Conferințele TNB

Duminică, 10 martie 2019, de la ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Prof. Alexandru Vlad Ciurea MD., PhD., MSc., Dr. h.c. Mult. va susţine conferinţa cu tema Alzheimer pe înțelesul tuturor. Despre conferinţă Boala Alzheimer a fost descrisă de către psihiatrul german Alois Alzheimer în 1906, după urmărirea neurologică a pacientei Auguste Deter, boala fiind caracterizată de la început drept boala uitării. Autopsia pacientei a relevat cerebral o atrofiere majoră a cortexului și depozite de amiloid la nivelul neuronilor, precum și modificări neurofibrilare. Pe parcurs, boala a fost definită ca o afecțiune din grupa demențelor cu modificarea proceselor mentale și afectarea în principal a activității cognitive, tulburări de memorie și modificarea comportamentului pacientului. Alzheimerul constituie actualmente o importantă formă de demență cu o incidență majoră (peste 6 milioane de cetățeni americani au fost diagnosticați în 2018). Numărul de cazuri diagnosticate cu Alzheimer atât în SUA cât și în Europa este în continuă creștere din cauza suprasolicitării sistemului nervos, deprivării de somn și regimului dezordonat de viață, stării de stress și patologiei asociate. Alzheimerul este considerat incurabil, cu o perioadă pre-clinică lungă și cu un curs progresiv al afecțiunii de la forme minore până la forme severe. Multiple personalități politice, artistice, sportive au decedat în urma acestei afecțiuni, iar metoda esențială terapeutică o reprezintă prevenția (alimentația, regimul de viață, conexiunile, socializarea, muzica, turismul și gândirea pozitivă, etc.). Alexandru Vlad Ciurea Despre Alexandru Vlad Ciurea1974: Doctor în Științe Medicale; 1979 - prezent: Medic Primar Neurochirurg Gradul III; 2007: Master în Managementul Sistemului de Sănătate. Experiență profesională:      1997 - prezent: Profesor de Neurochirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București; Coordonator doctorate; 2004 - 2008: Prodecan Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București; 2009 – prezent:  Cercetător științific gradul I; 1999-2011; 2014 – prezent: Președintele Comitetului Național de Neurochirurgie al Ministerului Sănătății. Publicații:Tratat de neurochirurgie, Ciurea AV, Editura Academiei Române, 2007; Tratat de neurochirurgie, Vol. I si Vol. II, Ciurea AV (coordonator), Ed Med, Buc, 2010/ 2011; Intracranial Hypertension, M. St. Iencean, Ciurea AV, Nova Biomedical, New York, 2009;  Autor principal în 35 de tratate și monografii publicate în România şi străinătate. Premii importante:Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, acordat de Preşedintele României, Emil Constantinescu „Pentru Apărarea Sănătății Publice", 2000;  Dr. Honoris Causa        acordat de șase universități: Galați, Oradea, Chișinău, Iași, Pitești, Constanța; Visiting Professor la 11 universități (ex: Harvard University - Boston; INI - Hannover; Mercer University – Atlanta). Contribuții știintifice deosebite:Construcția primei bănci de țesuturi tumorale în Europa de Est (2003); Drena unitub (2005);  Coordonarea contrucției Centrului Național de Excelență în Neurochirurgie sub egida Ministerului Sănătății, 2005; Anatomia ascunsă din opera lui Michelangelo, Certificat de inovație înregistrat la OSIM în 2011.  

Difuzare online Duminică 24 februarie 2019, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Toni Grecu a susţinut conferinţa cu tema Să fim veseli ca să nu fim trişti. Despre Toni Grecu Născut în 1959 la Iași, Toni Grecu a urmat cursurile Facultății de Electronică și Telecomunicații din Iași, susținând individual sau în diferite formule spectacole în cadrul cenaclurilor studențești. Tot în acea perioadă formează alături de alți colegi Grupul Divertis. Cariera de inginer este scurtă, intensă si nesemnificativă, dar îl ajută să ajungă la București unde, imediat după Revoluție, renunță la calculatoare și se dedică exclusive activității artistice, atât pe scenă cât și la televizor. În anii '80, susține cu Divertis mai multe turnee prin țară în cadrul unor manifestări studențești precum Galele Amfiteatru, Cenaclul Moldavia, Serbările Mării sau Serbările Zăpezii. În 1983 câștigă premiul întâi la Festivalul Național de Umor Studențesc, atât individual, la secțiunea monolog, cât și cu Divertis. În 1988, alături de Doru Antonesi, scrie texul pentru one man show-ul Astă seară stau Acasă, pus în scenă de Silviu Purcărete și jucat magistral de Ștefan Iordache la Teatrul Mic. A fost un spectacol apreciat, unic în felul lui în primul rând pentru curajul și duritatea satirei pe subiecte de actualitate. Reprezentația, care s-a jucat cu casa închisă, parcă avea să prezică sfârșitul regimului comunist. Din 1990 începe, împreună cu Divertis, activitatea de televiziune, mai întâi la TVR apoi la Pro TV și Antena 1, în calitate de prezentator și scenarist. Alături de Divertis a jucat în peste 1000 de spectacole și în sute de emisiuni TV, obținând adevărate recorduri de audiență. Se retrage din Divertis în 2008 și continuă seria de emisiuni TV într-o formulă nouă, cu proiectul „Serviciul Român de Comedie” la Pro TV pentru încă cinci ani. Realizează apoi news comedy show-ul „Superjurnal” la Digi24, pentru două sezoane în 2015. Între timp scrie împreună cu Adrian Onciu scenariul comediei S-a furat mireasa în 2012 și realizează în 2012-2013 sitcomul Spitalul de Demență, tot pentru Pro TV. Urmând trendul general, din 2016 începe să lucreze ca scenarist și realizator la proiecte de comedie pentru mediul online, care adună milioane de vizionări. Reia activitatea de scenă și, împreună cu Cătălina Grama - Jojo, Cătălin Neamțu, Claudiu Maier și Cosmin Natanticu, face spectacolul de umor O zic din viața mea, un mix de comedie de mai multe genuri, monolog, impro, scheci, stand-up, parodie, imitație, care se va relua în curând într-o nouă stagiune. Toni Grecu, care în2010 a primit Premiul UNITER la categoria spectacol de divertisment, „pentru contribuția Domniei Sale la istoria vie a umorului românesc”, va susține la Teatrul Național București o conferință despre umor, haz de necaz și cormoranii de piscină.  

