Știri

Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București se alătură instituțiilor publice din întreaga țară în marcarea zilei de doliu național instituită prin Ordonanță de Urgență a Guvernului României, în data de sâmbătă, 26 aprilie 2025, în memoria Sanctității Sale, Papa Francisc.Pe parcursul acestei zile, drapelul României va fi coborât în bernă pe clădirea Teatrului Național, iar înainte de începerea fiecărui spectacol programat, se va ține un moment de reculegere în semn de respect față de personalitatea și moștenirea spirituală a Suveranului Pontif.Precizăm că programul spectacolelor rămâne neschimbat, fiind desfășurat conform calendarului artistic anunțat anterior.

Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" Bucureşti anunță cu profundă tristețe trecerea în neființă a actorului Alexandru Georgescu. Cei care vor să îi aducă un ultim omagiu, pot veni mâine, 22 aprilie 2025, în foaierul Sălii Studio, între orele 10:00-12:30. A părăsit scena vieții în Sâmbăta Mare, ziua dintre moarte și Înviere, moment de cumpănă între întuneric și lumină, între durere și speranță. Cu o prezență scenică discretă, dar puternică, cu o voce inconfundabilă și un joc plin de nuanțe, Alexandru Georgescu a reușit să atingă inimile spectatorilor în spectacole precum „D'ale carnavalului”, „Numele trandafirului”, „Tartuffe” sau „O trilogie antică - Medeea”. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, clasa prof. Beate Fredanov, promoția 1972. A debutat pe scena TNB în urmă cu mai bine de 50 de ani și de atunci și-a dedicat întreaga carieră primei scene a țării, în numeroase spectacole, construind cu răbdare, eleganță și discreție o carieră solidă și profund respectată. Cele mai recente producții în care publicul l-a admirat au fost „Dineu cu proști”, „Papagalul mut” și „Opera de trei parale” (premieră 2024). Pentru colegi și prieteni, a fost mereu „Nea Johny” – un om cald, modest, cu umor fin și o prezență care aducea liniște și încredere. Un actor devotat, un coleg loial, un suflet bun. La șase ani după pierderea soției sale, actrița Maria Teslaru, și ea o figură emblematică a Naționalului, Alexandru Georgescu se alătură acum, într-un alt plan, celei alături de care a împărțit scena și viața. Suntem alături de familia îndurerată și transmitem sincere condoleanțe. Dumnezeu să-l odihnească în lumină! Despre Alexandru Georgescu  Podcast  

  Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, Casa de bilete a TNB va fi închisă în perioada 18 - 21 aprilie 2025. Începând de marți, 22 aprilie, se revine la programul normal de funcționare!   Vă dorim Sărbători fericite și vă așteptăm cu drag la teatru!

