Conferințele TNB

Difuzare online Duminică 2 decembrie 2018, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB, Ana Blandiana a susţinut conferinţa cu tema Centenarul, un exerciţiu de exorcizare. Despre conferinţă Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare. Suntem urmaşii românilor care au înfăptuit România Mare şi suntem urmaşii românilor care i-au întemniţat şi i-au îngropat în Cimitirul Săracilor din Sighet pe aceştia. Centenarul nu este o festivitate, el este prilejul care ne obligă şi ne dă şansa să optăm pe cine vrem să continuăm, cui vrem să semănăm în continuare, care sunt modelele pe care vrem să le urmăm. Dar asta presupune înainte de toate cunoaşterea conţinutului celor 100 de ani şi asumarea istoriei pe care o cuprind. Ana Blandiana Despre Ana Blandiana Ana Blandiana este originară din Timişoara, unde s-a născut în 1942. La naştere se numea Otilia Valeria Coman, iar după căsătoria cu scriitorul Romulus Rusan a devenit Otilia Valeria Rusan. Cei apropiaţi îi spun Doina, însă „porecla” schimbată în renume este pseudonimul Ana Blandiana. (Poeta l-a compus preluând numele melodios al satului - Blandiana, din judeţul Alba - în care s-a născut mama ei şi desprinzând din el şi un prenume.) După ce urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana se stabileşte la Bucureşti, unde lucrează ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul „N. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate în revista Tribuna din Cluj (1959). Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare. Când se stabileşte, deci, la Bucureşti, nu este o necunoscută. În 1969 primeşte, de altfel, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii: Premiul pentru Poezie al Academiei Române, 1970, Bucureşti, Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Internaţional Herder, Viena, 1982, Premiul „Opera omnia”, 1994, Premiul Naţional de Poezie, 1997, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, 2000 etc.). Cărţile de poezie care îi apar la fiecare doi-trei ani (şi care i se şi traduc în străinătate), numeroasele articole de critică literară care i se consacră, activitatea publicistică (rubrica sa Atlas din România literară devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de şase luni în SUA în 1973-1974), siguranţa cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieşit din comun. Nesupusă ca un personaj responsabil, şi nu ca unul recalcitrant, Ana Blandiana citeşte la întâlnirile cu publicul în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceauşescu poeme-manifest care electrizează asistenţa: „O să vină ea,/ Nu se poate altfel,/ O să sosească/ Şi ziua aceea/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se şi aude/ Pulsul ei bătând/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiţi, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie/ Vibrând în lumină.” (Dies ille, dies irae). În 1985, o suită de poeme ale ei încărcate cu dinamită politică, apărute în revista Amfiteatru, alertează autorităţile. Iar în 1988, după ce publică volumul de versuri Întâmplări de pe strada mea, cu numeroase trimiteri sarcastice la adresa dictaturii, i se interzice, ca pedeapsă, să mai publice în România. Valul revoluţiei din decembrie 1989 o aduce în echipa eterogenă de conducere a ţării, Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale. Mai devreme decât alţi intelectuali, Ana Blandiana părăseşte gruparea. Înfiinţează şi conduce Alianţa Civică, la care aderă o mare parte din societatea civilă românească, creează la Sighet, cu eforturi supraomeneşti şi sacrificii, împreună cu soţul ei, Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conduce PEN Clubul Român. Are o contribuţie decisivă la impunerea ca om politic a lui Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, dar nu se sfieşte să-i critice lipsa de fermitate în promovarea valorilor democraţiei. Biografie de Alex Ștefănescu

Difuzare online Duminică, 18 noiembrie 2018, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Prof. Dr. Dumitru Borțun a susţinut conferinţa cu tema România - o enigmă, un miracol și un paradox. Sarcinile următoarei generații!   Despre conferinţă După 1989, în România s-a conturat un singur consens generalizat care poate fi considerat interes public: integrarea României în structurile euro-atlantice. În 2018, exact în anul Centenarului, unele personalităţi politice au început să-şi manifeste nemulţumirea faţă de insistenţa cu care Uniunea Europeană ne cere să respectăm standardele pe care ne-am angajat să le respectăm. Dar integrarea în Uniunea Europeană este doar un mijloc; scopul este finalizarea procesului de modernizare a României – proces care a început în secolul al XIX-lea. Nu avem ce căuta în Uniunea Europeană cu ţărani care ară cu calul şi îşi cresc gâştele pe marginea drumului, cu muncitori care trag chiulul şi fură din fabrici, cu medici şi profesori şpăgari, cu elevi şi studenţi care copiază la examene, cu jurnalişti agramaţi şi iresponsabili, cu poliţişti şi magistraţi corupţi, cu funcţionari publici opaci la nevoile cetăţenilor, cu cetăţeni apolitici, fără conştiinţă civică şi cu politicieni cinici, amorali şi apatrizi. În condiţiile actuale, aderarea la Uniunea Europeană s-a dovedit un bumerang: în perioada post-aderare am asistat la tensiuni, contradicţii şi conflicte – pe scurt, la o integrare conflictuală, care poate genera o reacţie anti-occidentală, de respingere a valorilor Uniunii Europene şi a integrării în Uniunea Europeană. România nu este doar „o enigmă şi un miracol”, cum a scris George Brătianu. Îndrăznesc să spun că ea este şi un mare paradox. Înainte de a părăsi România, fostul şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a făcut o afirmaţie cât o sentinţă: „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin”. Privită cu luciditate, România apare ca o ţară plină de contradicţii de nedepăşit, de dileme morale, de conflicte ideologice, de fracturi între grupuri mari ale societăţii. La prima vedere, cauzele acestora sunt economice; în viziunea mea, ele sunt culturale, ţin de idealurile, valorile şi norme care ne reglementează viaţa. Pentru a înţelege conceptul de modernitate, primul pas este identificarea „valorilor modernităţii”, pe care le voi prezenta, pentru claritatea expunerii, în opoziţie cu valorile pre-moderne. Resetarea culturală a României este una dintre sarcinile următoarei generaţii. Aşa cum spunea Karl Popper, fiecare generaţie poate conferi un sens istoriei, prin formularea propriilor sale scopuri. Alegerea scopurilor nu poate fi dictată nici de natură, nici de un presupus „sens al istoriei”; ea poate fi făcută de noi înşine, ca fiinţe responsabile. În acest sens, voi face nişte sugestii pentru următoarea generaţie de cetăţeni ai României. Prof. univ. dr. Dumitru Borţun, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Adminstrative   Despre Prof. univ. dr. Dumitru Borţun Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, unde predă cursurile „Analiza discursului public”, „Semiotică. Teorii ale limbajului”, „Etică în comunicare” şi „Responsabilitate socială corporativă”. La Facultatea de Management din cadrul SNSPA predă cursul „Etică în afaceri şi responsabilitate socială corporativă”. În 2009, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţilor din România – ANSOC l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”. În 2015 a primit tilul de „Personalitatea anului 2015”, acordat de Revista Legal Point pentru „promovarea valorilor morale în tehnicile de comunicare”, iar în 2017, Diploma de Excelenţă „Integritate, Bună Guvernanţă şi Responsabilitate Socială”, acordată de Eurolink – Casa Europei. A publicat peste 130 de studii, eseuri, articole şi interviuri în volume colective, publicaţii de specialitate şi reviste de cultură. Este autorul mai multor cursuri universitare, precum şi al cărţilor Bazele epistemice ale comunicării (Ars Docendi, 2002), Relaţiile Publice şi noua societate (Tritonic, 2005, 2012), Responsabilitatea socială corporativă: de la relaţii publice la dezvoltare durabilă, coordonator (Tritonic, 2012) , Bazele epistemice ale comunicării – ediţia a II-a, revizuită şi adăugită (Tritonic, 2013), Mareea neagră: limba română sub asediu. Greşeli de exprimare în mass media din România (Tritonic, 2015), Meanings & co.The interdisciplinarity of communication, semiotics and multimodality, ed. (Springer International Publishing AG, 2018). Este membru în consiliul de redacţie al mai multor publicaţii de specialitate, precum şi în comitetul ştiinţific al unor conferinţe internaţionale. Din 2016 este preşedintele Comitetului de organizare al Conferinţei Internaţionale Semiosis in Communication, organizată o dată la doi ani de SNSPA, în colaborare cu International Association for Semiotic Studies – IASS. Este membru fondator al Asociaţiei Române de Relaţii Publice – ARRP (din 1995). Adunarea Generală din 2 martie 2005 l-a ales Preşedintele ARRP, funcţie pe care a deţinut-o până în mai 2008. În prezent este Preşedintele Juriului de Onoare al ARRP.  

