Știri

Salutăm și noi, cu bucurie, recenta lansare a Dicționarului multimedia al Teatrului Românesc și lăudabila inițiativă a curatorului Cristina Modreanu, secondată timp de jumătate de an de peste 20 de specialiști și studenți, în editarea celor 50 de fișe multimedia care acoperă perioada 1950 - 2020. Nu putem rămâne, însă, indiferenți la obstinația Cristinei Modreanu de a trage gloanțe cu orice preț împotriva managementului actual al Teatrului Național I.L. Caragiale, inclusiv în comunicatul de presă care însoțește lansarea la apă a acestui Dicționar, alimentat, printre altele, și cu materiale provenite din arhiva acestui teatru. În loc să fie, iată, un moment de solidaritate, evenimentul se asezonează cu acuze nefondate. Spre lămurirea celor care nu citesc regulat meciurile fierbinți de pe Facebook, revenim cu explicația legată de ”situația punctuală” din data de 14 iulie a.c., când, în spatele clădirii TNB au fost depozitate și, ulterior, fotografiate și postate pe Facebook câteva fotografii deteriorate din vechi spectacole ale TNB. Iată și explicația noastră de atunci: ”În urma curățeniei capitale care se face în această perioadă în spațiile din spatele scenei mari și în magaziile aferente, s-a găsit o cutie în care erau depozitate 20 de fotografii din spectacolele TNB din anii 80, fotografii cașerate pe placaj. Dată fiind starea lor avansată de degradare (placajul curbat, fotografiile deteriorate), au fost depozitate de lucrătorii care se ocupă de curățenie în locul din spatele teatrului destinat materialelor ”casabile”. (…) Precizăm următoarele: aceste fotografii alb-negru cașerate pe foi de placaj au fost expuse pe culoarele TNB acum aproximativ 40 de ani (!), când încă nu exista fotografia digitală și nici posibilitatea stocării în mediul virtual. Toate fotografiile în discuție sunt Copii, originalele - sub formă de negative pe film de celuloid sau ”martori”, fiind păstrate atât în arhiva TNB, cât și în arhivele fotografilor care au lucrat pentru TNB în perioada respectivă (de ex. Ion Miclea, Mihai Cratofil, Ioan Oprea). De altfel, întreaga arhivă de negative rămasă de pe urma artistului fotograf Ion Miclea a fost achiziționată de TNB și se află în păstrarea teatrului.” Față de ”situația punctuală” explicată mai sus, realitatea de ansamblu este cu totul alta, departe de a confirma ”indiferența” și ”lipsa de viziune a celor care gestionează” instituția Teatrului Național, invocate de Cristina Modreanu… După repetatele calamități naturale și umane (incendiul Sălii Mari din 1978, reconstrucția ceaușistă de după incendiu, între 1983-1986, inundații repetate, mineriada din 1991) care au afectat în decursul ultimelor 5 decenii clădirea actuală a Teatrului Național, inclusiv Muzeul, biblioteca și depozitele aferente , mii de artefacte cu valoare de istorie teatrală au fost pierdute iremediabil, iar altele au fost salvate ”in extremis”. Odată cu reconstrucția clădirii TNB începută în 2011, tot ce a putut fi scos la lumină și salvat a intrat într-un proces constant de conservare și restaurare: cărți conservate în congelatoare speciale pentru a opri procesul de degradare, saci întregi cu documente decontaminate la Măgurele împotriva fungilor și a mucegaiului, construirea unor depozite cu rafturi și condiții speciale de climatizare în subsolurile clădirii. Au început inventarierile, piesă cu piesă, a sute de mii de documente, fotografii, manuscrise, care se întind pe o perioadă istorică de peste 160 de ani! În 2018, Anul Centenarului, s-a desfășurat, cu suportul Ministerului Culturii și al Identității Naționale proiectul „Pași spre renașterea Muzeului Teatrului Românesc”¬, în cadrul căruia au fost realizate 3 expoziții tematice dedicate unor mari actori care au marcat istoria centenară a Teatrului Național și a fost lansat albumul ”Teatrul Național din București în vreme de război, 1916-1918” (autor Vera Molea, Editura ACS). Lucrarea se bazează pe documentarea în arhive și studiul detaliat al documentelor deținute de Muzeul Teatrului Național fiind