Gala Premiilor Radio România Cultural -  ediția 2025, pe 16 aprilie, la Sala Radio!  Printre nominalizații categoriei « Arte Performative » se numără și Raluca Aprodu, actriță a Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București. Radio România Cultural, anunță cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural, un eveniment de referință dedicat recunoașterii performanțelor excepționale din domeniul cultural românesc. Festivitatea va avea loc miercuri, 16 aprilie 2025, de la ora 19:00, în premieră la Sala Radio și va fi transmisă în direct pe frecvențele Radio România Cultural. Evenimentul va fi prezentat de actorul Denis Hanganu și va aduce în prim-plan personalități și proiecte remarcabile din peisajul cultural românesc. În cadrul galei, publicul se va bucura de un moment artistic special – concertul „Poveste din Bucureștiul de odinioară”, un omagiu adus muzicii interbelice românești, susținut de Big Bandul Radio și Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru, alături de Taraf de Oraș, condus de Valentin Albeșteanu, și de actrița Miruna Ionescu. Biletele vor fi disponibile în curând pe www.bilete.ro, în rețeaua Bilete.ro și la casa de bilete a Sălii Radio. În cadrul galei vor fi acordate distincții la opt categorii. Nominalizările la categoria Educație sunt: Fundația Progress pentru comunitatea de Cluburi CODE Kids; Asociația “Cu Alte Cuvinte” pentru proiectul Bare Rroma; Asociația Profesorilor și Mentorilor din Turism „Edu4Tourism” pentru competiția WorldSkills. La categoria Arte Performative: regizoarea Catinca Drăgănescu - manager interimar Teatrul Masca din București, pentru stagiunea „Aici se visează la schimbare”; actrița Raluca Aprodu pentru rolurile Mary Stuart / Elizabeth I din spectacolul „Mary Stuart”, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, în regia lui Andrei Șerban, producție a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București și Doamna Hedda Tesman, soția din "Hedda Gabler" de Henrik Ibsen, regie Thomas Ostermeier, 2024, producție a aceluiași teatru; regizorul Radu Afrim, pentru spectacolul „Zi de bucurie” de Arne Lygre, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași. La categoria Film au fost nominalizate producțiile: „Săptămâna Mare”, în regia lui Andrei Cohn; „Moartea lui Iosif Zagor”, în regia lui Adrian Dohotaru; „Anul nou care n-a fost”, în regia lui Bogdan Mureșanu. Nominalizările categoriei Știință sunt: “Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)” pentru lansarea în anul 2024 a proiectului SHIFT HUB (Smart Health Innovation & Future Technologies Hub); “Asociația Volens” pentru proiectul CleanAir@School, metodă inovatoare de educație climatică bazată pe știință; “Asociația Salvați Copiii România” pentru proiectele de reducere a mortalității infantile. La categoria Poezie: Ștefania Mihalache pentru volumul „Sunt liniștită, mi-e frică”, Editura Paralela 45, 2024; Andrei Dósa pentru „Ultima familie tradițională”, Editura OMG, 2024; Rita Chirian pentru „Medusa”, Casa de Editură Max Blecher, 2024. La categoria Proză: George Cornilă pentru volumul „Silex”, Editura Polirom, 2024; Bogdan-Alexandru Stănescu pentru „Soarele negru”, Editura TREI, 2024; Cristina Hermeziu pentru „Nickel”, Editura Cartier, 2024. La categoria Muzică: Amphitrio pentru albumul „Timelines”; Alina Manole pentru albumul „Umbra inimii”; Eduard Antal managerul Festivalului „Cantus Ecclessiae”. Nominalizările categoriei Arte vizuale sunt: expoziția colectivă „Țara de Foc / Land of Fire” (curator: Cosmin Costinaș; co-curatori: Mona Vătămanu și Florin Tudor), Kunsthalle Bega, Timișoara, 18.10.2024-01.02.2025; Elena Scutaru, „Reconstituirea unui parcurs”, expoziție retrospectivă (curatoare: Adriana Oprea), Galeria Simeza, București, 20.11-04.12.2024; Adrian Ghenie, „Shadow Paintings” (un concept de Ciprian Adrian Barsan), Muzeul Albertina, Viena, 11.10.2024-02.03.2025.            Gala Premiilor Radio România Cultural, care va avea loc miercuri, 16 aprilie 2025, de la ora 19:00, la Sala Radio, va fi însoțită de un moment artistic de excepție: concertul Poveste din Bucureștiul de odinioară, o călătorie muzicală în perioada interbelică. Sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru, Big Band-ul Radio și Orchestra de Cameră Radio vor recrea farmecul sonorităților interbelice, alături de Taraful de Oraș, condus de Valentin Albeșteanu, și de actrița și solista Miruna Ionescu. Acest concert aduce împreună diferite stiluri orchestrale, de la big band și taraf la orchestră de cameră, într-un melanj captivant ce pune în valoare diversitatea muzicală a epocii. Biletele sunt disponibile în rețeaua Bilete.ro și la casa de bilete a Sălii Radio. Vă așteptăm cu drag la Gala Premiilor Radio România Cultural pentru a celebra împreună excelența culturală! Societatea Română de Radiodifuziune este partener instituțional al Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București.                              