Difuzare online Duminică, 16 decembrie 2018, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Sever Voinescu a susţinut conferinţa cu titlul Visul lui Pavel. O intuiție despre viitorul Europei. Despre Sever Voinescu Sever Voinescu s-a născut în 1969, la Ploiești. În 1992 a absolvit Facultatea de Drept a Universității București. În același an a devenit avocat stagiar la Baroul din orașul natal și, din 1994,a devenit avocat definitiv în Baroul București. Între 1994 și 1996 a fost asistent universitar la Catedra de Drept a Academiei de Studii Economice din București. Între 1998 și 2000 a fost Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe. Din martie 2000 până în decembrie 2003 a fost Consul General al României la Chicago. Din 2004 până în 2008 a fost Coordonator al Programului de Politică Externă la Institutul pentru Politici Publice. Între 2008 și 2012 a fost deputat în Parlamentul României și pe toată durata acestui mandat a condus Delegația Parlamentului la Adunarea Parlamentară NATO. De la 1 ianuarie 2016 este redactor-șef al săptămânalului cultural Dilema veche și, din același an, realizează săptămânal emisiunea „Europa Christiana” la televiziunea Trinitas. Începând din 1993, a publicat peste 3000 de articole, comentarii și eseuri în publicații culturale sau în cotidiene precum Dilema / Dilema veche, 22, Observator cultural, Cotidianul, Evenimentul Zilei, dar și în reviste de specialitate din domeniile dreptului, filozofiei și științelor politice.  A conferențiat pe diverse subiecte specifice relațiilor internaționale în instituții publice sau private ori în universități din Statele Unite, Marea Britanie, Belgia, Franța și România. A contribuit la conținutul mai multor volume, a scris prefețe și s-a bucurat de cele câteva ocazii în care a fost invitat să vorbească la vernisajul unor expoziții. Se mândrește mai ales cu o carte dedicată operei, intitulată Canta che ti passa - convorbiri cu Virginia Zeani. Actualmente lucrează la finalizarea unei teze de doctorat în drept, despre proprietate. Nu are pagină de facebook și, de aceea, este mai fericit decât alții. „Contrar opiniei generalizate cum că e imposibil să depistăm un loc și un timp precis al nașterii ei, eu cred că Europa, cea pe care o știm, s-a născut într-o zi anume și într-un loc anume, când un om de mare credință a urmat un vis și a întâlnit alți oameni dispuși să asculte lucruri noi. Aproape 2000 de ani mai târziu, altcineva a avut o intuiție excepțională cu privire la modul în care curge istoria Europei. Punând cele două momente unul lângă celălalt, vom obține ceva ca un cod misterios cu care vom explora prezentul nostru, cel de toate zilele. Și vom încerca să ne ghicim trecutul și să descoperim viitorul. Am zis bine...”. Sever Voinescu

Difuzare online Duminică 2 decembrie 2018, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB, Ana Blandiana a susţinut conferinţa cu tema Centenarul, un exerciţiu de exorcizare. Despre conferinţă Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare. Suntem urmaşii românilor care au înfăptuit România Mare şi suntem urmaşii românilor care i-au întemniţat şi i-au îngropat în Cimitirul Săracilor din Sighet pe aceştia. Centenarul nu este o festivitate, el este prilejul care ne obligă şi ne dă şansa să optăm pe cine vrem să continuăm, cui vrem să semănăm în continuare, care sunt modelele pe care vrem să le urmăm. Dar asta presupune înainte de toate cunoaşterea conţinutului celor 100 de ani şi asumarea istoriei pe care o cuprind. Ana Blandiana Despre Ana Blandiana Ana Blandiana este originară din Timişoara, unde s-a născut în 1942. La naştere se numea Otilia Valeria Coman, iar după căsătoria cu scriitorul Romulus Rusan a devenit Otilia Valeria Rusan. Cei apropiaţi îi spun Doina, însă „porecla” schimbată în renume este pseudonimul Ana Blandiana. (Poeta l-a compus preluând numele melodios al satului - Blandiana, din judeţul Alba - în care s-a născut mama ei şi desprinzând din el şi un prenume.) După ce urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj (1962-1967), Ana Blandiana se stabileşte la Bucureşti, unde lucrează ca redactor la Viaţa studenţească şi Amfiteatru (1968-1974), bibliotecar la Institutul „N. Grigorescu” din Bucureşti (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate în revista Tribuna din Cluj (1959). Între 1960-1963 i se interzice însă să mai publice, din motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredinţează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenţiei criticii literare. Când se stabileşte, deci, la Bucureşti, nu este o necunoscută. În 1969 primeşte, de altfel, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii: Premiul pentru Poezie al Academiei Române, 1970, Bucureşti, Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Internaţional Herder, Viena, 1982, Premiul „Opera omnia”, 1994, Premiul Naţional de Poezie, 1997, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, 2000 etc.). Cărţile de poezie care îi apar la fiecare doi-trei ani (şi care i se şi traduc în străinătate), numeroasele articole de critică literară care i se consacră, activitatea publicistică (rubrica sa Atlas din România literară devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de şase luni în SUA în 1973-1974), siguranţa cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieşit din comun. Nesupusă ca un personaj responsabil, şi nu ca unul recalcitrant, Ana Blandiana citeşte la întâlnirile cu publicul în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceauşescu poeme-manifest care electrizează asistenţa: „O să vină ea,/ Nu se poate altfel,/ O să sosească/ Şi ziua aceea/ Amânată de veacuri,/ O să vină/ Se apropie,/ Se şi aude/ Pulsul ei bătând/ Între zări,/ O să vină ea,/ Se simte în aer,/ Nu mai poate întârzia,/ Nu vă îndoiţi, o să vină/ Ziua aceea/ Orbitoare ca o sabie/ Vibrând în lumină.” (Dies ille, dies irae). În 1985, o suită de poeme ale ei încărcate cu dinamită politică, apărute în revista Amfiteatru, alertează autorităţile. Iar în 1988, după ce publică volumul de versuri Întâmplări de pe strada mea, cu numeroase trimiteri sarcastice la adresa dictaturii, i se interzice, ca pedeapsă, să mai publice în România. Valul revoluţiei din decembrie 1989 o aduce în echipa eterogenă de conducere a ţării, Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale. Mai devreme decât alţi intelectuali, Ana Blandiana părăseşte gruparea. Înfiinţează şi conduce Alianţa Civică, la care aderă o mare parte din societatea civilă românească, creează la Sighet, cu eforturi supraomeneşti şi sacrificii, împreună cu soţul ei, Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conduce PEN Clubul Român. Are o contribuţie decisivă la impunerea ca om politic a lui Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, dar nu se sfieşte să-i critice lipsa de fermitate în promovarea valorilor democraţiei. Biografie de Alex Ștefănescu

Difuzare online Duminică, 18 noiembrie 2018, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Prof. Dr. Dumitru Borțun a susţinut conferinţa cu tema România - o enigmă, un miracol și un paradox. Sarcinile următoarei generații!   Despre conferinţă După 1989, în România s-a conturat un singur consens generalizat care poate fi considerat interes public: integrarea României în structurile euro-atlantice. În 2018, exact în anul Centenarului, unele personalităţi politice au început să-şi manifeste nemulţumirea faţă de insistenţa cu care Uniunea Europeană ne cere să respectăm standardele pe care ne-am angajat să le respectăm. Dar integrarea în Uniunea Europeană este doar un mijloc; scopul este finalizarea procesului de modernizare a României – proces care a început în secolul al XIX-lea. Nu avem ce căuta în Uniunea Europeană cu ţărani care ară cu calul şi îşi cresc gâştele pe marginea drumului, cu muncitori care trag chiulul şi fură din fabrici, cu medici şi profesori şpăgari, cu elevi şi studenţi care copiază la examene, cu jurnalişti agramaţi şi iresponsabili, cu poliţişti şi magistraţi corupţi, cu funcţionari publici opaci la nevoile cetăţenilor, cu cetăţeni apolitici, fără conştiinţă civică şi cu politicieni cinici, amorali şi apatrizi. În condiţiile actuale, aderarea la Uniunea Europeană s-a dovedit un bumerang: în perioada post-aderare am asistat la tensiuni, contradicţii şi conflicte – pe scurt, la o integrare conflictuală, care poate genera o reacţie anti-occidentală, de respingere a valorilor Uniunii Europene şi a integrării în Uniunea Europeană. România nu este doar „o enigmă şi un miracol”, cum a scris George Brătianu. Îndrăznesc să spun că ea este şi un mare paradox. Înainte de a părăsi România, fostul şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a făcut o afirmaţie cât o sentinţă: „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin”. Privită