Știri

Ediţia din acest an, a VI-a, a Reuniunii Teatrelor Naţionale de la Chișinău este dedicată  memoriei actorului şi regizorului Ion Caramitru, fost director al Teatrului Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, care s-a stins din viaţă la începutul acestei luni. Cu acest prilej, la Chişinău au loc, pe parcursul evenimentului, mai multe manifestări dedicate celui care a condus timp de 16 ani prima scenă teatrală a României şi UNITER de la înfiinţare sa.  Duminică, 19 septembrie 2021, la Catedrala Romano-Catolică a fost prezentat spectacolul radiofonic Papa Ioan Paul al II-lea, avându-l ca interpret principal pe actorul Ion Caramitru, a cărui voce a răsunat emoționant pe sub bolțile impresionantei catedrale.    Vineri seară, în 24 septembrie 2021, în foaierul Teatrului Naţional Mihai Eminescu va fi vernisată expoziţia de fotografie Shylock - ultimul rol, prezentată de Florin Ghioca, fotograful oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti. La eveniment vor fi prezenţi actorii Oana Pellea și Mircea Rusu care vor susţine în aceeaşi seară, imediat după vernisaj, spectacolul  Frumos e în septembrie la Veneţia, în regia Marianei Cămărăşan, spectacol care reprezintă Teatrul Național ”I.L. Caragiale” la actuala ediție a Reuniunii teatrale de la Chișinău.   Sâmbătă, 26 septembrie 2021, la Teatrul Naţional Mihai Eminescu va avea loc o proiecţie specială a înregistrării spectacolului Neguţătorul din Veneţia de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov, în care Ion Caramitru interpretază ultimul său rol shakespearian, Shylock... Înregistrarea este o producţie a Studioului Media al TNB, filmată în condiţii deosebite.  Reuniunea Teatrelor Naţionale dela Chișinău a avut ca punct de plecare proiectul Teatrul românesc la Bucureşti şi Chişinău, un schimb de turnee între Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti şi Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău, o idee comună a celor doi directori ai instituţiilor partenere, Ion Caramitru şi Petru Hadârcă.  “Reuniunea din acest an se află sub aura spirituală a lui Ion Caramitru, artistul purtător de legendă şi, la rândul său, creator de legendă - umană şi artistică. Am pregătit evenimentul Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, ediţia a VI-a (ar fi trebuit să fie a şaptea, dacă nu ne împiedica pandemia) ca pe o sărbătoare a Teatrului Naţional Mihai Eminescu, care și-a recucerit, de-a lungul celor 100 de ani de creaţie şi de zbucium, în pofida intruziunilor politice barbare, şia recucerit, prin energiile limbii române şi prin efortul artiştilor săi, dreptul la libertatea de creaţie şi de idei, şi a contribuit la supravieţuirea spirituală a mai multor generaţii de spectatori”, a precizat cu acest prilej Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional din Chişinău. Expoziţia de fotografie “Shylock - ultimul rol” va rămâne deschisă şi va putea fi vizitată de spectatori în foaierul Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău pe tot parcursul lunii septembrie.

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Povestea personajelor mele pierdute prezentat în parteneriat cu Teatrul Dramaturgilor Români, programat la Amfiteatru în aer liber pentru marți, 21 septembrie 2021, ora 20:00 se suspendă! Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Secretul fericirii prezentat în parteneriat cu Teatrul Dramaturgilor Români, programat la Amfiteatru în aer liber pentru miercuri, 22 septembrie 2021, ora 20:00 se suspendă. Contravaloarea biletelor poate fi recuperată de la Casa de bilete a TNB pentru cele cumpărate în format fizic sau de la mystage.ro pentru cele online. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Joi, 16 septembrie 2021, în prezența prim ministrului Florin Cîțu, a ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a managerului interimar Ioan Onisei, a fiilor actorului Ion Caramitru și a mai multor invitați din zona culturală, a fost dezvelit oficial noul nume al Sălii Mari a TNB, care a devenit Sala Ion Caramitru. Cu acest prilej, actorul Mircea Rusu, director artistic al Teatrului Național din București a declarat:„Ne va lua multă vreme să înțelegem ce a făcut Ion Caramitru pentru teatrul românesc și mai ales pentru Teatrul Național București. Inițiativa ministrului Culturii, a domnului Bogdan Gheorghiu mi se pare salutară: imaginea lui Ion Caramitru trebuie păstrată, conservată, cultivată. El este ctitor al actualului teatru Național București, unic în sfera teatrală a României. Nu mai enumăr domeniile în care a excelat. Teatrul se numește Caragiale, iar Sala Mare se va numi Caramitru. Ambii au seva unei ramuri a românismului: sevă plină de talent, de ambiție, știință de carte, sensibilitate artistică. Și toate aceste calități se aflau în personalitatea lui Pino. Pino, promitem să nu îți facem numele de rușine, nume pe care ți l-ai clădit cu mult har și trudă.” Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cel care a propus schimbarea numelui Sălii Mari în Sala „Ion Caramitru” a precizat cu acest prilej: „Este modul prin care ne asigurăm astăzi că moștenirea culturală lăsată de domnia sa va ajunge la generațiile viitoare. Atât din poziția sa de ministru al culturii, de manager al Teatrului Național I.L. Caragiale București sau de actor, s-a pus în slujba excelenței și a schimbat realitatea cunoscută. Numele său este strâns legat de patrimoniul românesc și de modul în care astăzi ne raportăm la păstrarea și valorificarea lui, de UNITER, al cărei președinte a fost ales chiar din 1990 de la constituirea acestei uniuni teatrale, dar și de Gala pe care o prezenta în fiecare an și, nu în ultimul rând, de Revoluția din 1989. Acest nume este legat însă și de capacitate extraordinară de a aduce oamenii împreună, de a crea idealuri, de a genera amintiri. Sunt convins că toți cei care suntem aici l-am privit pe omul Caramitru cu admirație și îmi doresc ca toți cei care vor păși în Sala Ion Caramitru să îi cinstească memoria prin aprecierea teatrului și prin aplauze, așa cum și maestrul și-ar fi dorit”. Prim ministrul României, Florin Cîțu a cerut celor prezenți să țină un moment de reculegere în memoria lui Ion Caramitru și a precizat în fața sălii care de astăzi va purta numele actorului: „Toți l-am cunoscut pe maestrul Ion Caramitru, ca actor în filme, sau pe scena Teatrului Național. Ca ministru al Finanțelor l-am cunoscut și ca manager și aș vrea să spun că și ca manager era la fel de talentat cum era ca actor. Au fost folosite foarte multe cuvinte frumoase în această perioadă. Orice și oricât aș spune nu aș putea să ilustrez ceea ce a însemnat Ion Caramitru pentru noi, românii. Știu că denumirea Sălii Mari în Sala Ion Caramitru este un gest mic, dar un simbol prin care noi ne arătăm recunoștința pentru tot ce a făcut Ion Caramitru în activitatea sa culturală. De acum, piesele jucate în această sală a Teatrului Național vor avea o însemnătate aparte și astfel, moștenirea lăsată de domnia sa nu se va pierde niciodată. Mulțumim, Ion Caramitru!” Ion Caramitru a fost manager general al TNB timp de 16 ani, în perioada 2005 - 2021, fiind cel care a readus Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti la forma arhitecturală iniţială, transformându-l într-o clădire de spectacol modernă, cu un număr record de săli, servind dorința marelui public de Teatru adevărat. Un „Teatru Nou” pe care l-a slujit cu dăruire din 2005 încoace.A condus din 1990 Uniunea Teatrală din România (UNITER), de care se leagă evenimente ca Festivalul Național de Teatru sau Gala Premiilor UNITER - adevărate sărbători anuale ale breslei.A valorificat opera eminesciană  spunând-o, ca actor, ca nimeni altul, pe toate meleagurile româneşti şi pe meridianele lumii şi contribuind, ca Ministru al Culturii, la dăinuirea ei atât prin mijloace clasice, pe hârtie, cât şi prin mijloace digitalizate.A fost unul dintre cei mai străluciți interpreți  ai teatrului lui Shakespeare, realizând creații memorabile,  fiind recunoscut printre cei mai buni zece actori din lume care l-au jucat pe Hamlet.S-a născut în 1942, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, clasa prof. Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu” de Mircea Ștefănescu. Cele mai recente roluri au fost tot aici, în spectacolele Eduard al III-lea - rolul titular (2008), Prospero din Furtuna (2014), Shylock în Neguţătorul din Veneţia de Shakespeare (2019), mega-succesul Dineu cu proşti de Francis Veber (din 2012), precum şi în Ufo de Ivan Vyrypaev (2017) sau în spectacolul de teatru documentar "Jurnal de România.1989" (2020).Pentru toată activitatea artistică legată de opera unuia dintre cei mai mari dramaturgi ai tuturor timpurilor, în 2016, Ion Caramitru a fost desemnat Ambasadorul Cultural Shakespeare în România, cu ocazia Anului Shakespeare – 400.Carieră de excepţie răsplătită cu numeroase premii, între care: Premii de interpretare în Teatrul Românesc (1975, 1979, 1981, 1985), Premiul Revistei Cinema pentru interpretare (1976), Premiul Asociaţiei Cineaştilor, 1980, Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul “Luchian”, la Festivalul Naţional al Filmului, Costineşti, “Meritul Academic” acordat de Academia Română, 2012, Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române, 2013.În 1995 a primit titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (OBE), pentru activitatea culturală româno-britanică şi a fost decorat de Regina Elisabeta a II-a, iar în 1997, titlul de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor din Franţa. În 2000, i-a fost conferit Ordinul Pentru Merit al României în grad de Mare Cruce. A primit 5 titluri de Doctor Honoris Causa, al: Universităţii de Arte din Iaşi(2008), Universităţii Ovidius din Constanţa (2012), al Universităţii de Arte Audiovizuale ESRA din Skopje (2016), al  Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, decembrie 2017 şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (2018).În 2017 primeşte Ordinul Soarelui Răsare (Order of the Rising Sun, Gold Rays with Ribbon), cel mai important ordin japonez destinat cetățenilor străini, acordat în numele Majestății Sale Împăratul Japoniei. Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, 2017. Ultima recunoaştere publică a fost Premiul pentru promovarea operei eminesciene, oferit de Memorialul Ipoteşti în iunie 2021.