De la începutul anului 2025, Casa de flori – atelier de creație și design floral, s-a alăturat Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București, în calitate de partener de brand al TNB. Împreună, Casa de flori și TNB, dăruiesc bucurie și momente de neuitat, nu doar artiștilor care urcă pe scenele Teatrului Național București, ci și spectatorilor. Pe lângă premierele TNB, care au fost marcate în cadrul acestui parteneriat de minunate aranjamente florale care au ajuns la inimile artiștilor noștri, în luna aprilie, parteneriatul TNB – Casa de flori propune un eveniment special dedicat publicului! Cu ocazia Floriilor, spectatorii care vor intra în sălile Teatrului Național din București în data de 13 aprilie 2025, vor fi întâmpinați cu mici daruri delicate, colorate și parfumate. Vă așteptăm, așadar, cu flori, la Teatrul Național București, de Florii, când în sălile noastre se vor juca spectacolele: Repetiție pentru o lume mai bună – Sala „Ion Caramitru”, Moroi și păpădii - Sala Pictura, Incognito - Sala Atelier și You say tomato – Sala Mică. Începând din data de 22 aprilie, în foaierul Sălii „Ion Caramitru” al Teatrului Național București, veți putea să creați și să luați cu dumneavoastră amintiri artistice - fotografii pe care le veți putea face în spațiul special dedicat spectatorilor de teatru, care va fi amenajat de artiștii designeri florali de la Casa de flori, cu pasiune și entuziasm. Veți putea pleca, astfel, de la spectacolele TNB, nu doar cu amintirea unui spectacol minunat, dar și cu o fotografie în care veți fi înconjurați de culorile și parfumul aranjamentelor florale deosebite, create în cadrul parteneriatului TNB - Casa de flori! Alături de TNB și Casa de flori, în orice anotimp e primăvară!

Pe 12 și 13 aprilie 2025, la Teatrul Național din București are loc premiera absolută a spectacolului Moroi și păpădii de Gavril Pătru. Spectacolul reprezintă debutul regizoral al autorului, care este și un binecunoscut actor al Naționalului, iar în această triplă ipostază montează pe scena Sălii Pictură dramatizarea unui text care i-a adus Premiul „Marin Sorescu” pentru Cartea de debut a anului 2022, oferit de Filiala București a Uniunii Scriitorilor. Inspirată din copilăria și adolescența petrecute într-un sat oltenesc, „Moroi și păpădii” oferă o imagine autentică a Olteniei, cu obiceiurile, superstițiile, limbajul popular și mitologia locală, surprinzând cu umor și autenticitate atmosfera de un realism magic a „patriei cuvintelor potrivite”, așa cum numea Marin Sorescu Oltenia, subliniind bogăția lingvistică și creativitatea oamenilor locului. Gavril Pătru schițează un portret de familie caustic si îmbibat de umor, pe fondul unui priveghi cu accente suprarealiste, cadrul perfect în care superstițiile satului oltenesc fac să iasă la suprafață secrete de familie și drame personale. Un spectacol oltenesc, gotic, bizar, sarcastic și tăios ca un pahar de zaibăr pe nemâncate, o comedie neagră cu vampiri / moroi, babe-de-o-mie-de-ani și parfum de sarmale, o farsă jucată în ritm drăcesc, dar cu momente de o rară sensibilitate dramatică, care ne face martori la clipa inevitabilă din viața unei familii, în care, cum spune poetul, “toate secretele ies la iveală, ca untdelemnul”. Spectacolul are în distribuție o echipă redutabilă de actori TNB: Maia Morgenstern, Costina Cheyrouze, Victoria Dicu, Ileana Olteanu, Raluca Petra, Petre Ancuța, Silviu Biriș, Andrei Finți, Gavril Pătru și copilul Andrei Andronescu. Decorul spectacolului este realizat de Ștefan Caragiu, costumele sunt concepute de Liliana Cenean, iar coregrafia de Flavia Giurgiu. Premiera „Moroi și păpădii” va avea loc pe 12 și 13 aprilie 2025, la Sala Pictură, de la ora 19.00. Mai multe detalii, imagini șibilete pe tnb.ro. Parteneri: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Casa de Flori, Aria TNB, Brinel. Fotografii: Florin Ghioca / TNB