cu luciditate, România apare ca o ţară plină de contradicţii de nedepăşit, de dileme morale, de conflicte ideologice, de fracturi între grupuri mari ale societăţii. La prima vedere, cauzele acestora sunt economice; în viziunea mea, ele sunt culturale, ţin de idealurile, valorile şi norme care ne reglementează viaţa. Pentru a înţelege conceptul de modernitate, primul pas este identificarea „valorilor modernităţii”, pe care le voi prezenta, pentru claritatea expunerii, în opoziţie cu valorile pre-moderne. Resetarea culturală a României este una dintre sarcinile următoarei generaţii. Aşa cum spunea Karl Popper, fiecare generaţie poate conferi un sens istoriei, prin formularea propriilor sale scopuri. Alegerea scopurilor nu poate fi dictată nici de natură, nici de un presupus „sens al istoriei”; ea poate fi făcută de noi înşine, ca fiinţe responsabile. În acest sens, voi face nişte sugestii pentru următoarea generaţie de cetăţeni ai României. Prof. univ. dr. Dumitru Borţun, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Adminstrative   Despre Prof. univ. dr. Dumitru Borţun Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, unde predă cursurile „Analiza discursului public”, „Semiotică. Teorii ale limbajului”, „Etică în comunicare” şi „Responsabilitate socială corporativă”. La Facultatea de Management din cadrul SNSPA predă cursul „Etică în afaceri şi responsabilitate socială corporativă”. În 2009, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţilor din România – ANSOC l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”. În 2015 a primit tilul de „Personalitatea anului 2015”, acordat de Revista Legal Point pentru „promovarea valorilor morale în tehnicile de comunicare”, iar în 2017, Diploma de Excelenţă „Integritate, Bună Guvernanţă şi Responsabilitate Socială”, acordată de Eurolink – Casa Europei. A publicat peste 130 de studii, eseuri, articole şi interviuri în volume colective, publicaţii de specialitate şi reviste de cultură. Este autorul mai multor cursuri universitare, precum şi al cărţilor Bazele epistemice ale comunicării (Ars Docendi, 2002), Relaţiile Publice şi noua societate (Tritonic, 2005, 2012), Responsabilitatea socială corporativă: de la relaţii publice la dezvoltare durabilă, coordonator (Tritonic, 2012) , Bazele epistemice ale comunicării – ediţia a II-a, revizuită şi adăugită (Tritonic, 2013), Mareea neagră: limba română sub asediu. Greşeli de exprimare în mass media din România (Tritonic, 2015), Meanings & co.The interdisciplinarity of communication, semiotics and multimodality, ed. (Springer International Publishing AG, 2018). Este membru în consiliul de redacţie al mai multor publicaţii de specialitate, precum şi în comitetul ştiinţific al unor conferinţe internaţionale. Din 2016 este preşedintele Comitetului de organizare al Conferinţei Internaţionale Semiosis in Communication, organizată o dată la doi ani de SNSPA, în colaborare cu International Association for Semiotic Studies – IASS. Este membru fondator al Asociaţiei Române de Relaţii Publice – ARRP (din 1995). Adunarea Generală din 2 martie 2005 l-a ales Preşedintele ARRP, funcţie pe care a deţinut-o până în mai 2008. În prezent este Preşedintele Juriului de Onoare al ARRP.  

Duminică, 4 noiembrie 2018, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, va avea loc conferinţa Ochiul interior al lui Homer. Cum scriu, cum citesc şi cum compun orbii susţinută de Radu Sergiu Ruba.   Despre conferinţă Homer a fost un autor cu viaţă concret istorică. A trăit cu adevărat undeva şi a cântat de-a lungul şi de-a latul Eladei metropolitane şi coloniale. Nu a fost un mit în timpul vieţii, dar a devenit un mit. Dovada existenţei sale reale se află într-una din cele două epopei ce-i sunt atribuite. Conferinţa va începe aşadar cu această revelaţie. Se va trece apoi la memoria vizuală a lui Homer, la preluarea cvasi-mimetică a concretului ambiental în versurile sale şi la imaginarul său. De aici, orbii cu memorie vizuală şi cei fără o asemenea memorie. Relaţia dintre scriere şi limbaj. Funcţia modelatoare a limbajului, limbajul ca atribut al lui Dumnezeu, nu însă şi imaginea. Civilizaţia umană de neconceput fără un cod de scriere. Codurile mimetice sau simbolice – pictograme, ideograme, hieroglife. Codurile literale. Codul braille şi dovada că fiinţa umană, în adâncul său, deţine funcţii de codificare comunicaţională independente de văz. Constelaţia Homer, antologia scriitorilor nevăzători din România şi sinteza vocii umane. Vocea electronică a ordinatorului, prima dimensiune a umanului sintetizată până acum. Omul educat şi modelat ca fiinţă superioară numai prin limbaj şi prin sistemele de scriere. Cele trei mari figuri care au marcat şi făurit specificul vieţii orbilor din întreaga lume: Homer, Louis Braille şi Ray Kurzweil. Radu Sergiu Ruba Despre Radu Sergiu Ruba S-a născut la 14 octombrie 1954 în Ardud, judeţul Satu Mare. Şcolarizarea a început-o în satul vecin Răteşti, continuând-o până la bacalaureat la Institutul pentru Nevăzători din Cluj, interval în care, pe la 11 ani, şi-a pierdut complet vederea ce nu fusese niciodată perfectă. A urmat studii de limbi străine, franceză şi engleză, la Universitatea Bucureşti. A lucrat ca profesor de franceză în sistemul preuniversitar, ca lector în programul Cambridge Standard English al British Council din capitală, ca inspector în Ministerul Educaţiei, responsabil cu învăţământul pentru elevii şi studenţii deficienţi de vedere. În această calitate, a înfiinţat patru şcoli de profil, două licee şi două postliceale de balneofizioterapie care funcţionează şi astăzi. A fost de asemenea consilier al ministrului muncii pe problematica dizabilităţii, contribuind la adoptarea unor măsuri administrative şi a unor acte normative. A făcut parte timp de 25 de ani din conducerea Asociaţiei Nevăzătorilor din România, preţ de nouă ani ca preşedinte şi de asemenea din conducerea Uniunii Europene de profil. Din funcţiile de responsabilitate ale organizaţiei naţionale, a reuşit să deschidă, împreună cu directorul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Florin Rotaru, o filială pentru nevăzători ce a funcţionat ca centru de producţie de carte audio, şi-a dotat organizaţia cu o tipografie electronică braille aptă să imprime pentru întreaga ţară, a determinat digitalizarea tuturor cărţilor audio din fonoteca asociaţiei, ajutat la îmbunătăţirea sau salvarea vederii a zeci de pacienţi într-un mare proiect oftalmologic şi, atrăgând cir ca 800 de mii de euro, a demarat construirea unui centru de reabilitare pentru persoanele care-şi pierd vederea la maturitate. Din 1992, realizează, pe postul de Radio România Actualităţi, o emisiune săptămânală. Este de asemenea autor al unor emisiuni difuzate de Radio Europa Liberă şi Radio Europa FM. A debutat editorial în 1983, la Cartea Românească, cu un volum de versuri urmat de altele cinci. R. S. Ruba a realizat de asemenea selecţii ale materialelor sale de presă, eseuri, articole, interviuri, grupate în trei volume între care, cel cu caracter istoriografic, O mie de ani în o sută una enigme, scris împreună cu soţia sa, Nicoleta. Ca supremă datorie literară faţă de comunitatea de experienţă existenţială căreia îi aparţine, a alcătuit două ediţii ale Constelaţiei Homer, o Antologie a Scriitorilor Nevăzători din România, prima apariţie în 1996, iar a doua, mult revizuită şi îmbogăţită, în 2017. Ajungând târziu la proză, dar ocupându-se de aceasta cu precădere de la o vreme încoace, a publicat volumul de povestiri Contrabanda memoriei şi romanele Demonul confesiunii în 2004, reeditat în 2009 şi O vară ce nu mai apune, în 2014. Acestei cărţi în mare măsură autobiografice i s-au conferit mai multe distincţii, între care premiul Ion Creangă al Academiei Române în 2016. Romanul a fost tradus în limba engleză şi în italiană, fiind în curs de tălmăcire şi-n maghiară. R. S. Ruba a reprezentat anul acesta România, atât cu proză cât şi cu poezie, la Festivalul Noaptea Literaturii Europene de la Lisabona. Autorul a avut parte şi de alte distincţii literare şi culturale în genere: premiul ministerului afacerilor externe al Franţei la Festivalul Mondial al Nuvelei, premiul Frontiera Poesis, premiul Fundaţiei Gheorghe Ursu, premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, al revistei Convorbiri Literare şi al Jewish Braille Institute of America. I s-a decernat de către preşedintele României, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în anul 2008. Poeme, nuvele şi eseuri ale lui Radu Sergiu Ruba au fost traduse în franceză, engleză, bulgară, germană, maghiară, spaniolă, arabă şi portugheză. La rândul său, scriitorul a tradus din literatura franceză autori precum Michel Tournier, Gilles Lipovetsky, Olivier Rolin, Nicolas Ancion şi Corinne Desarzens.