adunate și puse în valoare documente și informații inedite, aduse pentru prima dată în fața cititorilor. Proiectul a fost derulat de Asociatia Art Conservation Support, în parteneriat cu Teatrul Național „Ion Luca Caragiale. Teatrului Național I.L. Caragiale i s-a aprobat în acest an un Grant SEE alocat pentru realizarea proiectului ”Expozitie inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”. Se află în plină desfășurare, de câțiva ani încoace, și operațiunea - foarte laborioasă - a digitizării imensei arhive de fotografii și documente care se găsește atât în fondul Muzeului TNB, precum și la Biblioteca TNB și stocarea acesteia în serverele care au fost create în acest scop. Acest demers se face tocmai din dorința de a conserva tot ce se poate conserva din istoria TNB și de a recupera ceea ce mai poate fi recuperat, în spiritul unui firesc respect pentru valorile unei arte care poate supraviețui condiției ei efemere doar prin astfel de acțiuni și prin efortul conjugat al tuturor celor care sunt conștienți de acest lucru. Nu doar al celor câțiva alergători solitari de cursă lungă implicați, cu pasiune, în realizarea acestei activități de conservare a memoriei teatrului.  

  Canalul Youtube TNB — interfața video on-line a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București — a găzduit în perioada martie - iunie 2020, transmisii în sistem de streaming live ale Conferințelor TNB (materiale preînregistrate de-a lungul anilor) și ale câtorva dintre spectacolele fixate pe suport video și păstrate în arhiva teatrului. Spectatorii fideli, mai vechi sau nou abonați ai Youtube Channel TNB (astăzi, în număr de 9150 și nu numai din România) au putut urmări on-line titluri din repertoriul current: „Furtuna”, „Allegro, ma non troppo”, „Două loturi”, „Dumnezeu se îmbracă de la second-hand”, „Luminița, de la capătul tunelului”. Au fost difuzate, însă, și spectacole mai vechi care nu mai pot fi văzute pe scenă, precum „Năpasta”, „Ultima oră”, „Take, Ianke și Cadîr”, „Visul unei nopți de vară”. În ultimii ani, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a realizat înregistrările spectacolelor și celebrelor Conferințe TNB prin intermediul Studioului Media al TNB, un studio multi-media propriu, special dezvoltat în scopul realizării producțiilor foto-video necesare promovării TNB, dar și conservării arhivei video a teatrului. Pentru ca spectatorii noștri să nu simtă atât de mult distanța impusă de împrejurări, TNB lansează în această lună o nouă provocare: TNB-TV. Aceasta este, din luna iulie, noua denumire a canalului youtube al Teatrului Național București. Pe TNB-TV, veți putea vedea, începând cu data de 20 iulie 2020, primele transmisii live on-line din inima Teatrului Național București (și la propriu, și la figurat). TNB-TV va transmite live, materiale video realizate de echipa de comunicare a TNB, cu ajutorul echipei Studioului media al TNB,  care va asigura filmarea și transmisia în regim live a unor materiale video realizate special pentru publicul pasionat de teatru. TNB-TV on-line este un prim pas către o televiziune on-line dedicată adevăratelor vedete, cum ne place să spunem, în contextul în care termenul ”vedetă” este folosit, parcă, în ultima vreme, prea des și prea fără atenție. Pe TNB-TV veți putea vedea interviuri cu actori, regizori, scenografi, tehnicieni de spectacol, pe scurt oameni de teatru, în special din echipa Teatrului Național, dar și cu cei care se alătură echipei noastre pe parcursul proiectelor derulate aici. TNB-TV va începe seria de transmisii live, luni, 20 iulie 2020, cu un interviu ocazionat de premiera spectacolului de teatru documentar, Jurnal de România.1989, regizat de Carmen Lidia Vidu. Vom afla de la artiștii care au participat la realizarea spectacolului, gânduri, speranțe, idei și poate...secrete din timpul lucrului. Transmisia fiind live, veți putea interveni în discuție prin intermediul mesajelor, le veți putea pune întrebări invitaților și veți avea cel puțin o șansă de a afla răspunsurile, pe loc. Sperăm să fiți alături de noi în număr cât mai mare, pe TNB-TV, canal video la care puteți avea acces în orice moment la adresa http://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti Prima transmisie live a TNB-TV va începe luni, 20 iulie, la ora 17:00, cu doar câteva zile înainte de data premierei spectacolului ”Jurnal de România. 