Difuzare online Duminică, 16 iunie 2019, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Marian Voicu va susține conferința cu tema Tezaurul României de la Moscova - o problemă istorică, politică sau de drept internațional? Despre conferințăEste cel mai vechi litigiu al României. Au trecut 100 de ani, două războaie mondiale, revoluţii, lovituri de stat, valuri de foamete şi deportări. Lumea a suferit transformări uriaşe, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă.Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depozite şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise, cărţi rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.Inventarele sunt însă, cu excepția aurului BNR, sumare, incomplete și niciodată centralizate.După mai bine de 100 de ani, întrebările fundamentale rămân aceleași: ce am trimis și ce am primit? Mai este chestiunea Tezaurului de actualitate? Este de natură politică, istorică sau de drept internațional? Care este contenciosul româno-rus? Cât de importante sunt documentele inedite care continuă să apară?Nu există o dispută similară în lume. Dacă de 100 de ani, românii vorbesc de Tezaurul românesc, rușii preferă sa vorbească de istoria Tezaurului românesc.Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Este aceasta o situaţie fără ieşire? Marian Voicu Despre Marian VoicuMarian Voicu este jurnalist și realizator de filme documentare. Lucrează de peste 20 de ani în televiziune şi radio, ca prezentator și producător de diverse formate publicistice. Timp de zece ani a documentat pentru TVR comunităţile româneşti - de la istroromâni şi aromâni, până la românii de peste Bug și cei din Federația Rusă. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat în 2011.Printre cele mai recente filme documentare se numără Breaking Fake News: Războiul de după războiul rece? (2017) și Torna, torna, fratre: Povestea aromânilor spusă de ei înșiși (2015).A publicat Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism (Humanitas, 2018), Visul lui Cotovschi, în volumul colectiv Vin rușii! (Humanitas, 2018) și Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani (Humanitas, 2016).A primit mai multe premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar Exodul: O tragedie siriană (2015).A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2014). 

Difuzare online Duminică, 2 iunie 2019, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Dan Dungaciu a susținut conferința cu tema Europa după furtună. Ce vor, de fapt, europenii? Despre conferințăConferința cercetează evoluțiile din UE după „furtuna perfectă” cu care aceasta s-a confruntat cu circa cinci ani în urmă. „Furtuna perfectă” a însemnat sincronicitatea unor fenomene precum criza economică, valuri de migrație, succesiune de atacuri teroriste și amenințările Rusiei. Efectul acestul veritabil „cocktail Molotov”, care include și Brexitul sau alegerea lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, este schimbarea aproape radicală a configurației politice a continentului.Dispariția „centrului” politic și a partidelor așa zis populiste au devenit realitate cotidiană. Nimic nu a rămas neafectat, dacă nu în formă (partide tradiționale, de „mainstream”), atunci în conținut (discursul politic al acestora).Ce va urma? Încotro se îndreaptă Europa? Care mai sunt valorile care ne țin împreună? Cât este dezinformare sau fake news și cât evoluție naturală? Care mai este relevanța internațională a continentului nostru? Cum arată lumea Americii și lumea Europei? Anti-americanismul este occidentalism sau anti-occidentalism? Asistăm la „declinul Occidentului” sau la ruperea relațiilor euro-atlantice? Care este prețul plătit de civilizația europeană?Toate acestea într-o conferință care, chiar dacă nu va avea toate răspunsurile, va pune, cel puțin, întrebarile corecte. Dan Dungaciu  Despre Dan DungaciuDan Dungaciu este din 2009 Profesor universitar și Coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București (Catedra de Sociologie). Este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor al Universității din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), cel mai vechi master de profil din România. Din anul 2011, este Directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”. Din 2013, este Președintele Fundației Universitare a Mării Negre, aflată sub egida Academiei Române. În 2006-2007 a servit ca Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Exerne (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), iar în perioada 2009-2010 a fost Consilier pe probleme de integrare europeană al Președintelui R. Moldova. Este membru al mai multor asociaţii internaţionale și naţionale de profil.A fost implicat și a coordonat numeroase proiecte naționale și internaționale. Este autorul a zeci de studii de specialitate, rapoarte de specialitate și peste 25 de volume de profil, printre cele mai recente numindu-se: Basarabia e România? Dileme identitare și (geo)politice în R. Moldova (2011), Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului (2012), Șapte teme fundamentale pentru România (2014), Enciclopedia de Relații Internaționale (2015) etc. În 2015 a fost cooptat la nivelul Academiei Române în echipa de realizatori/coordonatori ai Strategiei de dezvoltare a României pe următori 20 de ani (2015-2035), sub coordonarea generală a Președintelui Academiei Române.Dintre cele mai recente volume publicate/coordinate, amintim: Romania: 100 Years since the Great Union (Editor), Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2018; The Perfect Storm of the European Crisis (Editor), Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2017; Enciclopedia de Diplomație (coordonator și autor), Bucureşti, Editura RAO, 2018; Enciclopedia Românilor de Pretutindeni (coordonator și autor), Bucureşti, Editura RAO, 2018; Enciclopedia Relaţiilor Internaţionale (coordonator și autor), Vol. I și 2, Bucureşti, Editura RAO, 2017; Nihil Obstat. Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului, Ediție revăzută și adăugită, Editura Libris, 2018; Reunirea (coautor cu Petrișor Peiu), București, Editura Litera, 2017.