Joi 16 și vineri 17 septembrie 2021, ora 19.30, la Sala Pictura a Teatrului Național din București este programată premiera oficială a spectacolului Stupid Fucking Bird de Aaron Posner, în regia lui Răzvan Oprea. Piesa cu titlu voit ireverențios a dramaturgului american Aaron Posner, câștigătoare a unui Premiu Helen Hayes pentru dramaturgie, păstrează temele cehoviene din Pescărușul, ca dragostea neîmpărtășită, visele spulberate sau căutarea unor noi forme de artă teatrală, dar le plasează pe fundalul frenetic al secolului XXI. Autorul este dramaturg, profesor asociat de actorie și regie la Universitatea Americană în Washington DC, co-fondator al Arden Theatre Company din Philadelphia și, între 2006-2010 - director artistic al Two River Theatre, dar și un incitant regizor care a câștigat câteva ediții ale Premiilor Helen Hayes pentru cea mai bună regie. Cu această adaptare, el „transformă un scriitor clasic, tratat adesea cu respect formal, într-o oglindă care arată în detalii clare tot ceea ce este nou în nefericirea oamenilor de astăzi”, consemnează The New York Times, apreciind piesa drept „un Cehov pentru secolul XXI". „Pescărușului îi aduce un reglaj fin și modern. Am putea spune că ia o operă de artă celebră și o redimensionează, adăugându-i mulți pixeli. Nu se aventurează departe de intriga de bază a Pescărușului și, dacă nu cunoașteți sau nu țineți minte piesa, vă puteți bucura de Stupid Fucking Bird ca de o piesă complet nouă”, apreciază Newsworks. „Pescărușul lui A. P. Cehov explorează complexitatea relațiilor umane, în special cruzimea iubirii, fiind, în același timp, o incursiune în natura artei teatrale. Cu un text inteligent și pătrunzător, fără a fi pretențios, Stupid Fucking Bird este o operă de artă distractivă, spirituală, ocazional peiorativă și deseori întunecată. O piesă cu un ritm alert, amuzantă, inteligentă și deseori profundă", scrie și Talkin’BROADWAY.  „Mai degrabă propriul său răspuns la Cehov decât o adaptare clasică”, vin să precizeze alți comentatori. Piesa a fost adusă în scenă mai întâi în 2013 la Compania de teatru Woolly Mammoth în Washington, D.C., iar în 2016 și la Arden Theatre Company's, regia fiind semnată chiar de autor. În 2015 ajunge să fie una dintre cele mai des montate zece piese; a fost produsă pe alte 150 de scene din afara Statelor Unite. Cu noua montare de la Teatrul Național din București, Răzvan Oprea, actor al TNB și absolvent al unui Master în Regie de teatru, propune pe scena Sălii Pictură un spectacol modern, provocator, exploziv, o abordare proaspătă a unui clasic al dramaturgiei universale. Această premieră face parte din programul TNB - Uși deschise pentru toți.  Cu talent și versatilitate artistică, distribuția în care se remarcă nume consacrate ale Naționalului bucureștean - Cecilia Bârbora și Marius Bodochi, alături de mai tinerii lor colegi Eduard Adam, Cosmina Olariu, Vitalie Bichir, Alexandra Sălceanu, Emilian Mârnea - populează simultan două lumi - cea a eroilor cehovieni și cea a personajelor lui Aaron Posner. Spectacolul nu este recomandat minorilor sub 16 ani. Conține scene de nuditate. Sunteți așteaptați la TNB pentru a vă întâlni cu un altfel de Cehov, un Pescărușmai apropiat de sensibilitatea publicului acestor vremuri. Vă dorim vizionare plăcută! Următoarea reprezentație va avea loc pe 24 septembrie, de la ora 19.30. Biletele se găsesc la Casa de bilete TNB și online, pe www.mystage.ro.