Duminică, 21 octombrie 2018, de la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Maia Sandu va susține conferința De ce alegerile parlamentare din Republica Moldova de la începutul anului viitor sunt importante pentru România? Despre conferinţă La 27 de ani de independență, Republica Moldova este, probabil, în cel mai jos punct al existenței sale. Cel puțin o treime din populație și-a pierdut încrederea că poate construi un viitor demn acasă și a plecat din țară, iar oamenii care au rămas sunt cuprinși de un sentiment de deznădejde profundă. Corupția și guvernarea proastă sunt cauzele principale ale situației șubrede în care a ajuns Republica Moldova. Pentru a distrage atenția de la abuzurile comise, partidele politice au exploatat intens clivajele din societate, aceasta fiind în continuare adânc divizată între cei care sunt gata să renunțe la democrație, asociind-o cu guvernele care au cauzat corupția, sărăcia și migrația, sperând că modelul estic, autoritar, i-ar putea scăpa de mizerie și cei care vor să trăiască într-o țară liberă, după modelul occidental. Slăbirea instituțiilor statului prin capturarea acestora de către guvernarea oligarhică, subminarea procesului democratic, inclusiv prin anularea alegerilor locale din Chișinău și modificarea sistemului electoral în favoarea partidului socialiștilor și în detrimentul partidelor pro-europene de opoziție, lipsa oricărui sprijin popular pentru partidul de la guvernare, dar care ține cu orice preț să păstreze puterea reprezintă riscuri majore pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte și, respectiv, pentru rezultatul acestora. Menținerea puterii de către regimul Plahotniuc-Dodon în forma existentă sau în oricare altă formă va conduce la schimbarea, cel puțin pe termen mediu, a structurii alegătorilor în favoarea celor care votează pentru partide apropiate regimului de la Kremlin. Situația demografică, migrația masivă pe segmentul pro-european și reticența guvernării de a crea condiții pentru participarea diasporei la vot vor lipsi Republica Moldova de masa critică de alegători pro-democrație. Guvernării actuale îi convine să țină Republica Moldova într-o zonă gri, unde exponenții regimului fac regulile de joc, extrag rente economice din afaceri ilegale, fără să fie trași la răspundere, rămân la putere prin metode mai puțin democratice. Inițiativele recente ale Parlamentului de la Chișinău susțin suspiciunile că guvernarea și-a propus crearea unei zone off-shore pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, sunt foarte îngrijorătoare discuțiile tot mai frecvente despre planurile Rusiei de federalizare a Republicii Moldova, care nu înseamnă altceva decât „transnistrizarea“ țării și care va aduce Rusia la hotar cu România. Ce poate face România pentru ca Republica Moldova să nu piardă ultima luptă pentru democrație? Vom căuta răspunsuri împreună. Despre Maia Sandu Economist, mai recent politician. În perioada 2012-2015 a fost Ministru al Educației al Republicii Moldova. A inițiat mai multe reforme în domeniul educației și a întreprins măsuri de combatere a corupției (după estimările Transparency International, valoarea totală a mitei plătite în educație în perioada primilor doi ani de mandat s-a redus cu 50%). Activitatea de la minister i-a adus capital politic. După descoperirea furtului miliardului, care a compromis iremediabil clasa politică de la Chișinău, în mai 2016, a creat împreună cu alți colegi un partid nou - Partidul Acțiune și Solidaritate. În toamna aceluiași an a participat la alegerile prezidențiale, unde a acumulat 47.9% din voturi. În continuare construiește un partid altfel. După facultate, a lucrat la Ministerul Economiei din primii ani de existență a acestuia. A urmărit îndeaproape elaborarea reformelor de tranziție și a trăit, alături de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, insuccesul acestor reforme. Ulterior s-a angajat la Reprezentanța Băncii Mondiale la Chișinău, unde a continuat să lucreze asupra programelor de reforme în diverse domenii. În 2009 -2010 a făcut un program de masterat în administrare publică la Kennedy School of Government, Harvard, iar în următorii doi ani a lucrat în calitate de consilier al unuia dintre directorii executivi ai Băncii Mondiale la Washington DC.