Difuzare online Duminică, 21 aprilie 2019, de la ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Adrian Cioroianu a susținut conferința Nici viitorul nu mai e ce-a fost. Despre conferință Caracteristica timpului nostru este că avem, cu toții, sentimentul unor schimbări iminente ce se prefigurează în fața noastră, la nivel global. Lumea deschisă și pașnică ce se anunța în 1990, la căderea comunismului din Europa, nu s-a concretizat decât în parte. Astăzi, granițele par a se închide iar și conflicte neașteptate apar chiar în inima societăților occidentale. În paralel, pentru prima dată în istoria civilizației, progresul tehnologic este atât de rapid încât înțelegerea umană nu mai poate ține pasul cu el. Cu alte cuvinte, progresăm atât de rapid încât însăși ideea progresului pare mai curând o amenințare decât o promisiune. Inginerii, medicii și filozofii, laolaltă, ne spun că suntem pe cale de a intra în „epoca transhumană” - adică făptura care suntem, din carne, creier și articulații, va putea fi îmbunătățită încă înainte de a se naște, astfel încât vom fi imuni la boli și vom putea fi cu toții, de ce nu, la fel de inteligenți precum geniile. Totuși, dincolo de aceste scenarii roz, se ascunde și teama că, într-o zi, mașinile pe care le facem ne-ar putea scăpa de sub control - sau chiar ne-ar putea controla ele însele. Vă propun să medităm împreună la câteva dintre direcțiile acestor schimbări: vom vorbi despre familie și despre școală, despre politică și despre posibile viitoare războaie, despre căutarea în care suntem prinși și despre ce anume am putea găsi la capătul drumului. Adrian Cioroianu Despre Adrian Cioroianu Născut în 1967, la Craiova, este istoric, jurnalist, eseist, om politic (a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu, în perioada 5 aprilie 2007 - 15 aprilie 2008). Profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București, este autorul mai multor cărți de istorie a României (și în special de istorie a României comuniste). Este cunoscut și în calitate de coautor de manuale de liceu. Membru al Grupului de Dialog Social, s-a alăturat Partidului Național Liberal și a fost ales în Senatul României pentru județul Timiș în anul 2004. După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, a îndeplinit funcția de europarlamentar, membru în Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și vicepreședinte al Grupului ALDE din Parlamentul European. La data de 5 aprilie 2007, Cioroianu a devenit ministru al afacerilor externe în guvernul Tăriceanu remaniat. Din 2012 este decan al Facultății de Istorie a Universității din București. Începând din anul 2015, Adrian Cioroianu este ambasador al României pe lângă UNESCO.  

Difuzare online Duminică 22 februarie 2015, la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, Cristian Pîrvulescu a susținut conferința cu tema Mai poate avea politica vreun sens?. Preț bilete: 16 lei. Despre conferință  Întro-o epocă în care scandalul public cotidian pare să fi compromis iremediabil politica mai poate aceasta avea vreun sens? Și, într-un moment în care statul de drept a devenit un leit-motiv cotidian poate fi justiția un substitut al politicii? Ce mai rămâne din separația puterilor în stat și cum poate funcționa statul de drept astăzi? Nu prea se știe cu precizie cine și când a folosit mai întâi expresia „Fiat justitia, pereat mundus”, dar ideea că justiția este mai presus de morală, moravuri și sentimente și mai ales dincolo de politică este cunoscută încă din antichitate. De aici și problema: cum se poate justifica moral actul de justiție și care este rolul său în societate? Trebuie să fie justiția independentă? Dilema filosofică se exprimă prin conflictul dintre viziunea utilitaristă (justiția trebuie să asigure maxima utilitate, adică, în sensul lui John Stuart Mill să facă posibilă maximizarea fericirii pentru cât mai mulți și să reducă suferința) și cea pe care am putea-o numi absolută (justiția trebuie să fie eternă, universală, imuabilă, implacabilă, impersonală, etc.). În consecință, cărui tip de morală i se supune dreptatea procedurală, cea pe care în limbajul obișnuit o numim justiție: uneia utilitariste, și anume ideii că justiția este o funcție a statului și are o utilitate practică, sau uneia non sau contra utilitare, și anume că justiția este întruparea Dreptății supreme. Dar, cine stabilește ce și cum este Dreptatea supremă? Revenind pe malurile Dâmboviței, am putea spune, parafrazându-l pe Caragiale: „Să fie dreptate, dar să știm și noi!”. „Noi”, adică ei, politicienii obsedați de sondaje, aflați într-o campanie electorală permanentă, trăind într-un cotidian permanent. Să fie Dreptate? Sigur! Dar pentru a realiza ce? Despre Cristian PîrvulescuPolitolog, comentator politic și activist pentru democrație și drepturile omului. Ca profesor la Facultatea de Științe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde funcționează din 1992, predă cursuri de știință politică (Concepte fundamentale în știința politică, Instituții politice, Politică comparată). Din 2005 este și decan al acestei facultăți. Participă curent la dezbateri pe teme civice și politice în mass media și publică comentarii politice în presa scrisă. Este președinte de onoare al Asociației Pro Democrația al cărei președinte a fost din 1999 până în 2013. Din 2007 este membru al Comitetului Economic și Social European.Activitate didactică:    profesor de filosofie (1989-1992)    asistent universitar, Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1992-1995)    lector universitar, Facultatea de Ştiinţe Politice , SNSPA, (1995 - 2004)    secretar ştiinţific al Facultăţii de Ştiinţe Politice 2000-20004    din 2004 conferenţiar universitar    2004-2005 prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice    după noiembrie 2005 decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice    cursuri susţinute la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative: Concepte fundamentale în ştiinţa politică, Paradigmele ştiinţei politice, Sisteme politice contemporane, Politici comparate şi Instituţii politice;    1999 - prezent cursul Politologie generală la Facultatea de Jurnalism şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Bucureşti.Experiență profesională:    membru în comitetul de redacţie şi redactor şef adjunct al revistei de ştiinţe politice Sfera Politicii (1994-1997)    membru fondator al Asociaţiei Române de Ştiinţe Politice    membru fondator a Societăţii Române de Ştiinţe Politice    1999 - 2005, membru al juriului Barometrului de Opinie Publică, cercetare bianuală realizată de Fundaţia pentru o Societate Deschisă    colaborări şi prezenţe în dezbaterile din mass media românească (22, Dilema, Bursa, Cotidianul, Curentul, România Liberă, BBC, Radio Europa Liberă, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio 3, Radio Contact, Europa FM, Radio Total, Mix FM, TVR, Antena 1, Prima TV, Pro TV etc.)    consultant în cadrul Programului CDF (Cadrul de dezvoltare cuprinzătoare) al Băncii Mondiale (2000, 2003)    evaluator al Coaliţiei 2005 (reţea de peste 100 de organizaţii civice din Republica Moldova care au monitorizat procesul electoral pentru alegerile parlamentare din martie 2005) iulie - noiembrie 2005    membru al Team Europe din 2005    membru în Comitetul Economic şi Social European din 2007Alte activități:    1999 - 2013, Preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia    2002-2003, 2013 coordonator, ca preşedinte APD, al Forumului Constituţional, dezbatere publică ce a vizat implicarea societăţii civile în procesul de revizuire a Constituţiei    2003 - 2007, moderator al Dialogurilor politice