Stagiuni Anterioare
Jocul ielelor
de Camil Petrescu
Jocul ielelor
de Camil Petrescu
Data premierei: 12.05.2007
Data ultimei reprezentații: 16.03.2011
Durata: 2 h / Pauză: Nu
Una dintre cele mai incitante piese din literatura noastră dramatică. O poveste despre dragoste şi ură, adevăr şi minciună, manipulare şi trădare. O poveste extrem de actuală despre nevoia de a susţine un set de valori morale, împotriva unui sistem de mentalităţi complice, subordonate scopurilor personale. O poveste despre mirajul adevărului absolut, transpusă scenic cu intensă vibraţie dramatică, într-un spectacol modern.
Protagonistul piesei, directorul de gazetă Gelu Ruscanu se avântă într-o luptă fără cruţare cu unul dintre personajele omnipotente ale epocii anilor '20, ministrul de justiţie Sineşti, în numele intransigenţei etice. Gelu Ruscanu crede cu toată fiinţa, fără urmă de îndoială, că justiţia nu poate fi altfel decât absolută, abstractă şi inumană, iar adevărul şi dreptatea trebuie aflate şi impuse cu orice preţ. Drama sa începe - călăuzindu-l spre un final tragic - când realitatea, cei din jur îl obligă să constate prăpastia ce se cască între lumea adevărată şi cea imaginată de el.
| Gelu Ruscanu: |
Marius Stănescu Liviu Lucaci |
Şerban Şaru-Sineşti: | Mircea Rusu |
| Praida: | Dorin Andone | Penciulescu: | Vlad Ivanov |
| Vasiliu: |
Dan Tudor Andrei Duban |
Petre Boruga: |
Ioan Andrei Ionescu Marcelo-S Cobzariu |
| Sache Dumitrescu: | Daniel Badale | Ministrul Nacianu: | Bogdan Muşatescu |
| Primul procuror: | Eugen Cristea | Gardianul: | Cornel Ţigancu |
| Toma: | Eduard Adam | Maria Sineşti: |
Irina Movilă Ilinca Goia |
| Irena Romescu: | Ilinca Tomoroveanu | Elena Boruga: | Rodica Ionescu |
| Nora: |
Emilia Popescu Vivian Alivizache |
Dora: | Aristiţa Diamandi |
| Grigore Ruscanu: | Mircea Anca | Copiii: |
Carla Adina Popescu Alexandru Dobre Ştefan Velichiu Ştefan Tase |
„Spectacolul are în primul rând acest sens: revenirea la un text a cărei forţă o confirmă din plin. Auzind Jocul ielelor avem confirmarea că, într-adevăr, Camil Petrescu a fost unul dintre iniţiatorii europeni ai “teatrului de idei”. Dacă alţii, din afară, n-o ştiu, cel puţin să n-o uităm noi, aici (...)
Avem sentimentul unui reconfort moral profund necesar. Teatrul Naţional şi Claudiu Goga ne permit să redescoperim puterea acestei piese şi să admitem nu atât iminenţa eşecului, ci, dimpotrivă, forţa exemplară a luptei. Puţin contează concluzia finală. Cineva s-a revoltat...”
George Banu, Evenimentul zilei
„Textul lui Camil Petrescu pare foarte actual în spectacolul regizat de Claudiu Goga. În lupta cu ideile absolute, dramaturgul a reuşit să surprindă câteva date social-politice “absolute”, care pot fi folosite astăzi cu efect pe orice scenă (...) Montarea de la Naţional creşte în importanţă şi prin demersul declarat pe care îl face instituţia de a readuce pe scenă dramaturgia românească. Iar publicul chiar are de recuperat în această privinţă. Puteţi începe cu Jocul ielelor, nu veţi regreta. Garanţia: actualitatea situaţiei şi creaţiile actoriceşti remarcabile.”
Cristiana Gavrilă, Time out