Duminică, 10 aprilie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național din București va avea loc conferința susținută de Dr. Dana Safta cu tema Fragmente subiective despre medicină și artă. Întâlniri majore cu personalități marcante din istoria medicinei și a teatrului românesc. Despre conferință Directorul medical al Spitalului Elias, Dr. Dana Safta este renumită pentru profesionalismul său, fiind medic în specialitatea ORL de peste 35 de ani. Cu o îndelungată experiență în țară, cu stagii de pregătire în străinătate, Dr. Safta a cunoscut nume importante care au făcut istorie în medicina românească. În același timp, Dana Safta este și o mare iubitoare de teatru, un spectator pasionat, o prietenă a actorilor, pe mulți dintre aceștia cunoscându-i mai întâi din relația doctor-pacient. În cadrul conferinței de la TNB, Dr. Dana Safta va vorbi despre legăturile dintre medicină și artă, cele două domenii dedicate exclusiv oamenilor, sănătății fizice și spiritului. Despre Dr. Dana Safta Doctor în Științe Medicale, Medic primar ORL Studii: Facultatea de Medicinǎ generalǎ „Carol Davilla”, Bucureşti (1973 – 1979); Master / Studii postuniversitare: IFACF - ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotǎ” Bucureşti (1982 - 1985) - Rezidenţiat în specialitatea ORL; Doctorat: UMF „Carol Davilla” (1998 - 2008), Bucureşti- Importanţa spaţiului paraglotic în cancerul de laringe Experienţă: La Spitalul Universitar de Urgenţǎ Elias: Director medical (din 2010); Director general adjunct ( 2001-2006); Director managementul calitǎţii ( 2007-2010); Șef de secţie ORL (din 2011). Cursuri / Training-uri / Certificate: Curs de fibroscopie naso-faringo-laringianǎ - Geneva, 1994; Curs de endoscopie laringiană - Pampano Hospital, Florida,1996; Curs chirurgie endoscopică laringiană - Düsseldorf, Germania, 2002; Curs de Laser în ORL – Spitalul Universitar Berlin, 1999; Stagiu clinic: Laser ORL – Dep. H.M.O. Berliner Krankenhaus, 2000; Curs de management spitalicesc - UMF „Carol Davila” Bucureşti, 2001-2002; Curs şi stagiu: Tehnici de Chirurgie endoscopicǎ naso-sinuzalǎ, Graz 2003; Cursuri în cadrul Campusului E.U.F.O.S - Rhodos, Grecia, 2004; Curs de protezare auditivǎ - Copenhaga, 2004; Cursuri şi participare în cadrul I.F.O.S. - Roma, 2005; Curs de vertij - Maastricht, 2005; Cursuri în cadrul Campusului E.U.F.O.S. – Viena, 2007; Curs de vertij - Marsilia, 2007; Curs de management spitalicesc la SNSPMS - Bucureşti 2006; Modern ENT Workshop, Miami 1995. Activitate profesionalǎ şi ştiinţificǎ ORL: - Chirurgia de urgenţă a specialităţii. - Participare cu prezentări de cazuri, metode de investigaţii, cât şi modalităţi terapeutice în şedinţele periodice ştiinţifice ale specialitǎţii (U.S.S.M.). -Activitate didactică cu studenţii de medicină generală în perioada de detaşare ca medic specialist în Bucureşti. - Membru în comitetul editorial al revistei Medic.ro din 2013, editată de Versa Puls Media - Membru în comitetul editorial al revistei ORL.ro din 2013, editată de Versa Puls Media - Membru în comitetul editorial al revistei Farmacist.ro din 2013, editată de Versa Puls Media - Participări la congrese naționale și internaționale Distincții: Meritul Sanitar în grad de Cavaler, 2004 Activitate publicistică: Autor și co-autor a 33 de lucrări de specialitate. Co-autor a două cărți medicale: Manifestări otorinolaringologice în sarcină, Autori: Loredana Mitran, Mihai Mitran, Daniela Safta, Editura Versa Puls Media, București, 2012; Îndrumar pentru examenul practic în specialitatea ORL și chirurgie cervico-facială, Sub redacția Romeo Călărașu, Tiberiu Dimitriu, Daniela Safta; Coautor – capitolul: Evidarea ganglionară cervicală; MSC Media, București, 2013

Difuzare online Duminică 22 februarie 2015, la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, Cristian Pîrvulescu a susținut conferința cu tema Mai poate avea politica vreun sens?. Preț bilete: 16 lei. Despre conferință  Întro-o epocă în care scandalul public cotidian pare să fi compromis iremediabil politica mai poate aceasta avea vreun sens? Și, într-un moment în care statul de drept a devenit un leit-motiv cotidian poate fi justiția un substitut al politicii? Ce mai rămâne din separația puterilor în stat și cum poate funcționa statul de drept astăzi? Nu prea se știe cu precizie cine și când a folosit mai întâi expresia „Fiat justitia, pereat mundus”, dar ideea că justiția este mai presus de morală, moravuri și sentimente și mai ales dincolo de politică este cunoscută încă din antichitate. De aici și problema: cum se poate justifica moral actul de justiție și care este rolul său în societate? Trebuie să fie justiția independentă? Dilema filosofică se exprimă prin conflictul dintre viziunea utilitaristă (justiția trebuie să asigure maxima utilitate, adică, în sensul lui John Stuart Mill să facă posibilă maximizarea fericirii pentru cât mai mulți și să reducă suferința) și cea pe care am putea-o numi absolută (justiția trebuie să fie eternă, universală, imuabilă, implacabilă, impersonală, etc.). În consecință, cărui tip de morală i se supune dreptatea procedurală, cea pe care în limbajul obișnuit o numim justiție: uneia utilitariste, și anume ideii că justiția este o funcție a statului și are o utilitate practică, sau uneia non sau contra utilitare, și anume că justiția este întruparea Dreptății supreme. Dar, cine stabilește ce și cum este Dreptatea supremă? Revenind pe malurile Dâmboviței, am putea spune, parafrazându-l pe Caragiale: „Să fie dreptate, dar să știm și noi!”. „Noi”, adică ei, politicienii obsedați de sondaje, aflați într-o campanie electorală permanentă, trăind într-un cotidian permanent. Să fie Dreptate? Sigur! Dar pentru a realiza ce? Despre Cristian PîrvulescuPolitolog, comentator politic și activist pentru democrație și drepturile omului. Ca profesor la Facultatea de Științe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde funcționează din 1992, predă cursuri de știință politică (Concepte fundamentale în știința politică, Instituții politice, Politică comparată). Din 2005 este și decan al acestei facultăți. Participă curent la dezbateri pe teme civice și politice în mass media și publică comentarii politice în presa scrisă. Este președinte de onoare al Asociației Pro Democrația al cărei președinte a fost din 1999 până în 2013. Din 2007 este membru al Comitetului Economic și Social European.Activitate didactică:    profesor de filosofie (1989-1992)    asistent universitar, Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1992-1995)    lector universitar, Facultatea de Ştiinţe Politice , SNSPA, (1995 - 2004)    secretar ştiinţific al Facultăţii de Ştiinţe Politice 2000-20004    din 2004 conferenţiar universitar    2004-2005 prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice    după noiembrie 2005 decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice    cursuri susţinute la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative: Concepte fundamentale în ştiinţa politică, Paradigmele ştiinţei politice, Sisteme politice contemporane, Politici comparate şi Instituţii politice;    1999 - prezent cursul Politologie generală la Facultatea de Jurnalism şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Bucureşti.Experiență profesională:    membru în comitetul de redacţie şi redactor şef adjunct al revistei de ştiinţe politice Sfera Politicii (1994-1997)    membru fondator al Asociaţiei Române de Ştiinţe Politice    membru fondator a Societăţii Române de Ştiinţe Politice    1999 - 2005, membru al juriului Barometrului de Opinie Publică, cercetare bianuală realizată de Fundaţia pentru o Societate Deschisă    colaborări şi prezenţe în dezbaterile din mass media românească (22, Dilema, Bursa, Cotidianul, Curentul, România Liberă, BBC, Radio