organizate de Clubul Prometheus    din 2009, vicepreşedinte al Forumului Civic EuropeanSpecializări:    Institutul de Studii Politice şi Fundaţia Naţională de Ştiinţe Politice din Paris (mai-august 1995)    CESI, Paris (septembrie-octombrie 1998)    Universitatea Paris X - Nanterre (noiembrie1998)    CEFIPA , Paris (octombrie-noiembrie 1999)    Universitatea Paris X - Nanterre (februarie 2001)    Stagiu de informare finanţat de Institutul Goethe la Fundaţia Ştiinţă şi Politică, Institutul German pentru Politică şi Securitate Internaţională, Berlin şi IGMedien, Stuttgart (martie 2001)    Schimburi academice Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii din Amsterdam, Olanda (noiembrie 2002)    Schimburi de experienţă asociative şi academice în Statele Unite ale Americii organizat prin International Visitors Program al Departamentului de Stat (iulie -august 2003)Cercetări:    Coordonator al proiectului de cercetare Partide politice şi orientări doctrinare în România anilor ‘90 finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare, 1995 - 1998    coordonator al proiectului de cercetare Democraţie şi multiculturalism finanţat de Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Superior, 1999-2000    coordonator al segmentului românesc din programul european Moress finanţat de Phare 2002-2005    coordonator al cercetării cantitative şi calitative realizată de Facultate de Ştiinţe Politice din SNSPA în cadrul proiectului Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în România - fundament al dezvoltării şi modernizării învăţământului preuniversitar, proiect de cercetare finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării si Tineretului, 2006-2007    SNSPA, 2008    Mass media si cetăţenia democratică şi responsabilă, proiect finanţat de CNCSIS şi desfăşurat de Universitatea Bucureşti, 2008-2009    Populism si neopopulism în Europa Centrală si de Est, proiect finanţat de CNCSIS şi desfăşurat de Universitatea Babeş-Bolyai.Publicații:Autor:Politici şi instituţii politice, Editura trei, Bucureşti, 2000, 2002Partide si sisteme de partide, Editura Universităţii Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2000, 2007Ştiinţa politică, Editura Universităţii Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2001Coautor:Manual de filozofie (coordonatori :Adrian Miroiu, Doina Ştefănescu) Editura Humanitas, 2003, 2004, 2005, 2006Dicţionar de scrieri politice, (coordonator Laurenţiu Ştefan Scalat)Editura Humanitas, 2000 (articolele : Montesquieu - Despre spiritul legilor, Roberto Michels - Partidele politice: eseu asupra tendinţelor oligarhice ale democraţiilor)Dezvoltarea economico-socială şi piaţa muncii, Editura Universitaria Craiova, 2004, volum editat de CNSLR-Fraţia şi Institutul de Studii Sindicale din România, OAED şi INE/GSEE-ADEDY din Grecia (capitolele Viaţa socială în România postrevoluţionară şi România în faţa globalizării şi integrării europene)Reforma constituţională în România. Aspecte teoretice şi istorice legate de evoluţia constituţiilor (Cristian Pîrvulescu, Todor Arpad, Centrul de Resurse pentru Democraţie al Asociaţiei Pro Democraţia şi Fundaţia Hans Seidel, Bucureşti 2008„România între democraţia de opinie şi absenteismul de masă", în Alegeri 2008. Volumul II: Continuitate şi schimbare, Editura Polirom, 2009„Compromisul democratic într-o Românie scindată social și politic" în  Şansa României - Oamenii. Reprofesionalizarea României II¸ Institutul de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare,  2009Contribuții la lucrări colective:"Valori şi cultură" (pp24-25) înBarometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, mai 2001"Valori şi cultură" (pp18-19)) şi "Reforma instituţională" (pp. 34-35)  înBarometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, noiembrie 2001"Naţionalism şi rasism difuz în cultura politică românească" înPopulism, demagogie, realism politicvolum editat de Cătălin Turliuc şi Alexandru Zub, Academia Română, Institutul de istorie A. D. Xenopol, Iaşi, 2001"Reforma constituţională" (pp. 39-42) şi "Încredere şi vot" (pp. 61-14) în Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, iunie 2002"Reforma constituţională - Aşteptări publice şi (re)construcţie politică" (pp. 15-30) în Forumul Constituţional - raport final, Camera Deputaţilor a Parlamentului României, 2002 (http://www.forumconstitutional.ro/raport_final.pdf)"Reforma constituţională" (pp. 82-85) şi "Încredere şi vot" (pp. 94-97)  în Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, octombrie 2002"Partidele parlamentare în procesul de aderare a României la UE" studiu realizat în cadrul proiectului Harta actorilor şi problemelor aderării României la Uniunea Europeană, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 2002"Politică şi instituţii" (pp. 83-88) în Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, mai 2003"Aux racines de la confusion à gauche" în Le monde diplomatique, septembrie 2006, pp II-III„Vocaţia civică" în Le monde diplomatique, nr. 11, ediţia română, februarie 2007, p2.„Jocul cu poporul" în Le monde diplomatique, nr. 12, ediţia română, martie 2007, p2.„De la Constituţia nomenclaturii la Constituţia elitei" în Le monde diplomatique, nr. 16, ediţia română , iulie  2007, p2.„Rasismul: de la viciu la discriminare sistematică" în Le monde diplomatique, nr. 17, ediţia română, august  2007, pp 10-11."Democraţia de substituţie" în Le monde diplomatique, nr. 20, ediţia română, noiembrie 2007, pp 1-2.Congrese, Conferințe, Simpozioane, Mese rotunde:    Dreptate socială şi egalitate formală, organizat de New School of Social Research din New York la Bucureşti, decembrie 1993    Creştin-democraţia în România organizat de Asociaţia Pro Democraţia, 28 februarie 1996    "Regimuri politice şi instituţii politice", în cadrul Şcolii Tinerilor Lideri Politici, organizată de Fundaţia pentru Pluralism, Sinaia, mai 1996.    Regimuri politice contemporane, organizat de Asociaţia Pro Democraţia, Căciulata, 8-9 septembrie 1996    "Sistemul politic şi media" în cadrul seminarului Media în România organizat de Fundaţia Soros, Bucureşti, 4-7 octombrie 1996    "Tipologia grupurilor politice", în cadrul programului Educaţie pentru democraţie organizat de Societatea Academică Română, septembrie 1996    "Regim politic şi tip de administraţie" în cadrul seminarului-atelier Administraţia publică locală. Politici locale, organizat de Institutul european şi Delegaţia Comisiei europene, Iaşi, 23-24 octombrie 1996    "Formaţiuni politice şi comunicare politică" în cadrul seminarului Evaluări post-electorale - accesul la informaţie organizat de Articolul XIX din Marea Britanie, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti 6-7 decembrie 1996    "Partidele politice şi polarizarea presei" în cadrul seminarului Libertatea de exprimare şi accesul la informaţie organizat de Articolul XIX din Marea Britanie, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Iaşi 21-22 martie 1997    Sisteme constituţionale şi sisteme legislative, în cadrul programului de instruire a profesorilor de Cultură civică organizat de Asociaţia Pro Democraţia şi finanţat de Phare, Târgovişte, 27 martie 1997    "Relaţia dintre parlamentari şi presă în consolidarea statului de drept" în cadrul seminarului Parlamentarii şi presa organizat de Articolul XIX din Marea Britanie, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Braşov, 23-24 mai 1997    "Statul de drept şi instituţiile politice", în cadrul programului Şcoala democraţiei organizat de Pro Democraţia, Sinaia, 27 noiembrie şi 6 decembrie 1997    Dezbaterea Criza politică: scenarii şi dileme organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti , 6 februarie 1998    "Statul de drept - instituţii moderne ale democraţiei" în cadrul programului Colegiul democraţiei organizat de Liga ProEuropa, Târgu Mureş, 7 februarie 1998    «Fractura socială: inadecvarea clasei politice româneşti la problemele societăţii în tranziţie» în cadrul Dezbaterilor Curentul cu tema Criza clasei politice ?, Timişoara, septembrie 1998.    "Rolul instituţiilor politice în definirea regimului politic", în cadrul programului Colegiul democraţiei organizat de Liga ProEuropa, Târgu Mureş, 23 ianuarie 1999    "Noua orientare a social democraţiei şi tendinţa bipolară a sistemelor politice occidentale" în cadrul dezbaterii Calea a treia organizată de Comisia de Studii Prospective a Academiei Române, Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma şi Fundaţia Universitară a Mării Negre, Bucureşti, 28 ianuarie 1999    "Democraţia, de la democraţia electorală la democraţia participativă" în cadrul programului realizat de Asociaţia Pro Democraţia Bacău în colaborare cu programul Phare pentru Democraţie, Bacău, ianuarie, februarie 1999    "Statul de drept", în cadrul programului realizat de Asociaţia Pro Democraţia Bacău în colaborare cu Phare pentru Democraţie, Slănic Moldova, aprilie, mai 1999    "Influenţa sistemului politic asupra carierei politice" în cadrul seminarului Tinerii şi politica organizat de Direcţia de Tineret şi Sport Arad, Moneasa, 4-6 iunie 1999"Locul sindicatelor şi al organizaţiilor civice în consolidarea democraţiei în România" în cadrul sesiunii de comunicări Mişcarea socială din România - prezent şi viitor, organizată de Institutul de Educaţie şi Studii Sindicale şi CNSLR - Frăţia, Bucureşti, 23 septembrie 1999"Statul de drept şi instituţiile reprezentative" în cadrul programului Colegiul democraţiei organizat de Liga ProEuropa, Târgu Mureş, 26 noiembrie 1999"Efecte perverse ale tranziţiei spre democraţie" în cadrul seminarului Libertatea presei şi progresul democraţiei în Republica Federală Iugoslavia, organizat de Centrul Euroregional pentru Democraţie, Timişoara, 30 - 31 martie 2000Analiza şi dezbaterea cercetării "Constituirea unei viziuni larg în România" în cadrul Programului CDF (Cadrul de dezvoltare cuprinzătoare) al Băncii Mondiale, Bucureşti, 7-11 iulie 2000«Responsabilitatea civică» în cadrul seminarului Democraţie şi răspundere organizat de Fundaţia Konrad Adenauer, 29 noiembrie 2000«Regimuri politice din Europa Centrală. O abordare comparativă.» în cadrul conferinţei România şi Europa Centrală, organizată de Universitatea din Udine, Italia, 15-18 decembrie 1997.«Influenţa clivajelor politice şi sociale în structurarea partidelor politice româneşti după 1990» în cadrul Colocviului naţional de ştiinţe politice, Cluj, mai 1998.«Masa rotundă nr.1 pentru democraţie şi drepturile omului», în cadrul Planului de stabilitate în Europa de Sud-Est, Geneva, 19-20 octombrie 1999.«Minorităţi şi democraţie în Europa», Bratislava, seminar organizat de Consiliul Europei, 20-21 noiembrie 1999.«Masa rotundă nr.1 pentru democraţie şi drepturile omului», în cadrul Pactului de stabilitate în Europa de Sud-Est, Budapesta, 21-22 februarie 2000«Cultura politică între realităţi şi deziderate», seminar româno-maghiar organizat de Centul Cultural Român, Budapesta, 25aprilie 2000«Dinamica regimului politic în România postcomunistă », în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice, SNSPA , Bucureşti, mai 2000«Good governance - teorie şi practică în România» în cadrul seminarului Good governance - dream or nightmare in Romania organizat de Fundaţia Konrad Adenauer, 2-4 martie 2001Moderator al Grupului de lucru "Monitorizarea derulării procesului de descentralizare prin utilizarea indicatorilor de măsurare a performanţelor" în cadrul conferinţei Reforma administraţiei publice şi monitorizarea performanţelor acestui proces organizat de Programul de reformă a administraţiei locale şi partenariate durabile (GRASP), USAID, Ministerul administraţiei şi Internelor, Sibiu, 10-11 septembrie 2003«De la alegeri libertatea de alegere le alegeri libere. O perspectivă etică» în cadrul programului de conferinţe şi dezbateri Etică şi societate. Limite şi deschiderii ale eticii aplicate organizat de Catedra de Filosofie Sistematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, 7 noiembrie 2003"Extremism şi democraţie. Reglementări juridice privind combaterea extremismului şi mediul românesc" în cadrul conferinţei "Tendinţe extremiste în societatea românească" organizată de fundaţia Konrad Adenauer şi Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 12 noiembrie 2003"Între terorism şi libertate de expresie" în cadrul seminarului Mass media şi terorismul organizată de Fundaţia Hans Seidel şi Word Universitary Service - Romania, 24 ianuarie 2004Reforma structurala a României secolului XXI în cadrul celei de-a V-a ediţii a Universităţii de vară Transilvania organizată de Liga Pro Europa, Ilieni, 22-27 iulie 2006 Prezentarea „Feţele integrării" în cadrul şcolii de vară: Rolul României într-o Europă în schimbare organizată de Ministrul Integrării Europene şi fundaţia Ithaca, 27 august - 2 septembrie 2006„Corupţia: veşnica problemă" în cadrul panelului The EU, Bulgaria and Romania between euphoria and hang over - beginning ar end of the reform process, organizat de Bulgarisches Forschungsintitut in Österreich, Societatea Austro-română şi ASO-Sofia (Austrian Science and reserarch liaison Office Sofia), Viena, Haus Wittggwenstein, 24 aprilie 2007Ce fel de regim pentru România? Între prezidenţialism şi parlamentarism în cadrul celei de-a VI-a ediţii a Universităţii de vară Transilvania cu tema România - un membru „original" al UE? organizată de Liga Pro Europa, Ilieni, 23-27 iulie 2007„Cultura dialogului şi politica românească" în cadrul şcolii de vară: Cultura dialogului reflectată în politica internă şi externă, organizată de Fundaţia Konrad Adenauer, Braşov, 29 iulie - 4 august 2007„Lustraţia şi societatea românească post-comunistă" în cadrul primei ediţii a Universităţii de vară de la Râmnicul Sărat organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, 27 august 2007„La reforme de la classe politique roumaine, exigence de l'integration dans l'UE"în cadrul celei de a cincea ediţii a Şcolii sociologice româno-franceze de metodologie în ştiinţele sociale cu tema Les societés de l'Europe centrale et de l'est à l'heure de l'elargissement européen, 5-7 septemrbie 2007, IaşiConferinţa La societe civile orgasnise fait entendre sa voix sur l'avenir de l'Europe, Organizată de Consiliul Economic şi Social European,Bruxelles, 28-28 septembrie 2007Conferinţa Ethics in Democracy, organizată de Riga, Letonia, 5-6 noiembrie 2007 „Manipulare şi marketing politic» la Al VI-lea Simpozion Naţional de Jurnalism cu tema «Forme ale manipulării opiniei publice» organizat de Catedra de Jurnalism UBB, 17 noiembrie 2007, Cluj Napoca Sisteme electorale şi efectele acestora asupra strategiei politice pentru romi, în cadrul Academiei de Leadership pentru romi, organizată de National Democratic Institute for International Affairs, 1 decembrie 2007, Sofia, Bulgaria Facilitator al ciclului de întâlniri cu mediul academic, civic, mass media şi partidele politice privind reforma politică şi instituţională organizat de Asociaţia Pro Democraţia împreună cu Fundaţia Hans Seidel (Constanţa ianuarie, Cluj Napoca februarie, Timişoara martie, Brăila aprilie, Focşani mai, Craiova iunie, Arad iulie, Sibiu septembrie, Râmnicu Vâlcea septembrie, Oradea octombrie, Botoşani 18 noiembrie, Braşov 3 decembrie) ianuarie-decembrie 2008. Prezentarea „Le partis politiques et les