Știri

  Casa de bilete a TNB va fi închisă în ziua de luni, 1 mai 2023! Începând de marți, 2 mai, se revine la programul normal de funcționare! Vă mulțumim pentru înțelegere și vă așteptăm cu drag la teatru!

Teatrul Național ”I.L.Caragiale” din București în primul turneu itinerant prin mai multe orașe din Republica Moldova Un nou proiect cultural de amploare susține organizarea primului turneu itinerant al Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București în Republica Moldova. Sub titlul Turneul actorilor români, proiectul este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) și organizat în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. Turneul va cuprinde prezentarea unui număr de opt producții ale Teatrului Național din București în săli de spectacole din Chișinău, Cahul și Bălți, în perioada aprilie - septembrie 2023. Prima piesă prezentată în cadrul proiectului este Figuranta și se va juca pe 28 aprilie 2023, de la ora 19:00, la Teatrul Fără Nume din Chișinău. Piesa, un one-woman-show de excepție, semnat de Tania Popa (născută în Republica Moldova, la Căușeni), va aduce în fața publicului povestea tragi-comică a Aniei, o actriță aspirantă, a cărei viață se împarte între cariera în teatru și neîmplinirile din viața personală. Criticii din România apreciază spectacolul drept o interpretare emoționantă a unei teme psihologice sensibile, cu variaţii explozive între durere, emoţie, autoironie şi comedie. Spectatorii vor asista la o oră de meditație şi monolog asupra unei vieţi zbuciumate a unei tinere mame, ajunse în prăpastia dezamăgirii şi a luptei ei cu viaţa și sărăcia pentru a-și împlini visele şi a-și păstra speranţa într-un viitor mai bun. Piesa a fost scrisă de actorul Andreas Petrescu, special pentru Tania despre care declară: ”Tania Popa este o bombă cu ceas. O bombă cu ceas de lux. Nu ştii niciodată când va exploda, iar atunci când o face, reacția e puternică, mătură totul în jur”. Intrarea la toate spectacolele prezentate în cadrul turneului va fi liberă. DRRM promovează valorile românești peste Prut și susține, prin acest proiect, întâlnirea actorilor Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București cu publicul din mai multe localități din Republica Moldova, în scopul înlesnirii accesului cât mai larg al acestuia la cultura și limba română.    

Marţi, 25 aprilie 2023, între orele 10.00 - 19.30, Casa de bilete a TNB va funcționa în foaierul Sălii Studio. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, Casa de bilete a Teatrului Naţional va fi închisă începând de vineri, 14 aprilie și până luni, 17 aprilie 2023! De marţi, 18 aprilie 2023, se revine la programul normal de funcționare! Vă mulțumim pentru înțelegere și vă așteptăm cu drag la teatru! Sărbători fericite alături de cei dragi!