Europa Liberă, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio 3, Radio Contact, Europa FM, Radio Total, Mix FM, TVR, Antena 1, Prima TV, Pro TV etc.)    consultant în cadrul Programului CDF (Cadrul de dezvoltare cuprinzătoare) al Băncii Mondiale (2000, 2003)    evaluator al Coaliţiei 2005 (reţea de peste 100 de organizaţii civice din Republica Moldova care au monitorizat procesul electoral pentru alegerile parlamentare din martie 2005) iulie - noiembrie 2005    membru al Team Europe din 2005    membru în Comitetul Economic şi Social European din 2007Alte activități:    1999 - 2013, Preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia    2002-2003, 2013 coordonator, ca preşedinte APD, al Forumului Constituţional, dezbatere publică ce a vizat implicarea societăţii civile în procesul de revizuire a Constituţiei    2003 - 2007, moderator al Dialogurilor politice organizate de Clubul Prometheus    din 2009, vicepreşedinte al Forumului Civic EuropeanSpecializări:    Institutul de Studii Politice şi Fundaţia Naţională de Ştiinţe Politice din Paris (mai-august 1995)    CESI, Paris (septembrie-octombrie 1998)    Universitatea Paris X - Nanterre (noiembrie1998)    CEFIPA , Paris (octombrie-noiembrie 1999)    Universitatea Paris X - Nanterre (februarie 2001)    Stagiu de informare finanţat de Institutul Goethe la Fundaţia Ştiinţă şi Politică, Institutul German pentru Politică şi Securitate Internaţională, Berlin şi IGMedien, Stuttgart (martie 2001)    Schimburi academice Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii din Amsterdam, Olanda (noiembrie 2002)    Schimburi de experienţă asociative şi academice în Statele Unite ale Americii organizat prin International Visitors Program al Departamentului de Stat (iulie -august 2003)Cercetări:    Coordonator al proiectului de cercetare Partide politice şi orientări doctrinare în România anilor ‘90 finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare, 1995 - 1998    coordonator al proiectului de cercetare Democraţie şi multiculturalism finanţat de Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Superior, 1999-2000    coordonator al segmentului românesc din programul european Moress finanţat de Phare 2002-2005    coordonator al cercetării cantitative şi calitative realizată de Facultate de Ştiinţe Politice din SNSPA în cadrul proiectului Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în România - fundament al dezvoltării şi modernizării învăţământului preuniversitar, proiect de cercetare finanţat de Ministerul Educaţiei, Cercetării si Tineretului, 2006-2007    SNSPA, 2008    Mass media si cetăţenia democratică şi responsabilă, proiect finanţat de CNCSIS şi desfăşurat de Universitatea Bucureşti, 2008-2009    Populism si neopopulism în Europa Centrală si de Est, proiect finanţat de CNCSIS şi desfăşurat de Universitatea Babeş-Bolyai.Publicații:Autor:Politici şi instituţii politice, Editura trei, Bucureşti, 2000, 2002Partide si sisteme de partide, Editura Universităţii Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2000, 2007Ştiinţa politică, Editura Universităţii Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2001Coautor:Manual de filozofie (coordonatori :Adrian Miroiu, Doina Ştefănescu) Editura Humanitas, 2003, 2004, 2005, 2006Dicţionar de scrieri politice, (coordonator Laurenţiu Ştefan Scalat)Editura Humanitas, 2000 (articolele : Montesquieu - Despre spiritul legilor, Roberto Michels - Partidele politice: eseu asupra tendinţelor oligarhice ale democraţiilor)Dezvoltarea economico-socială şi piaţa muncii, Editura Universitaria Craiova, 2004, volum editat de CNSLR-Fraţia şi Institutul de Studii Sindicale din România, OAED şi INE/GSEE-ADEDY din Grecia (capitolele Viaţa socială în România postrevoluţionară şi România în faţa globalizării şi integrării europene)Reforma constituţională în România. Aspecte teoretice şi istorice legate de evoluţia constituţiilor (Cristian Pîrvulescu, Todor Arpad, Centrul de Resurse pentru Democraţie al Asociaţiei Pro Democraţia şi Fundaţia Hans Seidel, Bucureşti 2008„România între democraţia de opinie şi absenteismul de masă", în Alegeri 2008. Volumul II: Continuitate şi schimbare, Editura Polirom, 2009„Compromisul democratic într-o Românie scindată social și politic" în  Şansa României - Oamenii. Reprofesionalizarea României II¸ Institutul de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare,  2009Contribuții la lucrări colective:"Valori şi cultură" (pp24-25) înBarometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, mai 2001"Valori şi cultură" (pp18-19)) şi "Reforma instituţională" (pp. 34-35)  înBarometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, noiembrie 2001"Naţionalism şi rasism difuz în cultura politică românească" înPopulism, demagogie, realism politicvolum editat de Cătălin Turliuc şi Alexandru Zub, Academia Română, Institutul de istorie A. D. Xenopol, Iaşi, 2001"Reforma constituţională" (pp. 39-42) şi "Încredere şi vot" (pp. 61-14) în Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, iunie 2002"Reforma constituţională - Aşteptări publice şi (re)construcţie politică" (pp. 15-30) în Forumul Constituţional - raport final, Camera Deputaţilor a Parlamentului României, 2002 (http://www.forumconstitutional.ro/raport_final.pdf)"Reforma constituţională" (pp. 82-85) şi "Încredere şi vot" (pp. 94-97)  în Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, octombrie 2002"Partidele parlamentare în procesul de aderare a României la UE" studiu realizat în cadrul proiectului Harta actorilor şi problemelor aderării României la Uniunea Europeană, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, 2002"Politică şi instituţii" (pp. 83-88) în Barometrul de Opinie Publică, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, mai 2003"Aux racines de la confusion à gauche" în Le monde diplomatique, septembrie 2006, pp II-III„Vocaţia civică" în Le monde diplomatique, nr. 11, ediţia română, februarie 2007, p2.„Jocul cu poporul" în Le monde diplomatique, nr. 12, ediţia română, martie 2007, p2.„De la Constituţia nomenclaturii la Constituţia elitei" în Le monde diplomatique, nr. 16, ediţia română , iulie  2007, p2.„Rasismul: de la viciu la discriminare sistematică" în Le monde diplomatique, nr. 17, ediţia română, august  2007, pp 10-11."Democraţia de substituţie" în Le monde diplomatique, nr. 20, ediţia română, noiembrie 2007, pp 1-2.Congrese, Conferințe, Simpozioane, Mese rotunde:    Dreptate socială şi egalitate formală, organizat de New School of Social Research din New York la Bucureşti, decembrie 1993    Creştin-democraţia în România organizat de Asociaţia Pro Democraţia, 28 februarie 1996    "Regimuri politice şi instituţii politice", în cadrul Şcolii Tinerilor Lideri Politici, organizată de Fundaţia pentru Pluralism, Sinaia, mai 1996.    