1989”. Spectacolul va fi prezentat în premieră, pe 24, 25 și 26 iulie 2020, la Amfiteatru TNB, unul dintre puținele spații teatrale deschise publicului în această perioadă. Aici, se derulează și în acest an programul ”Nopți de vară, sus, pe teatru”, în aer liber, pe acoperișul Teatrului Național București. Vă așteptăm, în fiecare seară, la spectacole și, mai nou, on-line, la TNB-TV!

Într-o perioadă extrem de dificilă prin care trece lumea artistică, Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti anunţă prima premieră în plină perioadă de pandemie: Jurnal de România. 1989, spectacol conceput și regizat de Carmen Lidia Vidu, va avea primele trei reprezentații în 24, 25 și 26 iulie 2020, de la ora 21.30. În seara de 25 iulie 2020, va avea loc un dialog post-spectacol între spectatorii prezenți și realizatori. Invitat special: Mădălin Hodor, istoric. Spectacolele se vor desfășura în condițiile impuse de autorități, în Amfiteatru TNB, sala de spectacole în aer liber de pe acoperișul teatrului. La 30 de ani de la Revoluția care l-a înlăturat în mod violent pe președintele comunist Nicolae Ceaușescu, patru actori ai Naționalului povestesc experiențele personale din perioada respectivă, felul în care au trăit acele evenimente sângeroase și modul în care li s-a schimbat (sau nu) viața de atunci. Carmen Lidia Vidu, regizoarea care a dus teatrul românesc în zona documentarului multimedia, a ales patru dintre cei mai cunoscuţi actori români pentru a le scoate la lumină poveștile: Ion Caramitru, Oana Pellea, Florentina Ţilea şi Daniel Badale își joacă propriile roluri. Despre Ion Caramitru se cunosc amănunte ale felului în care a participat activ la Revoluție, rămânând legendară expresia televizată în direct - „Fraților, am învins!”. În 1989, Daniel Badale era soldat în Armată și este interesantă confesiunea celui care, "teoretic", era împotriva revoluționarilor. Florentina Țilea a fost recitatoarea lui Nicolae Ceaușescu în vizitele lui oficiale la Iași, iar Oana Pellea a fost luată drept soția teroristului Vlase atunci când s-a prezentat la Televiziunea Română pentru a o apăra în urma "Apelului pentru artiști". Celor patru actori li se vor alătura, prin apariții video, Germina Nagâț, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), fostul procuror militar Dan Voinea, cel care a instrumentat inițial „Dosarul Revoluției” și cunoscutul istoric britanic Dennis Deletant, un expert în materie de comunism românesc. Odată cu acest spectacol, Teatrul Național mai scoate la rampă o premieră și bifează, totodată, un record în istoria teatrului românesc, cu cea mai mare proiecţie video, pe un perete uriaș, de 33 de metri lungime şi 21 de metri înălţime. Spectacolul multimedia va da spectatorilor ocazia de a pune laolaltă un puzzle puternic și foarte uman. Istoria e văzută prin prisma biografiilor personale. Cercetarea, imaginea și sunetele alcătuiesc universul multimedia care completează poveștile actorilor. Cel mai apreciat proiect al regizoarei Carmen Lidia Vidu, în ţară şi peste hotare, Jurnal de România include până în prezent 3 spectacole de teatru (Jurnal de România. Timișoara; Jurnal de România. Constanța și Jurnal de România. Sfântu Gheorghe), două scurtmetraje (My Romanian Diary şi Jurnal de România. Jurnal de musulman) precum și o expoziție. Jurnal de România este un proiect multidisciplinar ce reunește filmul, fotografia și teatrul, care își propune să fie, printr-o serie de confesiuni necenzurate și nemijlocite, o oglindă sinceră a relațiilor interumane, influențate decisiv de mediul urban, dar și un îndemn la implicare socială și comunitară. Amintim câteva premii şi participări internaţionale care încununează