Meniu

Conferințele TNB

 

Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor personalitaţi marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante.

Adunate într-o colecţie de DVD-uri care-şi propune să pastreze aceste mărturii de întelepciune, cultura şi civilizaţie, 32 dintre conferinţele stagiunilor anterioare pot fi achizitionate la agenţia de bilete sau în foaierele sălilor înainte sau după spectacole. Lista titlurilor din colecție este disponibilă aici.

Ordonare

Prof. Dr. Dumitru Borțun: România - o enigmă, un miracol și un paradox. Sarcinile următoarei generații!

18 Noiembrie 2018

Duminică, 18 noiembrie 2018, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Prof. Dr. Dumitru Borțun va susţine conferinţa cu tema România - o enigmă, un miracol și un paradox. Sarcinile următoarei generații! Despre conferinţă După 1989, în România s-a conturat un singur consens generalizat care poate fi considerat interes public: integrarea României în structurile euro-atlantice. În 2018, exact în anul Centenarului, unele personalităţi politice au început să-şi manifeste nemulţumirea faţă de insistenţa cu care Uniunea Europeană ne cere să respectăm standardele pe care ne-am angajat să le respectăm. Dar integrarea în Uniunea Europeană este doar un mijloc; scopul este finalizarea procesului de modernizare a României – proces care a început în secolul al XIX-lea. Nu avem ce căuta în Uniunea Europeană cu ţărani care ară cu calul şi îşi cresc gâştele pe marginea drumului, cu muncitori care trag chiulul şi fură din fabrici, cu medici şi profesori şpăgari, cu elevi şi studenţi care copiază la examene, cu jurnalişti agramaţi şi iresponsabili, cu poliţişti şi magistraţi corupţi, cu funcţionari publici opaci la nevoile cetăţenilor, cu cetăţeni apolitici, fără conştiinţă civică şi cu politicieni cinici, amorali şi apatrizi. În condiţiile actuale, aderarea la Uniunea Europeană s-a dovedit un bumerang: în perioada post-aderare am asistat la tensiuni, contradicţii şi conflicte – pe scurt, la o integrare conflictuală, care poate genera o reacţie anti-occidentală, de respingere a valorilor Uniunii Europene şi a integrării în Uniunea Europeană. România nu este doar „o enigmă şi un miracol”, cum a scris George Brătianu. Îndrăznesc să spun că ea este şi un mare paradox. Înainte de a părăsi România, fostul şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a făcut o afirmaţie cât o sentinţă: „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin”. Privită cu luciditate, România apare ca o ţară plină de contradicţii de nedepăşit, de dileme morale, de conflicte ideologice, de fracturi între grupuri mari ale societăţii. La prima vedere, cauzele acestora sunt economice; în viziunea mea, ele sunt culturale, ţin de idealurile, valorile şi norme care ne reglementează viaţa. Pentru a înţelege conceptul de modernitate, primul pas este identificarea „valorilor modernităţii”, pe care le voi prezenta, pentru claritatea expunerii, în opoziţie cu valorile pre-moderne. Resetarea culturală a României este una dintre sarcinile următoarei generaţii. Aşa cum spunea Karl Popper, fiecare generaţie poate conferi un sens istoriei, prin formularea propriilor sale scopuri. Alegerea scopurilor nu poate fi dictată nici de natură, nici de un presupus „sens al istoriei”; ea poate fi făcută de noi înşine, ca fiinţe responsabile. În acest sens, voi face nişte sugestii pentru următoarea generaţie de cetăţeni ai României. Prof. univ. dr. Dumitru Borţun, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Adminstrative   Despre Prof. univ. dr. Dumitru Borţun Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, unde predă cursurile „Analiza discursului public”, „Semiotică. Teorii ale limbajului”, „Etică în comunicare” şi „Responsabilitate socială corporativă”. La Facultatea de Management din cadrul SNSPA predă cursul „Etică în afaceri şi responsabilitate socială corporativă”. În 2009, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţilor din România – ANSOC l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”. În 2015 a primit tilul de „Personalitatea anului 2015”, acordat de Revista Legal Point pentru „promovarea valorilor morale în tehnicile de comunicare”, iar în 2017, Diploma de Excelenţă „Integritate, Bună Guvernanţă şi Responsabilitate Socială”, acordată de Eurolink – Casa Europei. A publicat peste 130 de studii, eseuri, articole şi interviuri în volume colective, publicaţii de specialitate şi reviste de cultură. Este autorul mai multor cursuri universitare, precum şi al cărţilor Bazele epistemice ale comunicării (Ars Docendi, 2002), Relaţiile Publice şi noua societate (Tritonic, 2005, 2012), Responsabilitatea socială corporativă: de la relaţii publice la dezvoltare durabilă, coordonator (Tritonic, 2012) , Bazele epistemice ale comunicării – ediţia a II-a, revizuită şi adăugită (Tritonic, 2013), Mareea neagră: limba română sub asediu. Greşeli de exprimare în mass media din România (Tritonic, 2015), Meanings & co.The interdisciplinarity of communication, semiotics and multimodality, ed. (Springer International Publishing AG, 2018). Este membru în consiliul de redacţie al mai multor publicaţii de specialitate, precum şi în comitetul ştiinţific al unor conferinţe internaţionale. Din 2016 este preşedintele Comitetului de organizare al Conferinţei Internaţionale Semiosis in Communication, organizată o dată la doi ani de SNSPA, în colaborare cu International Association for Semiotic Studies – IASS. Este membru fondator al Asociaţiei Române de Relaţii Publice – ARRP (din 1995). Adunarea Generală din 2 martie 2005 l-a ales Preşedintele ARRP, funcţie pe care a deţinut-o până în mai 2008. În prezent este Preşedintele Juriului de Onoare al ARRP.  