Regimuri politice contemporane, organizat de Asociaţia Pro Democraţia, Căciulata, 8-9 septembrie 1996    "Sistemul politic şi media" în cadrul seminarului Media în România organizat de Fundaţia Soros, Bucureşti, 4-7 octombrie 1996    "Tipologia grupurilor politice", în cadrul programului Educaţie pentru democraţie organizat de Societatea Academică Română, septembrie 1996    "Regim politic şi tip de administraţie" în cadrul seminarului-atelier Administraţia publică locală. Politici locale, organizat de Institutul european şi Delegaţia Comisiei europene, Iaşi, 23-24 octombrie 1996    "Formaţiuni politice şi comunicare politică" în cadrul seminarului Evaluări post-electorale - accesul la informaţie organizat de Articolul XIX din Marea Britanie, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti 6-7 decembrie 1996    "Partidele politice şi polarizarea presei" în cadrul seminarului Libertatea de exprimare şi accesul la informaţie organizat de Articolul XIX din Marea Britanie, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Iaşi 21-22 martie 1997    Sisteme constituţionale şi sisteme legislative, în cadrul programului de instruire a profesorilor de Cultură civică organizat de Asociaţia Pro Democraţia şi finanţat de Phare, Târgovişte, 27 martie 1997    "Relaţia dintre parlamentari şi presă în consolidarea statului de drept" în cadrul seminarului Parlamentarii şi presa organizat de Articolul XIX din Marea Britanie, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Braşov, 23-24 mai 1997    "Statul de drept şi instituţiile politice", în cadrul programului Şcoala democraţiei organizat de Pro Democraţia, Sinaia, 27 noiembrie şi 6 decembrie 1997    Dezbaterea Criza politică: scenarii şi dileme organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti , 6 februarie 1998    "Statul de drept - instituţii moderne ale democraţiei" în cadrul programului Colegiul democraţiei organizat de Liga ProEuropa, Târgu Mureş, 7 februarie 1998    «Fractura socială: inadecvarea clasei politice româneşti la problemele societăţii în tranziţie» în cadrul Dezbaterilor Curentul cu tema Criza clasei politice ?, Timişoara, septembrie 1998.    "Rolul instituţiilor politice în definirea regimului politic", în cadrul programului Colegiul democraţiei organizat de Liga ProEuropa, Târgu Mureş, 23 ianuarie 1999    "Noua orientare a social democraţiei şi tendinţa bipolară a sistemelor politice occidentale" în cadrul dezbaterii Calea a treia organizată de Comisia de Studii Prospective a Academiei Române, Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma şi Fundaţia Universitară a Mării Negre, Bucureşti, 28 ianuarie 1999    "Democraţia, de la democraţia electorală la democraţia participativă" în cadrul programului realizat de Asociaţia Pro Democraţia Bacău în colaborare cu programul Phare pentru Democraţie, Bacău, ianuarie, februarie 1999    "Statul de drept", în cadrul programului realizat de Asociaţia Pro Democraţia Bacău în colaborare cu Phare pentru Democraţie, Slănic Moldova, aprilie, mai 1999    "Influenţa sistemului politic asupra carierei politice" în cadrul seminarului Tinerii şi politica organizat de Direcţia de Tineret şi Sport Arad, Moneasa, 4-6 iunie 1999"Locul sindicatelor şi al organizaţiilor civice în consolidarea democraţiei în România" în cadrul sesiunii de comunicări Mişcarea socială din România - prezent şi viitor, organizată de Institutul de Educaţie şi Studii Sindicale şi CNSLR - Frăţia, Bucureşti, 23 septembrie 1999"Statul de drept şi instituţiile reprezentative" în cadrul programului Colegiul democraţiei organizat de Liga ProEuropa, Târgu Mureş, 26 noiembrie 1999"Efecte perverse ale tranziţiei spre democraţie" în cadrul seminarului Libertatea presei şi progresul democraţiei în Republica Federală Iugoslavia, organizat de Centrul Euroregional pentru Democraţie, Timişoara, 30 - 31 martie 2000Analiza şi dezbaterea cercetării "Constituirea unei viziuni larg în România" în cadrul Programului CDF (Cadrul de dezvoltare cuprinzătoare) al Băncii Mondiale, Bucureşti, 7-11 iulie 2000«Responsabilitatea civică» în cadrul seminarului Democraţie şi răspundere organizat de Fundaţia Konrad Adenauer, 29 noiembrie 2000«Regimuri politice din Europa Centrală. O abordare comparativă.» în cadrul conferinţei România şi Europa Centrală, organizată de Universitatea din Udine, Italia, 15-18 decembrie 1997.«Influenţa clivajelor politice şi sociale în structurarea partidelor politice româneşti după 1990» în cadrul Colocviului naţional de ştiinţe politice, Cluj, mai 1998.«Masa rotundă nr.1 pentru democraţie şi drepturile omului», în cadrul Planului de stabilitate în Europa de Sud-Est, Geneva, 19-20 octombrie 1999.«Minorităţi şi democraţie în Europa», Bratislava, seminar organizat de Consiliul Europei, 20-21 noiembrie 1999.«Masa rotundă nr.1 pentru democraţie şi drepturile omului», în cadrul Pactului de stabilitate în Europa de Sud-Est, Budapesta, 21-22 februarie 2000«Cultura politică între realităţi şi deziderate», seminar româno-maghiar organizat de Centul Cultural Român, Budapesta, 25aprilie 2000«Dinamica regimului politic în România postcomunistă », în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice, SNSPA , Bucureşti, mai 2000«Good governance - teorie şi practică în România» în cadrul seminarului Good governance - dream or nightmare in Romania organizat de Fundaţia Konrad Adenauer, 2-4 martie 2001Moderator al Grupului de lucru "Monitorizarea derulării procesului de descentralizare prin utilizarea indicatorilor de măsurare a performanţelor" în cadrul conferinţei Reforma administraţiei publice şi monitorizarea performanţelor acestui proces organizat de Programul de reformă a administraţiei locale şi partenariate durabile (GRASP), USAID, Ministerul administraţiei şi Internelor, Sibiu, 10-11 septembrie 2003«De la alegeri libertatea de alegere le alegeri libere. O perspectivă etică» în cadrul programului de conferinţe şi dezbateri Etică şi societate. Limite şi deschiderii ale eticii aplicate organizat de Catedra de Filosofie Sistematică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, 7 noiembrie 2003"Extremism şi democraţie. Reglementări juridice privind combaterea extremismului şi mediul românesc" în cadrul conferinţei "Tendinţe extremiste în societatea românească" organizată de fundaţia Konrad Adenauer şi Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 12 noiembrie 2003"Între terorism şi libertate de expresie" în cadrul seminarului Mass media şi terorismul organizată de Fundaţia Hans Seidel şi Word Universitary Service - Romania, 24 ianuarie 2004Reforma structurala a României secolului XXI în cadrul celei de-a V-a ediţii a Universităţii de vară Transilvania organizată de Liga Pro Europa, Ilieni, 22-27 iulie 2006 Prezentarea „Feţele integrării" în cadrul şcolii de vară: Rolul României într-o Europă în schimbare organizată de Ministrul Integrării Europene şi fundaţia Ithaca, 27 august - 2 septembrie 2006„Corupţia: veşnica problemă" în cadrul panelului The EU, Bulgaria and Romania between euphoria and hang over - beginning ar end of the reform process, organizat de Bulgarisches Forschungsintitut in Österreich, Societatea Austro-română şi ASO-Sofia (Austrian Science and reserarch liaison Office Sofia), Viena, Haus Wittggwenstein, 24 aprilie 2007Ce fel de regim pentru România? Între prezidenţialism şi parlamentarism în cadrul celei de-a VI-a ediţii a Universităţii de vară Transilvania cu tema România - un membru „original" al UE? organizată de Liga Pro Europa, Ilieni, 23-27 iulie 2007„Cultura dialogului şi politica românească" în cadrul şcolii de vară: Cultura dialogului reflectată în politica internă şi externă, organizată de Fundaţia Konrad Adenauer, Braşov, 29 iulie - 4 august 2007„Lustraţia şi societatea românească post-comunistă" în cadrul primei ediţii a Universităţii de vară de la Râmnicul Sărat organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, 27 august 2007„La reforme de la classe politique roumaine, exigence de l'integration dans l'UE"în cadrul celei de a cincea ediţii a Şcolii sociologice româno-franceze de metodologie în ştiinţele sociale cu tema Les societés de l'Europe centrale et de l'est à l'heure de l'elargissement européen, 5-7 septemrbie 2007, IaşiConferinţa La societe civile orgasnise fait entendre sa voix sur l'avenir de l'Europe, Organizată de Consiliul Economic şi Social European,Bruxelles, 28-28 septembrie 2007Conferinţa Ethics in Democracy, organizată de Riga, Letonia, 5-6 noiembrie 2007 „Manipulare şi marketing politic» la Al VI-lea Simpozion Naţional de Jurnalism cu tema «Forme ale manipulării opiniei publice» organizat de Catedra de Jurnalism UBB, 17 noiembrie 2007, Cluj Napoca Sisteme electorale şi efectele acestora asupra