comptes de campagnes dans les camapagnes electorales roumaines" în cadrul simpozionului Financement des partis politiques et lutte anticorruption Analyse comparative : France, Bulgarie, Hongrie, Roumanie et Slovaquie, organizat de Institutul francez din Sofia şi de Ambasadele Franţei din Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia, Sofia, 18 aprilie 2008 „Sindromul Ivan Denisovici în post-comunism" în cadrul celei de a II-a ediţii a Universităţii de vară de la Râmnicul Sărat organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, 27 august 2008 „La citoyenneté européenne vue par les européens"în cadrul Journées Civiques Européennes,Mobilité, dialogue, participation: vers une citoyenneté européenne active organizat de Forumul Civic European cu sprijinulComisiei europene şi al președinției franceze a Uniunii Europene, La Rochelle, 4-6 Septembrie 2008 "Associer esprit d'entreprise et responsabilité sociale" conferinţă bianuală organizată de Comitetul Economic şi Social European şi de Ministrul grec al dezvoltării, 8 - 9 septembrie 2008. „Programele partidelor în România: dezvoltări şi perspective" în cadrul conferinţei „Programs, Parties, Perspectives" organizată cu ocazia întâlnirii foştilor studenţi români Alumni din Germania organizată de Ambasada Republicii Federale Germane la Bucureşti, Fundaţia Friedrich Ebert şi DAAD, 15 septembrie 2008 „Doi ani şi o criză. România între Europa şi Orient la doi ani de la aderare" în cadrul Conferinţei pentru mass media organizată de reţeaua N-ost (Netzwek fṻr Osteuropa-Berichterstattung), Bucureşti 1 0ctombrie 2008 „Integrarea europeană prin partidele politice" în cadrul celei de a şasea ediţii a Şcolii sociologice româno-franceze metodologie în ştiinţele sociale cu tema La Roumanie dans l'Europe: une intégration achevée?, 15-18octombrie 2008, Iaşi Statut fiscal des organisations de la société civile: la promotion de la subsidiarité et les problèmes des relations avec les institutions publiqueîn cadrul reuniunii extraordinare aBiroului Grupului III al Comitetului Economic şi Social European cu tema „La subsidiarité fiscale en Europe: situation et perspectives" Statut fiscal des organisations de la société civile: la promotion de la subsidiarité et les problèmes des relations avec les institutions publique, Roma 7 noiembrie 2008„Criza democraţiei şi criza societăţii" în cadrul Colocviului internaţional România după 20 de ani de la căderea regimului comunist organizat de Facultatea de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării şi Centrul de analiză politică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, octombrie 2009„Laicitatea în Europa postcomunistă. Cazul românesc" în cadrul grupului de lucru „L'Union européenne, une union politique avec des cadres de vie très différents en matière de laïcité" desfăşurat în a doua zi a Forumului «Spaţiu de libertate»(Foro „Espacio de Libertad")organizat de FundaţiaFerrer i Guàrdia şi Moviment Laic i Progressista la Facultatea de Economie a Universităţii din Barcelona, Barcelona 5-7 noiembie 2010 „Democraţia şi criza" în cadrul Zilelor civice Europene (European Civic Days) eveniment organizat în cadrul preşedinţiei maghiare a Consiliului Uniunii Europene, Budapesta, 5-7 iunie 2011 Laicitate şi şcoală în România (Laicite et Ecole en Roumanie) în cadrul colocviului „Laicite et ecole en Europe" organizat deLigue de l'Eseignement, de l'Education et de la Culture populaireîn colaborare cuMaison de l'Europe, Paris, 10 iunie 2011 La crise de la démocratie ou la crise d'un modèle socio-économique? L'état de la démocratie contemporaine entre politique, économie et sociétéîn cadrul conferinţei internaţionale „Cha(lle)nging Democracy at the Beginning of 21st Century" organizată de Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca, 27-29 octombrie 2011 Iniţiator, alături de Luca Jahier, preşedintele Grupului III din cadul Comitatului Economic şi Social European al Seminarului „Despre Universitate" (Seminar on Universities) organizat de Grupul III din cadrul Comitetului Economic şi Social European; prezentarea şi remarcile introductive din Despre Universitate (De l'Université) a deschis cea de-a doua sesiune, „Rolul universităţilor ca actori ai arenei publice europene" (The role of universities as actors in the European public arena), Bruxelles, 24 noiembrie 2011 Democraţie şi laicitate: un cuplu în suferinţă în cadrul Seminarului internaţional«Laicitatea și spațiul public în Europa și România la începutul secolului al XXI-lea» (Espace laïc et public en Europe et en Roumanie au début du XXI siècle) organizat cu susţinerea Ambasadei Franţei în România de Facultate de Ştiinţe Politice, şi Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 23 martie 2012 Introducerea şi moderarea atelierului „Întărirea spaţiului democratic deschis societăţii civile în sfera publică europeană" (Renforcer les espaces démocratiques pour la société civile dans la sphère publique européenne) în cadrul sesiunii «Cum poate fi promovată o cultură politică democratică: practici de la nivel local la nivel european» (Comment promouvoir une culture politique démocratique: pratiques du niveau local au niveau européen) în cadrul conferinţei prilejuită de Ziua Societăţii Civile „La démocratie en Europe: Ou sommes-nous? Un point de vue de la société civile" organizată de Comitetul Economic şi Social European, Bruxelles, 8mai 2012 Tinerii şi angajamentul civic (Youth and Civic Engagement) în cadrul conferinţei „O strategie vizionară pentru România" (Visionary Planning for Romania) organizat de Responsible Youth Leadership, Cluj Napoca, 26 octoMbrie 2012 Scurtă prezentare Despre criza şi inegalitate în cadrulDezbaterii publice „Societatea inegalitară și dușmanii ei" organizată de World Vision România şi Centrul de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale, Cluj Napoca, 26 decembrie 2012 Analiza La crise économique, une crisede la démocratie? prezentată în dezbaterea „No European crisis exit strategy without democracy, social citizenship and associations involvement" (co-organizator al dezbaterii în calitate de preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia împreună cu Forumul Civic European, ARCI Italia, Liga Drepturilor Omului din Franţa, etc.), din 9 noiembrie, desfăşurată în cadrul manifestării „Firenze 10+10", Florenţa, 8-11 noiembrie 2012

Difuzare online Duminică, 16 decembrie 2018, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Sever Voinescu a susţinut conferinţa cu titlul Visul lui Pavel. O intuiție despre viitorul Europei. Despre Sever Voinescu Sever Voinescu s-a născut în 1969, la Ploiești. În 1992 a absolvit Facultatea de Drept a Universității București. În același an a devenit avocat stagiar la Baroul din orașul natal și, din 1994,a devenit avocat definitiv în Baroul București. Între 1994 și 1996 a fost asistent universitar la Catedra de Drept a Academiei de Studii Economice din București. Între 1998 și 2000 a fost Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe. Din martie 2000 până în decembrie 2003 a fost Consul General al României la Chicago. Din 2004 până în 2008 a fost Coordonator al Programului de Politică Externă la Institutul pentru Politici Publice. Între 2008 și 2012 a fost deputat în Parlamentul României și pe toată durata acestui mandat a condus Delegația Parlamentului la Adunarea Parlamentară NATO. De la 1 ianuarie 2016 este redactor-șef al săptămânalului cultural Dilema veche și, din același an, realizează săptămânal emisiunea „Europa Christiana” la televiziunea Trinitas. Începând din 1993, a publicat peste 3000 de articole, comentarii și eseuri în publicații culturale sau în cotidiene precum Dilema / Dilema veche, 22, Observator cultural, Cotidianul, Evenimentul Zilei, dar și în reviste de specialitate din domeniile dreptului, filozofiei și științelor politice.  