În curând la Teatrul Național, #celalaltCaragiale Povești fabuloase din veacul Crailor de Curtea Veche transpuse într-un scenariu teatral marca Dragoș Galgoțiu Un nou titlu pe afişul Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, o nouă montare pe scena Sălii Pictura: Craii de Curtea-Veche, un scenariu dramatic de Dragoș Galgoțiu după Mateiu I. Caragiale! Primele reprezentaţii ale spectacolului vor avea loc în zilele de 7, 8 şi 9 aprilie 2023, de la ora 19.30. Pentru prima sa montare la Naţionalul bucureştean, regizorul Dragoş Galgoţiu a ales să transpună într-un scenariu dramatic romanul lui Mateiu I. Caragiale, apreciat drept o scriere stranie și unică, aflată la limita dintre proza lirică și cea narativă, neîncadrabilă în vreun gen literar, căreia i s-a pus, pe rând, eticheta de roman gotic, roman baroc, decadent, estetizant, ba chiar „cea mai puțin pământească dintre lucrările noastre epice” cum a declarat-o marele critic literar Perpessicius. Atras de estetica barocă, sofisticată, plină de ascunzișuri și mistere a romanului, Galgoțiu pune în scenă nu doar o ilustrare a textului, ci o descindere în paradisurile artificiale ale visării, istoriei și amintirii, dar și una în subteranele Bucureștilor, cu moravurile lor de noapte de la începutul veacului al XX-lea. Personajele aparțin boemei depravate, cu obiceiuri preluate de la fanarioți, și sunt paradoxale prin comportamentul lor, pentru că viciile extreme sunt combinate cu rafinamentul unei lumi „întoarse pe dos”. Lumea crepusculară de secol 19 a Crailor e o lume pe cale de dispariție (”…cel mai frumos dintre veacuri asfințește în sânge”) și, ca într-un alt fel de Livadă de vișini, spectacolul devine și un recviem pentru Bucureștiul ucis – căci despre acest oraș este vorba… Dragoș Galgoțiu își asumă provocarea de a propune soluții inovative de estetică scenică, în care acțiunea este înlocuită prin povestire și retrăirea ei simultană, într-o cascadă a rememorărilor … În absența unei structuri narative continue, spectacolul, alcătuit din înlănțuiri de secvențe, se constituie ca o lectură deschisă, antrenând spectatorii într-un alt model de comunicare, un altfel de a povesti. Demersul lui regizoral are o și o anumită semnificație, aceea de a îl pune în scenă pe celălalt Caragiale, în teatrul care poartă numele ilustrului său tată, Ion Luca, în umbra căruia Mateiu - autor ce se înscrie, de fapt, într-o elită foarte rarefiată a culturii europene, cea a ”clubului” scriitorilor ce se revendică de la curentul ”dandyst”- a fost plasat, poate, pe nedrept. O distribuție de zile mari va evolua în curând pe scena Sălii Pictura, în costumele de o inventivitate fără egal ale Liei Manțoc: Cara: Marian Râlea, Pîrgu: Claudiu Bleonț, Pantazi: Ioan Andrei Ionescu, Pașadia: Mihai Calotă, Pena Corcodușa: Cesonia Postelnicu, Rașela: Fulvia Folosea, Sultana: Magda Catone, Elvira: Costina Cheyrouze, Mina: Erika Băieșu, Tita: Rodica Ionescu, Maiorică: Dorin Andone, Serghie: Carol Ionescu, Wanda, Ilinca: Maruca Băiașu, Costache: Petre Cheregi. Regie, dramatizare, decor și coloană sonoră Dragoș Galgoțiu. #celalaltCaragiale

Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti participă şi în această primăvară la proiectul Teatrul românesc la București, Iași și Chișinău ajuns la cea de-a 9-a ediţie. În zilele de 28 şi 29 martie 2023, pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chişinău se vor prezenta două dintre producţiile recente ale TNB, comedia interbelică Titanic Vals de Tudor Muşatescu şi piesa lui Albert Camus, Cei drepţi. Inițiat încă din 2014 de Ion Caramitru ca un ”turneu al Unirii”, proiectul care leagă  teatrele naționale românești de Teatrul Național ”Mihai Eminescu” de peste Prut, a adus și în acest an trupa de la Chișinău pe scena Sălii Studio a TNB, unde a prezentat, în zilele de 21 şi 22 ianuarie 2023, spectacolele Capcana după ”Fuga” de Mihail Bulgakov în regia lui Petru Hadârcă şi Frunze de dor după Ion Druţă, regizat de Alexandru Cozub. Cerinţa actualei ediţii a Turneului Unirii a fost ca fiecare teatru să prezinte câte o comedie celebră din repertoriul național interbelic și câte un spectacol de o actualitate stringentă din marile texte ale literaturii dramatice. În seara de 28 martie 2023 (la ora 18.00) pe scena Mare a TNME, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București prezintă piesa Titanic vals de Tudor Mușatescu, considerată drept cea mai de succes comedie din istoria teatrului românesc (jucată de aproape 100 de ori în stagiunea de debut 1932-1933 pe scena Naționalului bucureștean). O comedie cu dichis, în regia lui Dan Tudor, un prilej extraordinar de a-l reîntâlni pe Dan Puric, într-un veritabil recital actoricesc de virtuozitate interpretativă, în rolul lui Spirache – personaj autentic de un farmec aparte, țesut din umor și tristețe, exuberanță și duioșie. Alături de el, Adela Mărculescu, Amalia Ciolan, Irina Cojar, Alexandra Sălceanu, Afrodita Androne, Oana Constantinescu, Armand Calotă, Lari Giorgescu, Ionuț Toader, Mihai Munteniță, Dragoș Ionescu, Axel Moustache, Daniel Badale, Dan Tudor, într-o „distribuție închegată, bine pusă la punct și potrivită pentru rolurile interpretate, oferind publicului de toate vârstele o nouă întâlnire cu teatrul lui Tudor Mușatescu”, după cum apreciază criticii de specialitate. La succesul montării contribuie din plin scenografii Ștefan Caragiu – decorul, Liliana Cenean (costumele), precum şi coregraful Florin Fieroiu (mișcarea scenică).    Pe 29 martie 2023 (ora 18.00), în aceeaşi sală a Naţionalului din Chişinău, se prezintă piesa Cei drepți de Albert Camus, în regia lui Mihai Măniuţiu. Decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu. Muzica Mihai Dobre. „O piesă tulburătoare, cu multiple fațete, care se combină într-un aliaj fascinant: focul și gheața, în aceeași retortă magică a scenei. O piesă despre iubire, despre o dragoste imposibilă. O piesă despre iluziile mistice, otrăvite ale terorismului. O piesă despre pierderea iremediabilă a inocenței. Despre sacrificiu și violență. Despre speranță și catastrofă morală. Despre crima care îi transformă pe „cei drepți” în propriii lor asasini. Despre frumusețe și oroare. Despre felul în care istoria malformează și frânge destine”. Această „lectură” regizorală a atras aprecierea publicului şi a criticilor încă de la prima reprezentaţie, Cei drepți este unul dintre spectacolele TNB care se joacă de fiecare dată cu casa închisă. O distribuţie de zile mari atrage publicul în sală ca un magnet: Marius Manole, Raluca Aprodu, Marius Bodochi, Mirela Oprișor, Maia Morgenstern, Ciprian Nicula. Ambele spectacole ale Naţionalului bucureştean sunt “sold out” la această oră şi la Chişinău!