alonja internaţională a proiectului: „My Romanian Diary”, Independent Days International Film Festival, Germany, European Cinematography AWARDS (ECA), Netherlands şi FILMFEST DRESDEN - în 2020. În 2019, pentru „Jurnal de România. Timișoara” - Premiul de Excelență oferit de Primăria Timișoara şi Voice of Europe, Jena, Germania. În acelaşi an, participare cu „Jurnal de România. Constanța” la EUROPALIA, Belgia. Numeroase participări cu „Jurnal de România. Timișoara”, între care: Festivalul Național de Teatru şi FEST-FDR, 2019. Cu „Romanian Diary. Muslim Diary”, în 2018: Best Women Short - Independent Shorts Awards, Los Angeles, Best Documentary based on Women (Non-Fiction) - JIFF 16 International Film Festivals în Jaipur, India, Award Winner - Changing Face International Film Festival, Sydney şi Finalist - Eurasia International Monthly Film Festival, Moscow. Iar în 2017, la Schauspielhaus din Viena, au fost prezentate „Jurnal de România. Sfântu Gheorghe” şi „Jurnal de România. Constanța”. „Teatrul riscă să devină irelevant pentru comunitate”, precizează regizoarea. „Pericolul vanității ne pândește și ne duce la izolare. Nu mai ascultăm decât părerile care le confirmă pe ale noastre. Jurnal de România. 1989 este felul meu de a spune că "tu faci istoria, atitudinea ta contează", declară Carmen Lidia Vidu. Vă aşteptăm la teatru!   Următoarele reprezentaţii vor avea loc pe: 6, 7, 8 şi 9 august 2020.  Toate reprezentaţiile încep la ora 21.30. Aici veţi găsi regulile impuse de perioada pandemiei în privinţa accesului în teatru şi participării la spectacol. Vă invităm să le citiţi.

Având în vedere situația excepțională pe care o traversează în această perioadă toate sectoarele societății, Uniunea Teatrală din România a fost nevoită să reconsidere organizarea Galei Premiilor UNITER 2020. Inițial, Gala trebuia să aibă loc în data de 11 mai la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea teatrului craiovean. Ținând cont de reglementările privind organizarea evenimentelor culturale, Uniunea Teatrală din România a decis că ediția din acest an a Galei Premiilor UNITER va avea loc în ziua echionocțiului de toamnă, 21 septembrie 2020. Juriul final al Galei Premiilor UNITER 2020 format din Radu Apostol – regizor, Cosmin Ardeleanu – scenograf, Doru Mareș – critic de teatru, Crina Mureșan – actriță, Cristina Rusiecki – critic de teatru a vizionat în format digital (online, DVD) spectacolele nominalizate și va decide câștigătorii celor 11 categorii de premii. Vom reveni cu detalii despre locația Galei și sperăm să organizăm în cele mai bune condiții acest eveniment de premiere a creației teatrale românești și a artiștilor săi. Vă reamintim care sunt nominalizările pentru anul 2019 și Premiile Senatului UNITER decise deja în luna februarie: Premiile Senatului UNITERPremiul de Excelență: Festivalul Național de Teatru pentru calitatea excepţională a ultimelor șase edițiiPremiul pentru întreaga activitate actriță: Rodica MandachePremiul pentru întreaga activitate actor: Mircea RusuPremiul pentru întreaga activitate regie: Dragoș GalgoțiuPremiul pentru întreaga activitate scenografie: Constantin CiubotariuPremiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: Mya Liontescu Premii specialePremiul special pentru promovarea teatrului-dans: Linotip – Centru Independent CoregraficPremiul special pentru teatru de păpuși și marionete: Festivalul „Puppets Occupy Street” / „Păpușile ocupă strada”, ediția 2019 cu tema „Evoluție prin Revoluție” organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri CraiovaPremiu special pentru video mapping: Andrei CozlacPremiul special pentru o activitate de șase decenii în editarea cărții de teatru: Viorica MateiPremiul special pentru machiaj de scenă: Minela PopaPremiul Președintelui: Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova pentru 170 de ani de istorie în teatrul românesc Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2020Pentru a XXVIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari.Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019. Nominalizările pentru anul teatral 2019 sunt următoarele: Debut:- Andrei Chifu, pentru rolul El din spectacolul „Casa de pe graniţă” de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara- Tamás Jakab, pentru rolul George Gibbs din spectacolul „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc- Constantin Radu Tudosie, pentru regia spectacolului „A douăsprezecea noapte” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic:- „Hamlet” de William Shakespeare, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producție a Societății Române de Radiodifuziune- „Jos comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG” de Ema Stere, regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune- „Frumoasa adormită şi trezită” de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune Cel mai bun spectacol de teatru TV:- „Furtuna” de William Shakespeare, regia Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune și a Fundației Teatru Contemporan- „Manifest. Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară” de Ruxandra Cesereanu, regia Cornel Mihalache, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR) Premiul pentru critică de teatru:- Oana Cristea Grigorescu- Raluca Rădulescu- Irina Zlotea Cea mai bună scenografie:- Carmencita Brojboiu şi András Rancz, pentru scenografia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, regia Botond Nagy la Teatrul Maghiar de Stat Cluj- Cristina Milea, pentru scenografia spectacolului „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti- Irina Moscu, pentru scenografia spectacolului „Casa cu suricate” de David Drábek, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova Cea mai bună actriţă în rol secundar:- Puşa Darie, pentru rolul Mama din spectacolul „Dansul Delhi” de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi- Elena Popa, pentru rolurile din spectacolul „Dragonul de aur” de Roland Schimmelfenning, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe- Alina Rotaru, pentru rolul Madame de Tourvel din spectacolul „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti Cel mai bun actor în rol secundar:- Andrei Cătălin, pentru rolurile din spectacolul „Emisie: Titanic Vals”, după Tudor Mușatescu, regia Matei Lucaci-Grunberg la Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea- Cristian Grosu, pentru rolul Caliban din spectacolul „Furtuna” de William Shakespeare, regia Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj-Napoca- Răzvan Vicoveanu, pentru rolul Joshua din spectacolul „Creştini” de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban la Teatrul „Regina Maria” Oradea Cea mai bună actriţă în rol principal:- Anca Hanu, pentru rolul Chiritza Bârzoi din spectacolul „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca- Ofelia Popii, pentru rolul Martha din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu- Oana Predescu, pentru rolul Morticia Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti Cel mai bun actor în rol principal:- Lucian Ionescu, pentru rolul Gomez Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti- Sorin Leoveanu, pentru rolul Barry Champlain din spectacolul „Radio” de Eric Bogosian, regia Bobi Pricop la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova- Marius Turdeanu, pentru rolul George din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu Cea mai bună regie:- Eugen Jebeleanu, pentru regia spectacolului „Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba” la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și Compagnie des Ogres- Alexandru Mâzgăreanu, pentru regia spectacolului „Steaua fără nume” la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ- Botond Nagy, pentru regia spectacolului „Nora” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Cel mai bun spectacol:- „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca- „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti- „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc UNITER2 iulie 2020