A conferențiat pe diverse subiecte specifice relațiilor internaționale în instituții publice sau private ori în universități din Statele Unite, Marea Britanie, Belgia, Franța și România. A contribuit la conținutul mai multor volume, a scris prefețe și s-a bucurat de cele câteva ocazii în care a fost invitat să vorbească la vernisajul unor expoziții. Se mândrește mai ales cu o carte dedicată operei, intitulată Canta che ti passa - convorbiri cu Virginia Zeani. Actualmente lucrează la finalizarea unei teze de doctorat în drept, despre proprietate. Nu are pagină de facebook și, de aceea, este mai fericit decât alții. „Contrar opiniei generalizate cum că e imposibil să depistăm un loc și un timp precis al nașterii ei, eu cred că Europa, cea pe care o știm, s-a născut într-o zi anume și într-un loc anume, când un om de mare credință a urmat un vis și a întâlnit alți oameni dispuși să asculte lucruri noi. Aproape 2000 de ani mai târziu, altcineva a avut o intuiție excepțională cu privire la modul în care curge istoria Europei. Punând cele două momente unul lângă celălalt, vom obține ceva ca un cod misterios cu care vom explora prezentul nostru, cel de toate zilele. Și vom încerca să ne ghicim trecutul și să descoperim viitorul. Am zis bine...”. Sever Voinescu

Difuzare online Prima conferință a anului 2015 a avut loc duminică, 25 ianuarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național și a fost susținută de domnul Emil Hurezeanu. Tema conferinței va fi: Europa, între crizele de creștere și criza terminală. Preț bilet: 16 lei Despre conferință „Europa se află în centrul unor crize neobișnuite: un război în Răsărit, între Ucraina și Rusia, declanșat de dorința Ucrainei de apropiere de Europa și de dorința Rusiei de despărțire de Europa. Se pune în chestiune capacitatea Occidentului de depășire a crizei economice și a crizelor sociale, a neputinței politice și morale de gestionare a democrației în era capitalismului muribund. Asistăm la comoția provocată de atentatele teroriste din capitala Franței, pe un fundal de escaladare a fenomenelor de antisemitism, islamofobie și xenofobie în țările fondatoare ale iluminismului și civilizatiei euro-atlantice. Nu mai putem vorbi nici de creștinism, nici de Islam, ci de furia apusului religiilor. Suntem martorii unei crize mai ample a globalizării, care omogenizează fără să conecteze, ci prin separarea și exacerbarea identităților. O criză a religiei, a ideologiilor colective și integratoare, sfidate de excesele individualismului debusolat, autist și agresiv. Crizele Europei s-au instalat și între centru și periferie, la nivelul statelor naționale membre ale UE, precum și între miezul tare al Europei dezvoltate în raport cu țările periferice ale continentului. Alcătuiesc aceste semne și semnale un sindrom temporar, în logica creșterii problematice, sau unul terminal, în logica descreșterii iremediabile a Occidentului?” Emil Hurezeanu Despre Emil Hurezeanu Născut în 1955 la Sibiu. Unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti şi analişti politici ai momentului. Între 1975 şi 1979 urmează cursurile Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca. Din 1976 devine redactor la revista Echinox iar din 1978 ocupă postul de secretar de redacţie, publicând poezii şi critică literară. După terminarea facultăţii, în 1979, îşi adună poeziile în volumul Lecţia de anatomie, distins un an mai târziu cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. În 1981, Ana Blandiana, în calitate de câştigătoare a Premiului Herder, oferă bursa redacţiei Echinox, iar aceasta îl nominalizeaza pe Emil Hurezeanu care va pleca la Viena în 1982. După terminarea celor două semestre ale bursei Herder ajunge la München unde se angajează ca redactor la Radio Europa Liberă, post pe care îl va ocupa din 1983 până în 1995. În octombrie 1983 primeşte azil politic în Germania. În aceeaşi perioadă începe să scrie cronici politice şi să realizeze rubrica Actualitatea românească. Devine şi consultant de specialitate pentru diverse posturi de radio şi televiziune europene. În 1985 primeşte o bursă la Universitatea Charlottesville din Virginia, Statele Unite ale Americii, unde studiază ştiinţe politice. Întors în Germania, îşi continuă studiile la universităţi americane din Europa, până la masteratul pe care şi-l susţine la Boston în Relatii Politice Internaţionale şi Strategice. În 1990 se întoarce în România, lucrând în continuare pentru Europa Liberă. În 1995, postul de radio se mută la Praga, iar Emil Hurezeanu devine pentru scurt timp director. În acelaşi an pleacă la Köln pentru a lucra ca director al secţiei române de la Deutsche Welle, unde scrie editoriale politice. Rămâne aici până în 2002, când se întoarce definitiv în România. Timp de cinci sezoane este realizatorul emisiunii România mea la postul de televiziune Antena 1, emisiune distinsă cu Premiul APTR 2003, secţiunea talk-show. Din 2005 realizează, alături de Cristian Tudor Popescu, emisiunea Cap şi pajură la Realitatea TV. Îşi continuă cariera în radio prin realizarea emisiunii Interviurile Europa FM la postul cu acelaşi nume. În martie 2003 devine consilier personal al primului ministru din acea vreme, Adrian Năstase, pe probleme de analiză politică a unor fenomene externe, demisionând din această funcţie după şase luni. În România publică şi două volume de eseuri politice, Între câine şi lup (1996) şi Cutia Neagră (1997), pentru cel din urmă primind Premiul pentru Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România.

Difuzare online Duminică 9 noiembrie, la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Alexandru Andrieș a susținut conferința intitulată Autoportret. Foto: Răzvan Voiculescu Alexandru Andrieș - Autoportret Prietenii îi spun "Alexe". Braşovean trup şi suflet, născut pe 13 octombrie 1954 (Balanţă, deci). Studiile şi le-a făcut acolo unde a şi rămas - Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (absolvit în 1980). Membru în Uniunea Arhitecţilor din România (din 1980), în Uniunea Scriitorilor din România (din 1994), în D.D.A. / Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (din 1994), Asociaţia Ziariştilor din România şi în alte comitete şi comiţii. Conferenţiar Doctor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu". Debut: solistic în 1974 - Club A, scenic în 1979 - Festivalul de jazz&rock Braşov, cu trupa Basorelief şi abia în 1984 discografic la Electrecord (Interioare). Are la activ peste 3100 concerte. De-a lungul lungii sale liste de albume s-a jucat cu: vocea, chitara, pianul, muzicuţa, percuţiile electronice etc. Desenează mult, vedeţi şi în site (alexandries.free.fr) Sâsâit într-un mod şarmant. Recunoscător lui Florian Lungu, din cauza căruia a început totul... “Last but not least”, un muzician şi textier deosebit, cu armonii complexe şi versuri inteligente. Andrieş a înregistrat extrem de multe piese, dar are mult mai multe inedite. Pe site-ul său le-a strâns alfabetic pe toate cele apărute pe discurile lui, pe cele la care a scris doar versurile, dar şi pe cele care nu-i aparţin, dar pe care le-a cântat (de exemplu, cele două de pe “Din darul magilor”, în memoria lui Vali Sterian). În plus, textele unor piese care nu au apărut niciodată pe disc (din “Aşteptând-o pe Maria”, din concert, emisiuni...) Un total imens. "M-am născut în Braşov pe vremea când oraşul se numea Stalin, iar data exactă, în caz că vă interesează, este 13 octombrie 1954. Bineînţeles că dacă aţi fi vorbit acum 30 de ani cu oricine mă cunoştea, inclusiv mama, tata, sora, bunica, bunicul, mătuşa, tanti Lica, unchiul Mitică, străbunica şi prietenele ei din vecini, n-aţi fi putut bănui că aveam să devin o persoană cunoscută, cineva bun să dea interviuri, să apară la televizor (rar, aşa-i, dar totuşi!), să-şi dea cu părerea de una, de alta. Aţi fi aflat în schimb că sunt mofturos, că le mănânc sufletul cu încăpăţânarea mea absolut inexplicabilă, că doar cu cleştele scoţi vorbele din gura mea, şi doar noaptea las din mână creionul ăla nenorocit cu care-am zmângălit oricum tot ce se putea zmângăli prin casă, ba chiar şi prin vecini... Ce bine că acum 30 de ani nu se interesa nimeni de mine, nu-i aşa ? Ştiu, o să vreţi acum să ştiţi cum s-a întâmplat, cum se întâmplă în continuare, cine m-a ajutat, cât m-a costat, de ce aşa, de ce nu altfel, dacă chiar nu am telefon sau... Dacă vă place, e-n regulă. Dacă nu vă place ... ştiu şi eu ? Încercaţi şi mâine, cine ştie..." Alexandru Andrieș (date preluate de pe http://alexandries.free.fr)