După turnee de succes în Bulgaria și Turcia, spectacolul Bánk bán al Teatrului Național din Budapesta ajunge la  Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București în cadrul unui schimb bilateral între cele două teatre naționale: în replică la prezența artiștilor maghiari la București, trupa TNB va prezenta în luna mai la Budapesta, în cadrul celei de-a 12-a ediții a Festivalului MITEM (Madach International Theatre Meeting) spectacolul Gertrude de Radu F. Alexandru în regia lui Silviu Purcărete. Spectacolul Naționalului din Budapesta cu drama națională Bánk bán de Katona József, în regia unuia din cei mai cunoscuți și apreciați regizori maghiari, Atilla Vidnyanszky*, aduce pe scenă o amplă distribuție cu actori de excepție și o numeroasă figurație, într-o scenografie impresionantă, acompaniate de o partitură muzicală pe măsură. “Bánk bán” de Katona József este, alături de “Csongor și Tünde” (de Vörösmarty Mihaly) și de “Tragedia omului” (de Madàch Imre), una din capodoperele dramaturgiei maghiare. (dregătoria de Ban era cel mai înalt rang de senior feudal) Dramaturgul Katona József se naște în 1791, în zorii ”marelui secol” al revoluțiilor burgezo-democratice, la doi ani de la dărâmarea Bastiliei, simbol al despotismului, de către poporul Parisului. În perioada studenției, cunoaște mișcările progresiste ale epocii sale și participă la pregătirea perioadei de reforme, în primul rând prin teatru. În 1819, la vârsta de doar 28 de ani, Katona dă tiparului versiune definitivă a poemului dramatic Bánk bán, imn adus iubirii de patrie, pildă strălucită pentru autorii dramatici ai poporului maghiar eliberat. Din păcate e și cântecul lui de lebădă, autorul stingându-se din viață la vârsta de numai 39 de ani, fără să mai apuce să asiste la premiera din 1833 a piesei sale. Prima reprezentație la Teatrul Național din Budapesta a avut loc în 1839, iar începând cu 1858 “Bánk bán” a devenit una din piesele de rezistență, atât ale Teatrului Național, cât și ale altor teatre maghiare. “Bánk bán” prezintă o panoramă amplă a contradicțiilor și a năzuințelor sociale și naționale caracteristice Ungariei de la începutul secolului al XIX-lea. Deși acțiunea piesei este situată ”la sfârșitul anului 1213”, autorul a știut să scoată la iveală realitatea contemporană lui, profund marcată de trezirea conștiinței naționale. Asemenea lui Shakespeare – maestrul pe care îl descoperise nu de mult- Katona folosește cadrul istoric doar ca pretext în care să așeze problemele propriei sale epoci. Opera lui oferă posibilitatea de a analiza dintr-o perspectivă personală întrebările eterne despre condiția umană și, totodată, relația specific maghiară cu lumea: situarea, de-a lungul mileniilor, între Est și Vest, repetarea nesfârșită a conflictelor istorice, neînțelegerile și neputința concilierii cu lumea. O operă devine clasică și nu se pierde în negura timpului tocmai pentru că, în orice epocă, rămâne un material viu și actual, capabil să ofere contemporanilor ocazia de a analiza marile întrebări și dileme care îi preocupă la momentul respectiv. “Bánk bán” este o astfel de dramă, deoarece Katona József descoperă o temă profund umană în această poveste istorică. Dramaturgul țese o poveste tulburătoare din firele iubirii, seducției, căsătoriei, geloziei, patriotismului, puterii și politicii, plasând în centrul atenției drama, adevărul şi catharsisul lui Bánk Bán. „Bánk bán este o operă shakespeariană care ridică cele mai fundamentale întrebări ale vieții noastre", spune Attila Vidnyánszky, directorul general al Teatrului Național și regizorul producției. În viziunea sa, Bánk Bán este portretul viu al destinului unui om vulnerabil care își caută drumul prin evenimentele istoriei. Spectacolul “Bánk bán” al Teatrului Național din Budapesta va avea o reprezentație unică în data de 9 aprilie 2025, la ora 19.00, în Sala ”Ion Caramitru”. Spectacolul este vorbit în limba maghiară și va fi titrat în limbile română și engleză. Biletele au fost puse în vânzare la Casa de bilete a teatrului și online pe tnb.ro. Vidnyánszky Attila (1964) Regizor de teatru, operă și film maghiar, pedagog. Director al Teatrului Național din Budapesta, fondator și director artistic al Întâlnirii Internaționale de Teatru Madách (MITEM). Stilul său și metoda sa de creație sunt adesea caracterizate prin termenul „teatru poetic”. Provine din regiunea Transcarpatia din Ucraina. A obținut diploma de regizor la Kiev. În 1993, a înființat propria trupă care activează și astăzi, la Beregovo, iar spectacolele sale au fost prezentate în festivaluri de prestigiu, precum cele de la Nancy, Torun, Paris, Craiova și Moscova. A fost regizor principal la Opera Națională Maghiară, director al Teatrului Csokonai din Debrețin, și, din 2013, este directorul Teatrului Național din Budapesta, Ungaria. Spectacolele teatrelor pe care le-a condus – inclusiv spectacolele în regia sa proprie – au fost primite cu succes în diverse locații internaționale, inclusiv la Teatrul Odéon în Paris, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și la Festivalul Interferențe de la acest teatru, la Teatrul de Artă din Moscova, la Festivalul FITS de la Sibiu, și, de asemenea, la Belgrad, München, Varșovia, Skopje, Tel Aviv și Košice. Spectacolul „Bărbați minunați cu aripi”, regizat de el, a fost prezentat în 2012 la Teatrul Național din București. Este un participant activ în viața culturală din Ungaria, președinte al Asociației Teatrale Maghiare și membru al Academiei Maghiare de Arte. Activitatea sa artistică a fost recompensată cu numeroase premii teatrale maghiare și internaționale. În 2009, a primit Premiul Meyerhold la Moscova, iar spectacolul „Crimă și pedeapsă”, regizat la Teatrul Alexandrinski din Sankt Petersburg, a fost nominalizat la Premiul Masca de Aur.

