Știri

Spectacolul Mary Stuart de Robert Icke, în regia lui Andrei Șerban, a cucerit publicul de la Budapesta în seara de 28 aprilie 2026, pe scena Teatrului Național (Nemzeti Színház), în cadrul celei de-a 13-a ediții a MITEM (Madach International Theatre Meeting). Sala mare a fost arhiplină, iar la finalul reprezentației publicul a răsplătit artiștii Teatrului Național București cu minute în șir de aplauze și ovații în picioare, într-o atmosferă de entuziasm rar întâlnită, care a confirmat impactul puternic al spectacolului asupra spectatorilor internaționali. Invitația oficială la MITEM și succesul repurtat pe scena Nemzeti Színház reconfirmă relația solidă de colaborare dintre cele două instituții, precum și prezența constantă a Teatrului Național București în circuitul marilor întâlniri teatrale internaționale. Spectacolul semnat de Andrei Șerban impresionează prin forța reinterpretării contemporane a textului clasic, prin tensiunea dramatică și rafinamentul construcției scenice, oferind publicului o experiență teatrală de mare intensitate. Duelul dintre cele două regine, Mary și Elizabeth, capătă în această montare valențe actuale, iar lectura regizorală, de o precizie și o profunzime remarcabile, a fost întâmpinată la Budapesta cu un entuziasm unanim. Distribuția, alcătuită din Raluca Aprodu, Ofelia Popii, Mihai Călin, Marius Bodochi, Conrad Mericoffer, Emilian Oprea, Mihai Calotă, Florin Aioane, Ciprian Nicula și Florin Călbăjos, a fost apreciată pentru coerența, energia și expresivitatea interpretării, contribuind decisiv la succesul serii. Prin acest succes de la Budapesta, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București își reconfirmă misiunea de a promova excelența artistică românească pe scenele internaționale și de a consolida dialogul cultural european prin spectacole de înaltă ținută.

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul O scrisoare pierdută programat la Sala Ion Caramitru pe 26 aprilie 2026 ora 19.00 a fost înlocuit cu spectacolul Dineu cu proști! Biletele rămân valabile sau vă puteți recupera contravaloarea biletelor cumpărate de la Casa de bilete, pentru cele în format fizic, iar pentru cele online trebuie trimis e-mail cu numărul comenzii la adresa office@bilet.ro, până cel târziu la ora începerii spectacolului! Vă mulțumim pentru înțelegere!

Teatrul Național pentru copii împlinește 25 de ani! Anul acesta, în Duminica Floriilor sărbătorim 25 de ani în care jocul de-a teatrul nu a fost doar spectacol, ci şi experiență de poveste! Copiii de la primele spectacole au devenit acum părinți și se bucură alături de proprii copii de magia poveștilor teatrale. Un sfert de secol în care copiii au devenit eroi de poveste. Duminică de duminică, de la o stagiune la alta, copiii au avut parte de câte o nouă şi inedită premieră la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti. La ceas aniversar, se cuvine să amintim câteva dintre liniile de forţă, şi de magie teatrală ce definesc ingeniosul proiect al Fundaţiei Abracadabra, acceptat şi coprodus de TNB începând cu anul 2001. Teatrul Național pentru Copii - o duminică fără sfârșit Douăzeci și cinci de ani de râsete, emoții, genunchi juliți de la prea multă joacă, ochi mari de uimire și mâini ridicate spre scenă. Douăzeci și cinci de ani în care poveștile nu s-au spus - s-au trăit. La început a fost un om și un crez. Marian Râlea nu a vrut niciodată un teatru în care copilul să stea cuminte în scaun și să aplaude politicos. A vrut un teatru în care copilul urcă pe scenă. Un teatru în care copilul este întrebat. În care i se dă voie să greșească. Să aleagă. Să fie curajos. Așa s-a născut o metodă care astăzi definește identitatea Fundației Abracadabra: Educația prin joc și teatru. O metodă care nu predică valori, ci le pune în mișcare. Adevărul nu e rostit solemn - e descoperit. Curajul nu este explicat - este exersat. Demnitatea nu e impusă - e trăită. Copilul devine personajul principal și, pentru câteva minute, învață cum se ține spatele drept în fața fricii. În Sala Media, la TNB, duminică de duminică, micii spectatori din capitală pot descoperi bucuria jocului alături de Magicianul poveștilor şi de echipa sa. Un proiect extins dincolo de scena teatrului În cei 25 de ani de parteneriat, Fundația Abracadabra a derulat importante proiecte naționale și internaționale construite în jurul ideii de a promova patrimoniul imaterial românesc (mitologie populară și basm) dar şi patrimoniul arhitectural - performând în cetăți medievale, în sit-uri arheologice, în curțile bisericilor și în numeroase alte spații a căror însemnătate culturală, copiii au descoperit-o prin joacă. Importantă este și munca formativă pe care Fundația a derulat-o crescând generații de actori care acum stăpânesc tehnica educației prin joc și teatru transmisă de profesorul lor, tehnică pe care aceștia au dus-o mai departe în structurile în care profesează. La 25 de ani, proiectul Teatrul Național pentru Copii Abracadabra nu vorbește doar despre trecut, ci şi despre puterea prezentului și duce mai departe aceeași energie: aceea de a-l determina pe fiecare copil să creadă — „Eu pot, eu sunt magician”. Spectacolul aniversar al Teatrului Naţional pentru copii Abracadabra va avea loc pe 5 aprilie 2026, de la ora 11.oo, în Sala Media. Dar toată luna aprilie, şi începând chiar din ultima duminică a lunii martie, copiii vor fi invitaţi la aniversarea Teatrului Naţional pentru Copii Abracadabra. Spiritul sărbătorii va fi prezent în fiecare din aceste spectacole.

