Conferințele TNB

Duminică 25 martie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Voce, limbaj, comunicare susținută de Prof. Dr. Dorin Sarafoleanu. Preț bilete: 23 și 10 lei. Despre conferinţă Vocea este elementul fundamental al comunicării interumane. Patru cincimi din comunicare se fac prin voce şi cuvânt. Comunicarea a stat la baza evoluţiei omului şi a societăţii umane, de la Homo Erectus la societatea modernă. Comunicării interumane i se datorează dezvoltarea ştiinţelor, artei, gândirii şi filozofiei. Aşadar, omul are nevoie de comunicare. "Ca să nu fiu singur, simt nevoia să împart cu alţii ceea ce ştiu." (Octavian Paler)   Despre Prof. Dr. Dorin Sarafoleanu Profesor universitar, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. Autor al unui număr de 12 monografii de specialitate, publicate în ţară şi în străinătate, şi al unui număr important de articole, lucrări şi comunicări ştiinţifice susţinute la congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale. Preşedinte al unor societăţi internaţionale de prestigiu - Conventus ORL Latina, SFORL (Societatea Francofonă de ORL) - şi vicepreşedinte EUFOS (European Federation of Oto-Rhino-Laryngological Societies). A înfiinţat, în urmă cu 40 de ani, Clinica ORL "Sfânta Maria" şi deţine câteva priorităţi în modernizarea otorinolaringologiei româneşti: chirurgia LASER, imunologia în patologia ORL - factor de predicţie în cancerul laringian. Activitatea sa a fost apreciată şi recompensată cu premii şi distincţii internaţionale şi româneşti.

Duminică 11 martie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Lectura în era internetului. Ce se pierde şi ce se câştigă susținută de Mircea Vasilescu. Preț bilete: 23 și 10 lei. Despre conferinţă                  De ani întregi, auzim şi citim că „moare cultura" ori că „nu se mai citeşte ca altădată", iar unul dintre vinovaţi este considerat Internetul. În realitate, pe Internet se citeşte foarte mult. Şi tot Internetul este cel care ne permite accesul la cărţi şi biblioteci la care odinioară nici nu visam. Ce şi cum se citeşte? În ce fel practicile noastre de lectură sunt influenţate sau schimbate de noua tehnologie? Poate că problema nu este că „se citeşte mai puţin", ci că „se citeşte altfel". Despre Mircea Vasilescu Conf. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, unde predă cursuri de  jurnalism cultural şi istoria literaturii române, şi redactor-şef al revistei Dilema veche. A predat limba şi literatura română la Universitatea „La Sapienza" din Roma, la Universitatea din Antwerpen şi la Universitatea din Viena. A publicat, printre altele, volumele Iubite cetitoriule... Lectură, public şi comunicare în cultura română veche (Editura Paralela 45, 2001), Mass-Comedia. Situaţii şi moravuri ale presei de tranziţie (Editura Curtea Veche, 2001), Europa dumitale. Dus-întors între „noi" şi „ei" (Editura Polirom, 2007), Eurotextes. Le continent qui nous sépare (MetisPresses, Geneva, 2010). A tradus din Michel Foucault (Istoria nebuniei în epoca clasică, Editura Humanitas), François Furet (Reflecţii asupra Revoluţiei franceze, Editura Humanitas), Sergio Romano (Cincizeci de ani de istorie mondială, Editura Fundaţiei Culturale Române). La revista Dilema (din 2004, Dilema veche) a ţinut, cîţiva ani, o rubrică despre mass-media („Satul global"), iar din 2004 semnează rubrica „Europa dumitale", dedicată problemelor integrării europene. Este membru în board-ul editorial Eurozine (reţeaua revistelor culturale europene, www.eurozine.com).    