În februarie 2020, Teatrul Național ”I.L.Caragiale” din București a început implementarea proiectului ”Expoziție inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Proiectul a beneficiat de o finanțare totală de 1.024.160 lei (207 740 EUR), din care 525.436,01 lei (106 579 EUR) – finanțare nerambursabilă din fondurile SEE și 92.724 lei (18 808EUR) – finanțare nerambursabilă din bugetul național. Promotor al proiectului, Teatrul Național București a demarat implementarea proiectului alături de patru dintre cele mai importante instituții culturale românești: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” și Biblioteca Națională a României. În calitate de parteneri ai TNB în cadrul proiectului, acestea au realizat investigații fizico-chimice și activități de tratare, conservare și restaurare, desfășurate în secțiile de restaurare și laboratoarele lor de specialitate. Astfel, au fost restaurate 38 de obiecte de patrimoniu din colecția Muzeului TNB: costume care au aparținut actorilor, artefacte, documente. Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătățirea antreprenoriatului cultural și a managementului patrimoniului cultural prin punerea în valoare a unor bunuri culturale semnificative din cadrul acestuia într-un mod inovativ. Obiectivele specifice au fost restaurarea unui număr de 38 de bunuri culturale prin parteneriatul cu prestigioase instituții culturale, dezvoltarea de competențe/expertize la locul de muncă precum și crearea a 2 noi locuri de muncă, pe o perioadă determinată, în cadrul Muzeului TNB. Beneficiarii direcți ai proiectului au fost specialiști din cadrul Muzeului TNB, membri ai echipei de proiect, care, prin intermediul partenerilor proiectului, au beneficiat de educație nonformală de tip job shadowing și mentorat, participând la toate fazele lucrărilor de conservare și restaurare a bunurilor culturale, precum și la organizarea expoziției cu aceste bunuri și trei persoane specializate în activități muzeale, angajate pe termen determinat, care au beneficiat de formare în activitatea specifică a Muzeului TNB și în cea de organizare a expoziției, precum și specialiștii din TNB, implicați in conceperea și redactarea aplicației de proiect și care au participat la implementare, asigurând derularii corecte și la timp a activităților. Beneficiarii indirecți vizați de proiect sunt actorii, teatrologii, istoricii și criticii de teatru din București și din țară, interesați în cunoașterea și studierea colecțiilor de artă, studenții universitățiilor de arte, cetățenii din București și din țară care vor putea vizita expoziția. Proiectul a trecut și prin momente dificile, mai întâi perioada pandemiei de Covid 19, care a dus la suspendarea activităților pentru o perioadă de patru luni, iar apoi decesele succesive ale celor doi manageri ai Teatrului Național București, Ion Caramitru și Ioan Onisei, care coordonau din punct de vedere administrativ și decizional activitatea teatrului și, implicit, a proiectului. O echipă de management alcătuită din Marius Bodochi – Director Artistic al TNB, cel care a preluat managementul proiectului în 2022, Dan Stoichițescu - Director Administrativ al TNB - Administrator, Carmina Alexiu - Contabil Șef TNB - Responsabil financiar proiect, Victor Alemnăriței - Șef Serviciu Investiții și achiziții TNB - Responsabil achiziții proiect, Marian Dinu - Șef Birou Juridic TNB - Consilier Juridic în Proiect, Mihaela Verman - Muzeograf TNB și Beatrice Păruș - Restaurator - curatori ai expoziției inovative din cadrul proiectului, Anca Roxana Constantin van der Zee - Șef Serviciu Marketing și Relații Publice al TNB - Responsabil de comunicare al proiectului, a continuat, în ciuda acestor dificultăți, să coordoneze activitățile specifice etapelor proiectului, de-a lungul unei perioade de 36 de luni. Pe 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, Teatrul Național București va organiza evenimentul care va marca pe de o parte, finalul activităților din proiect , iar pe de altă parte, un nou început pentru Muzeul Teatrului Național București – vernisajul expoziției inovative, rezultat principal al proiectului. De la ora 13:00, în foaierul de la etajul 1(foaierul ”Tapiserii”) al Sălii ”Ion Caramitru” va avea loc Conferința de închidere a Proiectului ”Expoziție inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecția Muzeului TNB”, proiect finanțat prin Graturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Conferința va fi urmată, de la ora 14:00, de vernisajul care va expune în premieră cele 38 de bunuri culturale restaurate în cadrul proiectului, publicului prezent la eveniment. Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro Proiect Muzeu TNB

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Anonimul venețian din 26 martie, ora 20.00, Sala Atelier, a fost suspendat!Vă puteți recupera contravaloarea biletelor de la Casa de bilete sau, pentru cele cumpărate online, de la bilet.ro, până cel târziu marţi, 25 aprilie 2023. Vă mulțumim pentru înțelegere!

