, educaţie, comunitate, mediu şi miză economică se bazează pe rolul esenţial al artei în dezvoltarea durabilă, ca liant al celor trei piloni de bază: economic, social şi mediu. Recunoaştem şi practicăm, prin fiecare activitate a noastră, mijloacele privilegiate ale artei şi puterea ei de informare, educaţie (non-formală), transformare şi câştig în mediul nostru social şi de afaceri.