Duminică 26 februarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Elita intelectuală a anilor `30. O nouă perspectivă susținută de Lucian Boia. Preț bilete: 23 și 10 lei. Despre conferinţă „Am zice că intelectualul, mai ales el, ar trebui să fie un om liber. Nu înseamnă că şi este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice şi presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar şi, fără doar şi poate, într-unul totalitar). Nu puţini intelectuali au, de altfel, fascinaţia Puterii; se simt ei înşişi mai puternici, adăpostiţi la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica şi a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria şi-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil." Lucian Boia Despre Lucian Boia Născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului şi la istoria Franţei. În 1997, lucrarea sa, Istorie şi mit în conştiinţa românească, a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.   (date preluate de pe www.humanitas.ro)  

Duminică 12 februarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Elita politică modernă a românilor susținută de Ion Bulei. Preț bilete: 23 și 10 lei. Despre conferință Ce este o elită politică? Istoria e o succesiune de elite sau doar o  succesiune de generaţii? Care a fost cadrul geopolitic de manifestare a elitei româneşti şi care a fost evoluţia acestei elite de la 1848 încoace? Cine sunt oamenii care formează elitele? În ce măsură afirmaţia lui P.P. Carp din 1918, potrivit căreia „România are atâta noroc încât nu are nevoie de oameni de stat", este şi reală? Dar afirmaţia protestatarilor din Piaţa Teatrului Naţional din zilele noastre Pierdut clasă politică. O declar nulă? Ion Bulei Despre Ion Bulei S-a născut la 30 martie 1941 în Comarnic, judeţul Prahova. În 1965 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, iar în 1968 cursuri postuniversitare de Relaţii Internaţionale. Doctor în istorie din 1976. Redactor al Editurii Enciclopedice (1968-1969), Cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social Politice (1971-1989). Ataşat cultural la Roma (1990-1993). Director al Institutului Român de Cultură de la Veneţia (1997-2003). Din 1992 este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Între 1998 şi 2003 a predat şi la Universitatea Ca' Foscari din Veneția (1998-2003). Şeful Catedrei de istorie a românilor ( 2004-2008). Conducător de lucrări de licenţă şi de doctorat (din 1996). Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (2003-2011). Membru al Biroului Association Internationale d'Histoire de l'Europe, ales în 2010, la Congresul mondial de istorie de la Amsterdam. Premiul Nicolae Iorga al Academiei Române, 1990 (pentru lucrarea Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, publicată în 1987). Premiul Ion Ghica al revistei Magazin Istoric, pentru lucrarea Scurtă istorie a românilor, publicată în 1997. Premiul Uniunii Scriitorilor, 2003, pentru lucrările Breve storia dei romeni, publicată în 2000, în Italia, şi 35 anni di relazioni italo-romene, 1879-1914. Documenti diplomatici italiani (împreună cu Rudolf Dinu). Decorat cu ordinul Steaua României, grad de ofiţer (2000). Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa, 2009

Duminică 29 ianuarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Destinul Europei susținută de Andrei Marga. Preț bilete: 23 și 10 lei.  Despre conferinţă Conferinţa reia întrebarea privind destinul Europei şi raţiunile ei. Se ia distanţă de Spengler şi Keyserling. Destinul se scindează astăzi - argumentează Andrei Marga - într-un pachet de alternative. Conferinţa lămureşte, ca premise ale stabilirii acestora, identitatea europeană (propunând „conceptul generativ"), „sursele" („moştenirile" majore ale Europei), evocă dificultăţile Europei de acum şi diagnozele actuale („societate postmodernă", „societate a vidului", „societate civică", „societate a riscului", „societate a comunicaţiei", „societate a cunoaşterii", „societate invizibilă", „societate postseculară", „societate infantilă", „societate a indiferenţei", „societate nesigură"). Andrei Marga interpretează destinul Europei ca rezultantă a îmbrăţişării unor alternative în cinci probleme cruciale: reasumarea democraţiei nu doar ca tehnică de alegere, ci ca „formă de viaţă", reconstrucţia statului social, reasumarea valorilor caracteristice Europei, înţelegerea ştiinţelor în contextele de geneză şi de aplicare şi tematizarea sensului. Destinul Europei depinde de o anamneză culturală şi de inovaţii intelectuale, pe măsura unei lumi schimbate profund. Despre Andrei Marga Rector