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul (D)efectul Placebo, programat la Sala Mică în data de 5 aprilie, se suspendă. Contravaloarea biletelor poate fi recuperată de la Casa de bilete, pentru biletele în format fizic, iar pentru cele achiziționate online, banii vor fi returnați în contul din care a fost făcută plata.Vă mulțumim pentru înțelegere.

În zilele de 2 și 3 aprilie 2025, de la ora 18.30, pe scena Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București va prezenta spectacolul „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, în regia lui Horațiu Mălăele. Spectatorii au ocazia să vadă la Chişinău cea mai recentă variantă a spectacolului TNB cu îndrăgita comedie caragialiană ce tratează savuroase istorii de amor și intrigă politică. După 10 ani de la premiera ”Scrisorii”, una din cele mai personale viziuni care au dat unicitate programului „Caragiale 2012 la TNB”, Horațiu Mălăele a propus pentru 2022 (la aniversarea a 170 de ani de la nașterea autorului) o versiune spectacologică „revăzută și adăugită”, cu toate ingredientele pe care le aduce în plus ultimul act (actul III fiind suprimat de regizor în prima variantă). Apreciatul artist reinterpretează personajele și situațiile în spectacolul O SCRISOARE PIERDUTĂ, le scoate din tiparele clasice, extrapolându-le spre burlesc și grotesc În scenă sunt umflate la propriu dimensiunile fenomenelor negative. Corupția, ipocrizia, cinismul. și obrăznicia politicienilor prind contururi vizibile monstruoase. Spectacolul este o satiră dură în care jocurile de putere, corupția și manipularea opiniei publice sunt privite fără măști. Aceste două reprezentaţii sunt prilejuite de tradiţionalul Turneu al Unirii prin teatru. Proiectul Turneul unirii „Teatrul românesc București-Iași-Chișinău” a fost inițiat de Petru Hadârcă, cu implicarea regretatului Ion Caramitru, care i-a dat și titlul. Evenimentul se desfășoară anual: în ianuarie, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor: Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău organizează un turneu la București și Iași, iar în jurul datei de 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cele două teatre naționale vin în/ susțin turneul de răspuns la Chișinău.

Teatrul Național din București își exprimă recunoștința pentru gestul extraordinar de solidaritate al celor peste 600 de oameni de teatru și film care au semnat scrisoarea deschisă în sprijinul libertății de creație. Acest demers subliniază importanța apărării artei ca spațiu al adevărului și al expresiei libere. Scrisoarea a fost discutată recent la Ministerul Culturii, într-o întâlnire cu doamna ministră Natalia Intotero și cu secretarul de stat Demeter András. Mulțumim Ministerului Culturii pentru că s-a arătat deschis la dialog, reafirmând angajamentul pentru protejarea libertății artistice. Ne continuăm proiectele cu respect pentru actul artistic și pentru dreptul creatorilor de a explora realitățile lumii în care trăim. Apreciem sprijinul Ministerului Culturii în susținerea mesajului autentic al spectacolului „Proorocul Ilie” și în apărarea dreptului artiștilor de a-și exprima viziunea fără constrângeri. Teatrul Național din București rămâne un spațiu al dialogului și al gândirii critice, fidel misiunii sale de a provoca și de a inspira. Mai jos regăsiți conținutul integral al scrisorii. Scrisoare deschisă către doamna ministră a Culturii