Începând cu data de 4 aprilie 2026, cunoscuta actriță a Naționalului Magda Catone va interpreta rolul Soacrei din comedia Micul infern de Mircea Ștefănescu, preluând ”ștafeta” de la Rodica Popescu-Bitănescu, actrița care a dat viață în ultimele stagiuni acestui rol savuros din dramaturgia românească, continuând seria de interpretări antologice, de la Natașa Alexandra, Silvia Dumitrescu-Timică la Ileana Stana Ionescu. La Teatrul Național ”I.L. Caragiale” spectacolul Micul infern a însumat peste 300 de reprezentații de la data premierei din 2013! Următoarele reprezentații vor avea loc în datele de 4, 8 aprilie și 2 mai 2026!

Cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului, pe 27 martie 2026, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București invită publicul la un eveniment special: „Mari actori ai TNB în proiecții speciale”, o serie de întâlniri cu memoria vie a scenei românești. Evenimentul va avea loc la Sala Media, începând cu orele 14:00, iar accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile. Programul reunește spectacole și documente teatrale, dedicate unor figuri emblematice ale TNB: „Take, Ianke și Cadîr” de Victor Ion Popa (ora 14:00) - Unul dintre cele mai iubite spectacole din repertoriul românesc, această montare din 2001 îi aduce împreună pe Marin Moraru, Radu Beligan și Gheorghe Dinică, într-o demonstrație de rafinament actoricesc și chimie scenică rară. Povestea prieteniei dintre trei negustori de etnii diferite devine, dincolo de umor și replici memorabile, o meditație caldă despre toleranță, umanitate și conviețuire. „Costel Constantin – ultimul spectacol” (ora 16:30) Un documentar emoționant, despre ultima apariție pe scenă a actorului Costel Constantin, în iunie 2023, surprinzând culisele, tensiunea și liniștea unui final de drum artistic, după 60 de ani pe scenă. Filmul devine nu doar o mărturie, ci și un gest de recuperare afectivă, o privire sinceră asupra legăturii dintre actor și scenă până la ultimele aplauze. „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (ora 17:00) - Spectacolul îl are în prim-plan pe Costel Constantin, într-un rol de mare forță interioară. Textul explorează fragilitatea condiției umane și întâlnirea cu propriile limite, într-o interpretare intensă, marcată de luciditate și emoție reținută. O prezență scenică memorabilă, într-un rol care i-a definit maturitatea artistică.  „Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare (ora 19:00) - Ultimul spectacol în care a jucat Ion Caramitru (2021), această montare rămâne un reper al eleganței și profunzimii sale artistice. Interpretarea sa adaugă nuanță și gravitate textului shakespearian, într-un rol construit cu rigoare și sensibilitate, confirmând încă o dată statura sa excepțională în teatrul românesc. Prin acest eveniment, Teatrul Național București marchează contribuția unor artiști care au definit identitatea scenei sale și invită publicul să redescopere, prin imagine și memorie, forța teatrului de a rămâne viu dincolo de timp.