al Universităţii Babeş-Bolyai (1993-2004 şi 2008-2012), fost Ministru al Educaţiei Naţionale al României, membru în academii şi comitetele de conducere ale mai multor organizaţii internaţionale, Andrei Marga este una dintre cele mai proeminente personalităţi din domeniul filosofiei în România. Andrei Marga a publicat numeroase volume de filosofie (Raţionalitate, comunicare, argumentare, 1991; Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică, 1992; Introducere în filosofia contemporană, 2002; Filosofia unificării europene, 2003; Religia în era globalizării, 2003; Die kulturelle Wende. Philosophische Konsequenzen der Transformation, 2004; Filosofia lui Habermas, 2006; Relativism and Its Consequences, 2007; Philosophia et Theologia Hodie, 2008; Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul, 2009; Absolutul astăzi. Teologia şi filosofia lui Joseph Ratzinger, 2010; Argumentarea, 2010; Riflessioni italiane, 2011; The Destiny of Europe, 2011). Scrierile sale sunt cunoscute în ţară şi în străinătate. A fost distins cu Ordine della Stella della Solidarietà Italiana (Italia, 2009), Medaglia Pontificia. Anno I. BenedictusXVI (Vatican, 2006), Medaglia Pontificia. Anno XXVI. Joannes Paulus II (Vatican, 2005), Das Grosse Verdienstkreuz (Germania, 2003), Gra-Cruz da Ordem National do Merito (Portugalia, 2000), Ordinul Naţional Pentru Merit, rangul Mare Cruce (România, 2000), Grand Officier de l'Ordre National du Mérit (Franţa, 1999), precum şi cu premii, titluri onorifice şi medalii în Slovenia, Ungaria, Israel, S.U.A., Franţa, Moldova, Germania, Azerbaijan. A primit Premiul Fundaţiei Sara and Haim Ianculovici (Israel, 2008), Premiul Herder (Germania-Austria, 2005) şi alte premii internaţionale.

Duminică 15 ianuarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Eminescu printre noi susținută de Acad. Dimitrie Vatamaniuc. Preț bilete: 23 și 10 lei.  Despre conferinţă Susţinută chiar în ziua naşterii poetului naţional, conferinţa va marca cele mai importante evenimente din cultura română: apariţia definitivă a ediţiei Mihai Eminescu (11 volume), şi publicarea, sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, a ediţiei facsimilate a manuscriselor eminesciene. Despre Acad. Dimitrie Vatamaniuc Istoric literar, eminescolog, membru al Academiei Române, Dimitrie Vatamaniuc este născut la 25 septembrie 1920, Suceviţa, judeţul Suceava. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj în 1947, trecându-şi licenţa în litere şi istorie. În timpul studiilor universitare a fost membru în comitetul de conducere al societăţii studenţeşti bucovinene „Junimea". Funcţionează ca profesor la Liceul „Andrei Mureşanu" din Dej (1947-1953), în vara anului 1952 lucrează ca redactor la Almanahul literar din Cluj, iar în 1956 este angajat cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti. Îşi susţine doctoratul în 1957 cu o teză despre I. Popovici-Bănăţeanul. Din 1957 este lector la Facultatea de Filologie a Universităţii bucureştene, dar cariera îi este curmată din motive politice. Se vede nevoit să lucreze ca bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară (1961-1964) şi ca redactor la Centrul de Informare şi Documentare Ştiinţifică (1964 -1974). Revine ca filolog la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu", dar, epurat din nou în 1975, ajunge la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti (până în 2001). Participă la editarea integrală a operei lui Mihai Eminescu, finalizând şantierul deschis de Perpessicius în perioada interbelică. Din 1992 este director al Centrului de Studii Bucovina al Academiei Române, de la Rădăuţi, redactor-şef la Analele Bucovinei şi fondator al programului Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii. Face parte din colegiile de redacţie ale revistelor Septentrion (director din 1995), organ al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (Rădăuţi), şi Glasul Bucovinei (Cernăuţi). În 2001 a fost ales membru al Academiei Române. Opera literară (selecţiuni): I. Popovici-Bănăţeanul, 1959; G. Coşbuc. O privire asupra operei literare,1967; Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu şi Ioan Domşa), 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie,1977; Publicistica lui Eminescu, I-II, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale şi al lărgirii orizontului ştiinţific, laborator de creaţie, instrument de lucru,1988; Eminescu. Contribuţii documentare,1993; Eminescu şi Transilvania,1995; Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a operei, 1998; Caietele lui Eminescu. Mitologie şi document, 1998.