Citește mai mult >

Ana Blandiana: Centenarul, un exerciţiu de exorcizare

02 Decembrie 2018

Duminică 2 decembrie 2018, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB, Ana Blandiana va susţine conferinţa cu tema Centenarul, un exerciţiu de exorcizare. Despre conferinţă Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare. Suntem urmaşii românilor care au înfăptuit România Mare şi suntem urmaşii românilor care i-au întemniţat şi i-au îngropat în Cimitirul Săracilor din Sighet pe aceştia. Centenarul nu este o festivitate, el este prilejul care ne obligă şi ne dă şansa să optăm pe cine vrem să continuăm, cui vrem să semănăm în continuare, care sunt modelele pe care vrem să le urmăm. Dar asta presupune înainte de toate cunoaşterea conţinutului celor 100 de ani şi asumarea istoriei pe care o cuprind. Ana Blandiana Despre Ana Blandiana Ana Blandiana este originară din Timişoara, unde s-a născut în 1942. La naştere se numea Otilia Valeria Coman, iar după căsătoria cu scriitorul Romulus Rusan a devenit Otilia Valeria Rusan. Cei apropiaţi îi spun Doina, însă „porecla” schimbată în renume este pseudonimul Ana Blandiana. (Poeta l-a compus preluând numele melodios al satului - Blandiana, din judeţul Alba - în care s-a născut mama ei şi desprinzând din el şi un prenume.) După ce urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana se stabileşte la Bucureşti, unde lucrează ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul „N. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate în revista Tribuna din Cluj (1959). Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare. Când se stabileşte, deci, la Bucureşti, nu este o necunoscută. În 1969 primeşte, de altfel, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii: Premiul pentru Poezie al Academiei Române, 1970, Bucureşti, Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Internaţional Herder, Viena, 1982, Premiul „Opera omnia”, 1994, Premiul Naţional de Poezie, 1997, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, 2000 etc.). Cărţile de poezie care îi apar la fiecare doi-trei ani (şi care i se şi traduc în străinătate), numeroasele articole de critică literară care i se consacră, activitatea publicistică (rubrica sa Atlas din România literară devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de şase luni în SUA în 1973-1974), siguranţa cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieşit din comun. Nesupusă ca un personaj responsabil, şi nu ca unul recalcitrant, Ana Blandiana citeşte la întâlnirile cu publicul în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceauşescu poeme-manifest care electrizează asistenţa: „O să vină ea,/ Nu se poate altfel,/ O să sosească/ Şi ziua aceea/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se şi aude/ Pulsul ei bătând/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiţi, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie/ Vibrând în lumină.” (Dies ille, dies irae). În 1985, o suită de poeme ale ei încărcate cu dinamită politică, apărute în revista Amfiteatru, alertează autorităţile. Iar în 1988, după ce publică volumul de versuri Întâmplări de pe strada mea, cu numeroase trimiteri sarcastice la adresa dictaturii, i se interzice, ca pedeapsă, să mai publice în România. Valul revoluţiei din decembrie 1989 o aduce în echipa eterogenă de conducere a ţării, Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale. Mai devreme decât alţi intelectuali, Ana Blandiana părăseşte gruparea. Înfiinţează şi conduce Alianţa Civică, la care aderă o mare parte din societatea civilă românească, creează la Sighet, cu eforturi supraomeneşti şi sacrificii, împreună cu soţul ei, Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conduce PEN Clubul Român. Are o contribuţie decisivă la impunerea ca om politic a lui Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, dar nu se sfieşte să-i critice lipsa de fermitate în promovarea valorilor democraţiei. Biografie de Alex Ștefănescu