  Institutul Internațional de Teatru ITIOrganizația Mondială pentru Artele Spectacolului Ziua Mondială a Teatrului a fost inițiată în 1961 de Institutul Internațional de Teatru ITI. Este sărbătorită anual pe 27 martie de către Centrele ITI și comunitatea internațională de teatru. Pentru a marca această ocazie sunt organizate diverse evenimente de teatru naționale și internaționale. Una dintre cele mai importante dintre acestea este difuzarea Mesajului Zilei Mondiale a Teatrului prin care, la invitația ITI, o figură de talie mondială își împărtășește reflecțiile asupra temei Teatrului și Culturii Păcii. Primul mesaj al Zilei Mondiale a Teatrului a fost scris de Jean Cocteau în 1962. Autorul Mesajului Internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului 2026 este actorul Willem DAFOE, actualul Director Artistic al Departamentului de Teatru de la La Biennale di Venezia, unul dintre membrii fondatori ai legendarei trupe The Wooster Group. Sunt cunoscut, înainte de toate, ca actor de film. Însă rădăcinile mele sunt adânc înfipte în teatru. Din 1977 până în 2003, am făcut parte din The Wooster Group, creând și jucând piese originale la The Performing Garage în New York și plecând în turnee în întreaga lume. Am lucrat, de asemenea, cu Richard Foreman, Robert Wilson și Romeo Castellucci. Astăzi, sunt Directorul Artistic al Bienalei de Teatru de la Veneția. Această numire, tot ce se întâmplă acum în lume și dorința mea de a mă întoarce pe scândură mi-au întărit convingerea în puterea pozitivă, unică și în importanța vitală a teatrului. La începuturile mele modeste în The Wooster Group, aveam uneori foarte puțin public la spectacolele din New York. Regula era simplă: dacă erau mai mulți performeri pe scenă decât spectatori în sală, puteam anula reprezentația. Dar nu am făcut-o niciodată. Mulți dintre noi nu aveam studii de teatru; eram oameni din discipline diferite care s-au adunat să creeze împreună. Așa că „the show must go on” nu era neapărat deviza noastră, ci mai degrabă simțeam o obligație sacră de a ne onora întâlnirea cu publicul. De multe ori repetam ziua, iar seara prezentam materialul ca pe un „proces în lucru”. Lucram uneori ani de zile la un singur spectacol, supraviețuind din turneele cu producții mai vechi. Să muncești atâta timp la o singură piesă devenea, recunosc, obositor; repetițiile erau uneori chinuitoare, dar acele prezentări publice erau mereu pline de entuziasm – chiar și atunci când publicul minuscul părea să ne condamne lipsa de relevanță. Atunci am înțeles că, indiferent de numărul celor din sală, publicul – în calitatea sa de martor – este cel care dă sens și viață teatrului. E ca semnul acela dintr-o sală de jocuri de noroc: „Trebuie să fii prezent ca să câștigi.” Experiența împărtășită, în timp real, a unui act de creație – care poate fi regizat și calculat, dar care este mereu diferit – rămâne forța incontestabilă a teatrului. Social și politic, teatrul nu a fost niciodată mai important pentru felul în care ne înțelegem pe noi înșine și lumea în care trăim. „Elefantul din cameră” sunt noile tehnologii și rețelele sociale. Ele ne promit conectare, dar, în realitate, par să ne fi fragmentat și izolat unii de ceilalți. Îmi folosesc computerul zilnic, chiar dacă nu am social media; m-am căutat pe Google și am cerut informații de la AI. Dar trebuie să fii orb să nu vezi cum contactul uman riscă să fie înlocuit de relația cu ecranele. Deși tehnologia ne servește, problema profundă rămâne: nu mai știm cine se află la celălalt capăt al firului, iar asta contribuie la o criză a adevărului și a realității. Internetul poate ridica întrebări, dar rareori reușește să captureze acea stare de uimire pe care o creează teatrul. O uimire care se naște din atenție, din implicare și din comunitatea spontană a celor aflați într-un cerc de acțiune și reacție. Ca actor și creator de teatru, rămân un adept al puterii sale. Într-o lume tot mai divizată, mai controlată și mai violentă, provocarea noastră este să nu lăsăm teatrul să fie corupt: nici să devină o simplă afacere comercială care oferă divertisment prin distragere, nici să rămână o instituție prăfuită care doar conservă tradiții. Trebuie, în schimb, să-i hrănim puterea de a conecta oameni, comunități și culturi și, mai ales, capacitatea de a ne întreba: încotro ne îndreptăm? Teatrul adevărat provoacă felul în care gândim și ne încurajează să ne imaginăm lucrurile la care aspirăm. Suntem animale sociale, proiectați biologic pentru a interacționa cu lumea. Fiecare simț este o poartă către o întâlnire, iar prin această întâlnire ne definim mai clar pe noi înșine. Prin poveste, estetică, limbaj, mișcare și scenografie – teatrul, ca formă de artă totală, ne poate face să vedem ce a fost, ce este și, mai ales, ce ar putea deveni lumea noastră. Willem Dafoe – scurtă biografie Willem Dafoe, actualul Director Artistic al Departamentului de Teatru de la La Biennale di Venezia, a fost unul dintre membrii fondatori ai legendarei trupe The Wooster Group. Activând la The Performing Garage din New York între anii 1977 și 2004, aceștia au pus bazele unei abordări revoluționare în teatrul de avangardă. Cariera sa teatrală a continuat prin colaborări de referință cu vizionari precum Bob Wilson, Marina Abramović, Richard Foreman și Romeo Castellucci. La începutul anilor '80, Dafoe și-a făcut debutul în cinematografie, devenind rapid o figură aclamată la nivel internațional pentru versatilitatea sa remarcabilă, pendulând cu ușurință între producții independente și succese comerciale (mainstream). Performanțele sale de excepție i-au adus patru nominalizări la Premiile Oscar și prestigiosul trofeu Coppa Volpi pentru cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Veneția în 2018. În ciuda succesului răsunător pe marele ecran, devotamentul său față de teatru rămâne pilonul central care îi definește viziunea artistică și rigoarea interpretativă. Mesaj preluat de la UNITER 12 martie 2026