Duminică 18 decembrie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa cu tema: Povestea bătăilor inimiisusţinută de Prof.Dr. Eduard Apetrei. Preţ bilete: 23 şi 10 lei.           Despre conferinţă "Inima, prin bătăile ei, aplaudă existenţa noastră, spunea Lucian Blaga. Bătăile inimii reprezintă modalitatea de comunicare a inimii cu întreg corpul, printr- un anumit limbaj ce se decodifică în zilele noastre. Primul ritm auzit de noi se petrece în viaţa intrauterină şi este ritmul inimii mamei. Acest ritm este reţinut în subconştient şi depozitat într-o anumită parte a creierului, ritm ce va influenţa într-un fel sau altul evoluţia noastră ulterioară. De-a lungul istoriei, bătăile inimii au fost interpretate diferit. Astăzi se ştie că numărul de bătăi ale inimii, de-a lungul întregii vieţi, este determinat genetic. Dacă inima bate mai rar ( 55-65 bătăi/ minut) avem şansa să trăim mai mult." Eduard Apetrei Despre Prof.Dr. Eduard Apetrei Profesor Universitar de Cardiologie Medic primar cardiolog  la Institutul de Cardiologie "C. C. Iliescu" Bucureşti Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină Iaşi Vice-preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale                                    Născut la 11 octombrie 1937, Blăgeşti, judeţul Bacău. Studii: Liceul Ferdinand din Bacău, Facultatea de Medicină din Iaşi (1954-1960), cursuri şi stagii practice de Cardiologie în ţară (1965-1966) şi în diferite domenii ale cardiologiei în Franţa (1972), Finlanda (1972), Belgia (1972), Anglia (1993), SUA (1994). Activitate: Stagiar: Oneşti (1960-1964), secundar cardiologie (1965). Din anul 1965 activează în Universitatea de Medicină Carol Davila, Bucureşti: preparator, asistent, şef de lucrări, conferenţiar (1991), profesor (1993). Şeful clinicii de cardiologie (1992-2003). Doctor în medicină (1973), medic primar cardiolog (1974). Visiting Professor  la Universitatea Bowman Gray, Carolina de Nord (America) timp de trei luni (1994). Membru în Comisia Europeană, specialitatea  Cardiologie (1995-2010), membru în Comisia Europeană de acreditare în ecocardiografie (2000-2005). Editor coordonator al Revistei Române de Cardiologie (1991-2004), redactor şef al Revistei Române de Cardiologie (din 2004). Membru în comitetul de redacţii al unor reviste medicale din ţară şi străinătate. Domenii de competenţă: cardiologie, ecocardiografie, doppler vascular. Cercetare: A  studiat cardiomiopatiile, hipertensiunea arteriala,bolile congenitale,valvulopatiile şi mai ales modificările ecocardiografice în diferite domenii ale cardiologiei. A contribuit esenţial  la introducerea ecocardiografiei în România,organizând cursuri în domeniu înaintea multor ţări din Europa, a scris primul tratat  de ecocardiografie din ţară. Clinica de cardiologie a primit titlul de Centru de Excelenţă  în perioada cât a fost şeful clinicii. A contribuit la dezvoltarea cardiologiei moderne în România,continuând opera înaintaşilor. Din anul1982 este membru in board  al Societăţii Române de Cardiologie, secretar (1990-1994) şi preşedinte (1994-1998) al  acestei Societăţi. A organizat şi condus nenumărate congrese şi conferinţe naţionale de cardiologie. Din anul 1984 participă la congresele europene de cardiologie şi ecocardiografie cu lucrări sau conferinţe, moderând sesiuni. Mebru în comitetul ştiinţific al unor congrese europeene sau mondiale, lector şi moderator la cursuri internaţionale. Coordonator naţional la şapte contracte de cercetare multinaţionale. Publicaţii: Autor a 16 cărţi de cardiologie.Dintre acestea amintim: Mecanofonocardiografie (1977), Arteriopatii periferice (1979), Cardiopatia ischemică (1981), Ecocardiografia (1990), Actualităţi în Cardiologie (1998), Boli congenitale (2001), Insuficienţa cardiacă (2001), Electrocardiografia (2002), Ecocardiografia în imagini (2002), Cardiologie - cazuri comentate şi ilustrate vol I - IV (2002-2005), Enciclopedia Medicală Românească de la origini până în prezent (2008). A scris 32 de capitole în tratate şi monografii, peste 280 lucrări publicate. Afilieri: Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (vicepreşedinte din 2007), Fellow al Societăţii Europene de Cardiologie, membru a numeroase societăţi ştiinţifice internaţionale de cardiologie şi ecocardiografie. Prezenţă în Who's Who. Distincţii:Ordinul Naţional - Serviciul Credincios în grad de Comandor; Premiul Iuliu Haţieganu al Academiei Române, Cetăţean de onoare al comunei Blăgeşti, Cetăţean de onoare al oraşului Bacău.