Difuzare online Duminică 8 decembrie 2013, la ora 11.00, la Sala Mică a Teatrului Național, Prof. Dr. Irinel Popescu a susținut conferința cu tema Transplantul de organe - o aventură a spiritului uman. Preț bilete: 16 de lei. Despre conferință „Oricât ar părea de curios pentru un procedeu medical, termenul de „aventură" se potriveşte foarte bine  istoriei transplantului de organe. Chirurgi curajoşi au încercat să-şi salveze bolnavii, depăşind graniţa timpului. Bolnavi lipsiţi de orice altă şansă şi de orice speranţă şi-au încredinţat viaţa în mâinile lor, cu speranţa că le va fi salvată. Multe dintre aceste operaţii au fost efectuate, însă, atunci când nu se acumulaseră toate cunoştinţele necesare reuşitei. De aceea, istoria transplantului este presărată cu multe eşecuri şi tragedii. Datorită lor, însă, s-a ajuns ca, în prezent, peste 150.000 de vieţi să fie salvate anual prin procedeele de transplant. Dacă nu ar fi existat acei temerari care au vrut să o ia înaintea timpului, astăzi am fi ştiut mult mai puţin despre transplant şi atâtea vieţi nu ar mai fi putut fi salvate." Prof. Dr. Irinel Popescu Despre Prof. Dr. Irinel Popescu Născut la 22 aprilie 1953, la Filiaşi (Dolj). Studii: Facultatea de Medicină Generală București, absolvent 1977, cu premiul "Elena Dimitriu" (pentru cel mai bun rezultat la absolvire şi examenul de internat) Doctorat: 1990- "Ulceraţiile acute gastrice hemoragice" (conducător Prof. Dan Setlacec) Studii postdoctorale: Ianuarie-Iunie 1992 -Research Fellow la University of Pittsburgh Iulie 1992-Decembrie 1994-Research Fellow la Mount Sinai Hospital New York Funcţii profesionale: 1980-1983 - Preparator Facultatea de Medicină Generală Bucureşti 1983-1992 - Asistent universitar 1992-1995 - Şef de lucrări 1995-1999 - Conferenţiar universitar 1999- prezent- Profesor la Clinica de Chirurgie Generală Fundeni în cadrul UMF "Carol Davila" Bucureşti Societăți științifice naţionale și internaţionale: Societatea Română de Chirurgie- Preşedinte 2006-2008 Romtransplant (Asociaţia Româna de Transplant): Preşedinte 1998-prezent Societatea Română de Chirurgie Endoscopică şi alte tehnici chirurgicale (ARCE): Preşedinte 2002-2006 Asociaţia Română de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică şi Transplant Hepatic (ARCHBPTH) -Preşedinte 2006- prezent Membru în Comitetul Executiv al "International Association of Surgeons and Gastroenterologists" (IASG), din anul 2002 American College of Surgeons- Fellow European Surgical Association- membru European Board of Surgery- subspecialiţătile de Transplant şi Chirurgie Hepato-bilio-pancreatică The Transplantation Society- membru European Society of Organ Transplantation- membru Doctor Honoris Causa: 2006 - Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova 2007 - Universitatea "Ovidius" Constanţa 2010- Universitatea "Nicolae Testemitanu" Chişinau 2012- Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca Membru de onoare: Societatea de Chirurgie din Republica Moldova (2007) Societatea de Chirurgie din Bulgaria (2006) Societatea de Chirurgie din Serbia (2006) Societatea de Chirurgie din Ungaria (2008) Societatea de Chirurgie din China  (2007) Societatea de Chirurgie din Franţa (2008) Membru în Academii: 2013- Academia Româna- Membru corespondent 2011- Academia de Ştiințe Medicale-Preşedinte (membru din 1999) 2006- Academia Oamenilor de Stiinţă- membru titular, Președintele Secţiei de Medicină 2002- Academia Franceză de Chirurgie-membru asociat străin 2006- Academia de Stiinţe a Republicii Moldova-membru de onoare 2012- Academy of Medicine of Malaysia 2013- membru corespondent străin al Academiei Franceze de Medicină. Decoraţii şi medalii: 2000- Steaua României în rang de Mare Ofiţer, acordat de Președintele României 2011-"Ordre national du merite", în grad de Ofițer, acordat de Președintele Franţei Premii, diplome și alte titluri: 2000- Premiul "Iuliu Hatieganu" al Academiei Române  2012- Premiul "Eugen Proca" al Academiei Oamenilor de Ştiință 2006-" Zece pentru România - Cel mai bun medic chirurg pentru anul 2006" în urma cercetării sociologice întreprinse de CURS, TNS-CSOP, IMAS si INSOMAR şi reprezentând opinia medicilor chirurgi români 2001-Premiul Colegiului Medicilor din România pe anul 2001 pentru realizări deosebite în anul 2001 în activitatea stiinţifică în domeniul specialităţilor chirurgicale. 2007- Premiul I, acordat de MECT - ANCS, pentru Proiecte de Cercetare-Dezvoltare Complexe, aria tematică - Sănătate Funcții administrative și publice 1998-1999- Directorul Institutului de Perfecționare al Medicilor si Farmaciştilor. 1999-2000 - Secretar de Stat în Ministerul Sănătaţii 2004-2008 - Senator- Preşedintele Comisiei de Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport 2006-2011- Vicepreședinte CNATDCU (Comisia Superioară a Ministerului Educaţiei pentru acordarea titlurilor şi diplomelor universitare) 2009 (Ian-Dec) - Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Membru în colective de redacţie ale unor reviste naţionale : Chirurgia- Redactor șef (2004-prezent) Annals of Fundeni Hospital- Redactor şef (1996-prezent) Timișoara Medical Journal-membru Jurnalul de chirurgie -membru Archives of the Balkan Medical Union -Redactor şef adjunct Membru în colective de redacţie ale unor reviste internaționale: Hepatogastroenterology- Redactor șef (2011-2012), Senior Honorary Editor- 2013 Telemedicine and E-Health - membru Langenbecks's Archives of Surgery - membru Journal of Gastroenterology and Hepatology- membru Interese sţiintifice: Transplantul hepatic- pionier al metodei în România (500 transplanturi efectuate) Oncologia digestivă (cercetări genomice asupra cancerelor digestive) Chirurgia robotică (825 intevenţii chirurgicale) Terapii celulare (insule pancreatice, celule stem) Telemedicina Chirurgul Irinel Popescu este cazul exemplar al unui om care a făcut în România un lucru nemaifăcut până la el de nimeni și pe care mulți îl credeau cu neputință de făcut vreodată: primul transplant hepatic uman și întemeierea unei veritabile școli românești de transplant hepatic. Despre această performanță chirurgicală, văzută ca o "provocare a spiritului uman" va vorbi în conferința de duminică cunoscutul chirurg român. "Pe orice scară de valori, indiferent de meserie, talentul şi harul se plasează pe poziţii superioare. În profesia mea, care de milenii este considerată ca fiind umanistă prin excelenţă, ar fi nevoie mai mult de har. Restul vine din ore nesfârşite de muncă şi din sacrificii care ţes drumul unei persoane ce se simte potrivită în rolul acesta, de medic".  Cumpără Bilete Online