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul O scrisoare pierdută programat la Sala Ion Caramitru pe 14 și 15 martie 2026 ora 19.00 a fost înlocuit cu spectacolul Dineu cu proști! Biletele rămân valabile sau vă puteți recupera contravaloarea biletelor cumpărate de la Casa de bilete, pentru cele în format fizic, iar pentru cele online trebuie trimis e-mail cu numărul comenzii la adresa office@bilet.ro! Vă mulțumim pentru înțelegere!

Începând din 13 martie 2026, la Sala Studio a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti sunteţi invitaţi să vedeţi un nou spectacol, Despre oameni, doctori şi rinoceri de Claudiu Goga după Arthur Schnitzler. Un subiect de fierbinte actualitate, chiar dacă autorul, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai modernismului austriac l-a imaginat în 1912, dată la care multe din aspectele ţintite de piesă erau mai mult decât sensibile, dacă nu chiar tabu. La clinica doctorului Bernhardi, o adolescentă luptă cu septicemia în urma unui avort nereușit. Preotului i se refuză accesul în salonul muribundei pentru ultima împărtășanie. Inevitabilul morții se produce. Incidentul devine rapid subiect de dezbatere națională: un medic evreu interzice unui preot catolic să aline suferința creștinului pe patul de moarte? Pornind de la ideea lui Arthur Schnitzler, regizorul Claudiu Goga vă invită să descoperiți povestea uluitoare în care este atras doctorul Bernhardi. Un roller coaster de situații absurde, tensiuni și contradicții într-o lume a intrigilor politice și carieriste în care adevărul devine un fapt derizoriu printre jocurile obscure de putere și interese personale. Deopotrivă piesă politică și piesă de dragoste, Scrisă după structura unui policier, „Despre oameni, doctori și rinoceri” vorbește cu luciditate și umor despre ipocrizia lumii de azi. O lume în care oamenii pretind că luptă în numele principiilor și valorilor, în numele ideologiilor politice și al credințelor religioase, în numele adevărului și în numele umanității. În realitate toate acestea sunt pretexte. Oamenii luptă doar pentru interesele personale. De ce? Răspunsul e simplu: oamenii sunt oameni. În rolul doctorului Elias Bernhardi: Mihai Călin, căruia i se alătură dând viaţă unei variate galerii de personaje uşor de recunoscut de fiecare dintre noi, actorii: George Ivașcu, Mirela Oprișor, Medeea Marinescu, Ofelia Popii, Alexandru Potocean, Ioan Andrei Ionescu, Richard Bovnoczki, Dana Dogaru, Ada Galeș, Ionuț Toader, Tomi Cristin. Regizorul Claudiu Goga i-a avut aliaţi în transpunerea viziunii sale pe Corina Grămoşteanu: Decorul şi Nina Brumușilă: Costumele. Video design: Andrei Cozlac și Silviu Apostol. Muzica şi Mişcarea scenică sunt semnate de Florin Fieroiu. Următoarele reprezentaţii vor avea loc în zilele de: 14 martie, 15 martie, 18 martie, 19 martie (premiera oficială), 1 aprilie, de la ora 19.00.

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals programat la Sala Studio în data de 22 februarie 2026 a fost anulat! Vă puteți recupera contravaloarea biletelor cumpărate de la Casa de bilete, pentru cele în format fizic, iar pentru cele online, banii vor fi returnați în contul din care a fost făcută plata! Vă mulțumim pentru înțelegere!

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Extraordinara viață programat în data de 7 februarie 2026, ora 19.00 se anulează! Vă puteți recupera contravaloarea biletelor cumpărate de la Casa de bilete, pentru cele în format fizic, iar pentru cele online, banii vor fi returnati automat! Vă mulțumim pentru înțelegere!