Duminică 4 decembrie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa cu tema:  Un conferenţiar ajuns vagonetar: cazul Ion D. Sîrbu  susţinută de Daniel Cristea-Enache, cu o proiecţie video realizată de artistul Ion Barbu. Preţ bilete: 23 şi 10 lei. Despre conferinţă "Ion D. Sîrbu este scriitorul român postbelic cu, poate, cea mai spectaculoasă carieră postumă. A murit în septembrie '89, cu două luni înainte de Revoluţie; iar sertarul lui, spre deosebire de cele ale altor scriitori români, era plin cu manuscrise. Printre acestea se numără Jurnalul unui jurnalist fără jurnal şi romanul Adio, Europa!. Ion D. Sîrbu a fost modelul lui Victor Petrini, protagonistul lui Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni. Cei doi evoluează pe traseul: carieră universitară, puşcărie politică, munca de jos: Petrini la deratizare, Sîrbu, vagonetar în mină. În ochii vigilenţi ai activiştilor, politrucilor şi informatorilor de atunci, Ion D. Sîrbu era un caz. Aveau dreptate". Daniel Cristea-Enache Despre Daniel Cristea-Enache Născut la 19 februarie 1974, Bucureşti, a absolvit în 1996, ca şef de promoţie, Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Din 2005 este doctor în Filologie (summa cum laude) al acestei universităţi, cu o teză despre Ion D. Sîrbu. Corector la Contemporanul - ideea europeană (1994-1996), unde a şi debutat, apoi redactor la Caiete critice (1996-1999), asistent la Institutul „G. Călinescu" (1997-2002), asistent la catedra de Literatură română a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti (din 2000), secretar general de redacţie la Editura Fundaţiei Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român şi redactor asociat la Adevărul literar şi artistic (2003-2005), director de imagine la Grupul Editorial Corint (2005-2007). În prezent, este conferenţiar universitar şi consilier editorial la Editura Polirom. A ţinut cronica literară în Adevărul literar şi artistic (1997-2005), apoi în România literară (2005-2009) şi în Observator cultural (2009-2011), publicând şi studii, eseuri, interviuri. Colaborări sistematice la Ziarul de duminică, Suplimentul de cultură, Cultura, Idei în dialog, Bucureştiul cultural, Convorbiri literare, Caiete critice, precum şi în ziarele Evenimentul zilei, Gândul educaţional, Adevărul. Are o rubrică la Radio România Cultural şi una pe portalul LiterNet. Moderează emisiunea Literatura de azi pe TVR Cultural. A contribuit la Dicţionarul esenţial al scriitorilor români şi Dicţionarul scriitorilor români, IV (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; 2001, 2002), Literatura română. Dicţionar de opere (coordonator: Mircea Anghelescu; 2003), Dicţionarul General al Literaturii Române (coordonator: Eugen Simion; 2004-2009). Volume publicate: Concert de deschidere, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2001 (Premiul de Debut al României literare, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Premiul „Titu Maiorescu" al Academiei Române); ediţia a II-a, format electronic, Editura LiterNet, 2004 Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, 2003 Sertarul Scriitorului Român. Dialoguri pe hârtie, Editura Polirom, 2005 Bucureşti Far West. Secvenţe de literatură română, Editura Albatros, 2005 Un om din Est, Editura Curtea Veche, 2006 (Premiul pentru Critică şi Istorie Literară al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti) Convorbiri cu Octavian Paler, Editura Corint, 2007 Timpuri noi. Secvenţe de literatură română, Editura Cartea Românească, 2009 Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu, Editura Curtea Veche, 2010 Cinematograful gol, Editura Polirom, 2011