Citește mai mult >

Conferințele TNB pe DVD

01 Ianuarie 2019

Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor personalitaţi marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante. Adunate într-o colecţie de DVD-uri care-şi propune să pastreze aceste mărturii de întelepciune, cultura şi civilizaţie, 32 dintre conferinţele stagiunilor anterioare pot fi achizitionate la agenţia de bilete sau în foaierele sălilor înainte sau după spectacole.                   Colecţia de DVD-uri, însoţite de broşurile continând textele conferinţelor, cuprinde urmatoarele titluri: N. C. Munteanu - Eu și câinele meu, Securitatea Basarab Nicolescu - Universul are oare sens? Dialogul contemporan dintre știință și religie Ion Pop - Din avangardă în ariergardă Cristian Bădiliță - De ce avem nevoie de o noua traducere a Septuagintei si a Noului Testament Ilina Gregori - Când a fost secolul al XIX-lea? Eminescu și modernitatea Teodor Marieș - În căutarea adevărului Alex Leo Șerban - Și totuși, de ce vedem filme? Andrei Șerban - Despre Cehov sau Cine mai vrea să meargă la Moscova? Alexandru Tocilescu - Despre teatru şi ale lui Dorana Coşoveanu - Atunci când tablourile au fost împuşcate Bujor Nedelcovici - Scriitorii şi exilul ASR Principele Radu - Înţeleapta cârmuire Neagu Djuvara - Războiul de 77 de ani (1914-1991) Mircea Dinescu - Blestemul de a fi pamfletar Nicolae Manolescu - Oare n-avem dramaturgi? Lucia Hossu Longin - Exerciţiul memoriei Dan C. Mihailescu - Cine sunt şi ce vor neointerbelicii Octavian Paler - Cu melancolie, despre barbari Stelian Tanase - Cazul Panait Istrati Theodor Baconsky - Ortodoxia şi Europa unită Adrian Cioroianu - Comunismul românesc între speranţa şi capcane Ileana Malancioiu - Vina tragică Ion Caramitru - Limitele aşteptării Radu Beligan - Profesorii mei Cristian Tudor Popescu - Omul abţibild Robert Turcescu - Înmormântarea unui mit: adio, presa liberă! Ion Vianu - Antigona, o dizidentă Andrei Pleşu - Despre inimă Doina Jela - Memoria înşelătoare Neagu Djuvara - O scurtă experienţă cu Serviciile occidentale de spionaj Constantin Ticu Dumitrescu - Deconspirarea Securităţii, imperativ al democraţiei Vladimir Tismăneanu - Anul revoluţionar 1956 Mihai Răzvan Ungureanu - Morala şi simţul public la români acum 200 de ani Adrian Vasilescu - Religia şi vedeta Varujan Vosganian - Elite şi contraelite în România tranziţiei Radu Beligan - Radu Beligan 90 Emil Hurezeanu - România în Europa şi Europa în România Ana Blandiana - Băscalia la români, de la aparare la sinucidere Herta Müller - E mereu aceeaşi zăpadă şi mereu acelaşi neică Theodor Paleologu - Actualitatea teologiei politice Sorin Alexandrescu - Cultura vizuală, pro şi contra Solomon Marcus - O culme a culturii româneşti: Traian Lalescu Horia-Roman Patapievici - Despre şansele irosite în istorie Cristian Bădiliţă - Iuda şi Maria Magdalena între damnare şi reabilitare Seria conferinţelor va continua şi în această stagiune în fiecare duminică, o dată la două saptămâni, cu noi provocări spirituale, teme de discuţie şi prelegeri. Preţul unui DVD este de 25 lei!

Citește mai mult >
Arhivă
Browser-ul dumneavoastra nu este de actualitate

Va rugam sa faceti update la unul dintre browserele de mai jos pentru a vizualiza site-ul TNB

Va multumi pentru intelegere! Google ChromeVersiunea 7+ FirefoxVersiunea 4+ Internet ExplorerVersiunea 8+ OperaVersiunea 4+ SafariVersiunea 5+
TNB I. L. Caragiale Logo