În seara de 25 martie 2023 va avea loc în Sala Studio a TNB, în prezenţa autorului Matei Vişniec, premiera piesei Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals, pusă în scenă de regizorul Botond Nagy, aflat la prima colaborare cu Naționalul bucureștean, dar nu și la prima sa întâlnire cu acest reputat dramaturg. Inspirată din realitatea războiului bosniac, această piesă scrisă la începutul anilor 2000 îşi păstrează, din nefericire, actualitatea după mai bine de două decenii. Apreciată de critici drept una dintre cele mai frumoase piese ale lui Vişniec, melanj de dramă şi comedie neagră Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals (publicată în 2007 la Editura Lansman) a cunoscut mai multe montări între care o amintim pe cea a Companiei Influenscènes, în regia lui Jean-Luc Paliès (premiul presei în 2009 la Festivalul de la Avignon-secţiunea off), sau montarea Companiei Trap Door Theatre din Chicago în regia lui Istvan Szabo, prezentată în urmă cu un deceniu la Festivalul „Zilele Matei Vişniec” de la Suceava. Autorul însuşi se arată surprins de impactul textului său astăzi, în pragul acestei noi premiere: „Nu ştiam în urmă cu 23 de ani că piesa mea va rămâne de actualitate. Astăzi mă gândesc la mamele soldaţilor morţi în Ucraina, mărturiseşte Matei Vişniec. Şi mă gândesc cu oroare în special la mamele din Rusia cărora le este interzis practic să-şi exprime durerea în urma pierderii fiilor lor. Din surse demne de a fi crezute se spune că regimul încarnat de Putin le alocă sume importante de bani familiilor care şi-au pierdut fiii cu condiţia să tacă şi să nu emită nici o critică faţă de agresiunea barbară a Rusiei împotriva Ucrainei. Rămâne deci în mod tragic foarte actuală tema mamelor care nu-şi pot trăi doliul, cărora li se ia dreptul de a-şi îngropa copiii după datinile ancestrale şi cărora li se interzice să plângă în public…”. O dramă perenă, condimentată cu accente de umor negru, despre destine frânte sau radical schimbate, şi mai presus de orice, despre legătura răvăşitoare, de dincolo de lumi, dintre o mamă şi fiul ei… ”Toată viața încercăm să căutăm, să găsim și să păstrăm vii în noi acele momente ce conțin grija mamei noastre. Să potrivim fiecare puzzle din viața noastră, poate inconștient, sub umbra norului ei trecător. Dar până și asta este o joacă – se confesează regizorul. Ne ascundem toată viața în speranța că va veni ziua când Ea ne va găsi. Și va opri rachetele din vecinătatea noastră, ne va striga din geam că e târziu, că e timpul să luăm cina. (…) Îmi doresc ca acest spectacol să vorbească în numele tuturor mamelor și femeilor care au suferit vreodată, fie că și-au pierdut copiii, fie că n-au putut să-i aibă niciodată sau i-au abandonat, dar care au totuși șansa să vadă, ca pentru prima dată, prin ochii copiilor lor. Dacă inocența ar fi palpabilă, mi-aș dori să o resimțim măcar pentru o clipă prin acest spectacol. Iar dacă suntem atenți, poate o observăm înainte să călcăm din nou pe ea”. În numai câţiva ani de la debut, tânărul regizor Botond Nagy (absolvent al Universităţii de Artă din Târgu-Mureș, la clasa Bocsárdi László) şi-a construit deja o carieră promiţătoare. Remarcându-se printr-un univers scenic specific, dominat de soluţii tehnice originale, cu o ambianţă audiovizuală modernă, spectacolele lui Botond Nagy au fost invitate la festivaluri prestigioase atât în țară, cât și în străinătate, alături de cu nume sonore : Robert Wilson, Theodoros Terzopoulos, Oskaras Korsunovas, Pippo Delbono, Joseph Nadj ş.a. Spectacolul său ”Nora” de Ibsen (de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj) a fost nominalizat la premiile UNITER (2020) pentru „Cea mai bună regie” și distins cu „Premiul pentru cea mai bună regie acordat de Ministerul pentru Resurse Umane al Ungariei”. Asumându-și provocarea pe care o reprezintă pentru orice regizor textele lui Matei Vișniec, Botond Nagy a optat din nou pentru acest autor, cu ocazia debutului său pe scena Naționalului. În distribuţie: Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Lari Giorgescu, Aylin Cadîr, Răzvan Oprea, Ada Galeș, Florin Călbăjos, Ciprian Nicula, Mihai Calotă, Silviu Mircescu, Cosmin Dominte. Scenografia - Andreea Săndulescu. Muzica originală & Sound design - Claudiu Urse. Mişcarea scenică - Botond Nagy. Dramaturgia - Agnes Kali. Light design - Cristian Niculescu. Primele reprezentaţii vor avea loc în zilele de: 25 martie (Premiera), 26 martie şi 22 aprilie 2023, de la ora 19.30, la Sala Studio. Biletele se pot procura de la Casa de bilete a TNB, precum şi online, pe www.tnb.ro.

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul De-a baba oarba programat în 26 martie, ora 20:00, la Sala Mică, se suspendă. Spectatorii își pot recupera contravaloarea biletelor de la Casa de bilete a TNB sau, pentru cele cumpărate online, de la bilet.ro, până cel târziu vineri, 31 martie 2023.Vă mulțumim pentru înțelegere!