Duminică 20 noiembrie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa cu tema: O viaţă împreună cu literatura română susţinută de Georgeta Dimisianu. Preţ bilete: 23 şi 10 lei. Despre conferinţă Nu voi ţine o conferinţă, în sensul obişnuit al cuvântului. Prea multe conferinţe, prea multe simpozioane în ultimii 20 de ani. Aş dori să  aduc câteva mărturii despre o epocă ce riscă să fie înţeleasă tot mai prost, despre o lume în care am trăit - lumea literară -, despre scriitorii pe care i-am cunoscut şi pe  care i-am editat, despre cărţile lor care ne-au făcut, aşa cum spunea unul dintre ei, să înţelegem că nicio dictatura nu este perfectă. Georgeta Dimisianu                                 Despre Georgeta Dimisianu Cunoscut editor de carte şi important martor al vieţii literare româneşti din ultimele cinci decenii, Georgeta Dimisianu a fost, din 1963 până în 1970, redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (ESPLA) iar apoi, între 1970 şi 1984, redactor la Editura Cartea Românească. În 1984 a fost mutată, în numai 24 de ore, din cauza unui scandal cu cenzura, la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, unde a fost redactor până în martie 1990. Tot în 1984, peste 70 de scriitorii au semnat un protest în apărarea Georgetei Dimisianu, protest care a fost înaintat Uniunii Scriitorilor şi Consiliului Culturii. În 1990 a fost numită de Ministrul Culturii, Andrei Pleşu, redactor-şef şi apoi director la Editura Albatros, unde a activat până în 2006. Din 2006 până în 2009 a condus Editura şi revista Historia.  Din septembrie 2009 este redactor-şef la revista Istorie şi civilizaţie

Duminică 6 noiembrie 2011, ora 11.00, la Sala Amfiteatru a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa O zi din viaţa ta la vremea regelui Carol I susţinută de Adrian Majuru. Preţul biletelor este de 23 lei şi 10 lei. Despre Adrian Majuru Adrian Majuru, cercetător la Muzeul Municipiului Bucureşti, este autorul mai mulor cărţi despre Bucureşti, precum Bucureştiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă (Compania 2003), Bucureşti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Român, 2008) sau Bucureşti. Diurn şi Nocturn (Curtea Veche, 2009). În sfera preocupărilor sale se află şi zona de underground urban. Între alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilăria la români (Compania, 2006), Familia Minovici - univers spiritual (Institul Cultural Român 2007), Destin valah în ilustraţii şi 101 texticuleţe (Paralela 45, 2009). În prezent, coordonează seriile "Antropologia urbană" şi "Biblioteca fantastică" la Editura Oscar Print. Despre conferinţă „Destinul este locul şi momentul în care te naşti". Unii numesc asta hazard. Să coborâm în acest labirint al liberului arbitru şi să ne imaginăm cum ar fi fost o zi din viaţa noastră, cu o sută de ani în urmă, în timpul regelui Carol I.  Desigur, aici pot fi multe detalii privind poziţia noastră în această poveste: înalta societate sau clasa de mijloc; oaspete de onoare sau maestrul de ceremonii. Sugerăm totuşi poziţia unui spectator întâmplător, care se bucură de privilegiul de a trăi o zi alături de o familie acum 100 de ani. Ne-au rămas urmele acestei lumi pierdute pe care le putem străbate precum şi atmosfera în care putem intra. Avem imagini, dar mai ales, avem putinţa de a călători, de a înţelege, de a cunoaşte şi de a accepta realitatea unei comparaţii. Întâlnirea noastră vă oferă prilejul să treceţi peste un astfel de prag, deloc imaginar chiar dacă aparenţele rarefiază realul imediat. Vă invit  să intrăm împreună în povestea unei întrebări: «cum ar fi fost să trăieşti o zi din viaţa ta la 1900?» Un posibil răspuns, l-a oferit la vremea lui, scriitorul german Ernst Junger: „Cunoaşte graniţele în care iluzia şi realitatea se înlocuiesc una pe alta!" Adrian Majuru Călătoria va fi acompaniată de muzica violoncelistului Adrian Naidin.