strategiei politice pentru romi, în cadrul Academiei de Leadership pentru romi, organizată de National Democratic Institute for International Affairs, 1 decembrie 2007, Sofia, Bulgaria Facilitator al ciclului de întâlniri cu mediul academic, civic, mass media şi partidele politice privind reforma politică şi instituţională organizat de Asociaţia Pro Democraţia împreună cu Fundaţia Hans Seidel (Constanţa ianuarie, Cluj Napoca februarie, Timişoara martie, Brăila aprilie, Focşani mai, Craiova iunie, Arad iulie, Sibiu septembrie, Râmnicu Vâlcea septembrie, Oradea octombrie, Botoşani 18 noiembrie, Braşov 3 decembrie) ianuarie-decembrie 2008. Prezentarea „Le partis politiques et les comptes de campagnes dans les camapagnes electorales roumaines" în cadrul simpozionului Financement des partis politiques et lutte anticorruption Analyse comparative : France, Bulgarie, Hongrie, Roumanie et Slovaquie, organizat de Institutul francez din Sofia şi de Ambasadele Franţei din Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia, Sofia, 18 aprilie 2008 „Sindromul Ivan Denisovici în post-comunism" în cadrul celei de a II-a ediţii a Universităţii de vară de la Râmnicul Sărat organizată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, 27 august 2008 „La citoyenneté européenne vue par les européens"în cadrul Journées Civiques Européennes,Mobilité, dialogue, participation: vers une citoyenneté européenne active organizat de Forumul Civic European cu sprijinulComisiei europene şi al președinției franceze a Uniunii Europene, La Rochelle, 4-6 Septembrie 2008 "Associer esprit d'entreprise et responsabilité sociale" conferinţă bianuală organizată de Comitetul Economic şi Social European şi de Ministrul grec al dezvoltării, 8 - 9 septembrie 2008. „Programele partidelor în România: dezvoltări şi perspective" în cadrul conferinţei „Programs, Parties, Perspectives" organizată cu ocazia întâlnirii foştilor studenţi români Alumni din Germania organizată de Ambasada Republicii Federale Germane la Bucureşti, Fundaţia Friedrich Ebert şi DAAD, 15 septembrie 2008 „Doi ani şi o criză. România între Europa şi Orient la doi ani de la aderare" în cadrul Conferinţei pentru mass media organizată de reţeaua N-ost (Netzwek fṻr Osteuropa-Berichterstattung), Bucureşti 1 0ctombrie 2008 „Integrarea europeană prin partidele politice" în cadrul celei de a şasea ediţii a Şcolii sociologice româno-franceze metodologie în ştiinţele sociale cu tema La Roumanie dans l'Europe: une intégration achevée?, 15-18octombrie 2008, Iaşi Statut fiscal des organisations de la société civile: la promotion de la subsidiarité et les problèmes des relations avec les institutions publiqueîn cadrul reuniunii extraordinare aBiroului Grupului III al Comitetului Economic şi Social European cu tema „La subsidiarité fiscale en Europe: situation et perspectives" Statut fiscal des organisations de la société civile: la promotion de la subsidiarité et les problèmes des relations avec les institutions publique, Roma 7 noiembrie 2008„Criza democraţiei şi criza societăţii" în cadrul Colocviului internaţional România după 20 de ani de la căderea regimului comunist organizat de Facultatea de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării şi Centrul de analiză politică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, octombrie 2009„Laicitatea în Europa postcomunistă. Cazul românesc" în cadrul grupului de lucru „L'Union européenne, une union politique avec des cadres de vie très différents en matière de laïcité" desfăşurat în a doua zi a Forumului «Spaţiu de libertate»(Foro „Espacio de Libertad")organizat de FundaţiaFerrer i Guàrdia şi Moviment Laic i Progressista la Facultatea de Economie a Universităţii din Barcelona, Barcelona 5-7 noiembie 2010 „Democraţia şi criza" în cadrul Zilelor civice Europene (European Civic Days) eveniment organizat în cadrul preşedinţiei maghiare a Consiliului Uniunii Europene, Budapesta, 5-7 iunie 2011 Laicitate şi şcoală în România (Laicite et Ecole en Roumanie) în cadrul colocviului „Laicite et ecole en Europe" organizat deLigue de l'Eseignement, de l'Education et de la Culture populaireîn colaborare cuMaison de l'Europe, Paris, 10 iunie 2011 La crise de la démocratie ou la crise d'un modèle socio-économique? L'état de la démocratie contemporaine entre politique, économie et sociétéîn cadrul conferinţei internaţionale „Cha(lle)nging Democracy at the Beginning of 21st Century" organizată de Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca, 27-29 octombrie 2011 Iniţiator, alături de Luca Jahier, preşedintele Grupului III din cadul Comitatului Economic şi Social European al Seminarului „Despre Universitate" (Seminar on Universities) organizat de Grupul III din cadrul Comitetului Economic şi Social European; prezentarea şi remarcile introductive din Despre Universitate (De l'Université) a deschis cea de-a doua sesiune, „Rolul universităţilor ca actori ai arenei publice europene" (The role of universities as actors in the European public arena), Bruxelles, 24 noiembrie 2011 Democraţie şi laicitate: un cuplu în suferinţă în cadrul Seminarului internaţional«Laicitatea și spațiul public în Europa și România la începutul secolului al XXI-lea» (Espace laïc et public en Europe et en Roumanie au début du XXI siècle) organizat cu susţinerea Ambasadei Franţei în România de Facultate de Ştiinţe Politice, şi Asociaţia Pro Democraţia, Bucureşti, 23 martie 2012 Introducerea şi moderarea atelierului „Întărirea spaţiului democratic deschis societăţii civile în sfera publică europeană" (Renforcer les espaces démocratiques pour la société civile dans la sphère publique européenne) în cadrul sesiunii «Cum poate fi promovată o cultură politică democratică: practici de la nivel local la nivel european» (Comment promouvoir une culture politique démocratique: pratiques du niveau local au niveau européen) în cadrul conferinţei prilejuită de Ziua Societăţii Civile „La démocratie en Europe: Ou sommes-nous? Un point de vue de la société civile" organizată de Comitetul Economic şi Social European, Bruxelles, 8mai 2012 Tinerii şi angajamentul civic (Youth and Civic Engagement) în cadrul conferinţei „O strategie vizionară pentru România" (Visionary Planning for Romania) organizat de Responsible Youth Leadership, Cluj Napoca, 26 octoMbrie 2012 Scurtă prezentare Despre criza şi inegalitate în cadrulDezbaterii publice „Societatea inegalitară și dușmanii ei" organizată de World Vision România şi Centrul de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale, Cluj Napoca, 26 decembrie 2012 Analiza La crise économique, une crisede la démocratie? prezentată în dezbaterea „No European crisis exit strategy without democracy, social citizenship and associations involvement" (co-organizator al dezbaterii în calitate de preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia împreună cu Forumul Civic European, ARCI Italia, Liga Drepturilor Omului din Franţa, etc.), din 9 noiembrie, desfăşurată în cadrul manifestării „Firenze 10+10", Florenţa, 8-11 noiembrie 2012

Vizionează online Conferință și expoziție „Pledoarie pentru pălărie” Teatrul Național „I.L. Caragiale” vă invită în foaierul Sălii Atelier, timp de două săptămâni (8 – 22 februarie) să descoperiți spectaculoasa colecție de costume și pălării a Adinei Nanu, critic și istoric de artă, autoare a uneia dintre cele mai cunoscute cărți de istorie a costumului din România. Expoziția se va deschide cu ocazia conferinței susținute de Adina Nanu pe 8 februarie, de la ora 11:00, la Sala Atelier. Colecția Adinei Nanu cuprinde câteva sute de costume care au aparținut familiei sale sau prietenilor donatori, de la rochii de zi și de seară, pălării, costume masculine, accesorii, obiecte decorative sau de mobilier din budoarul doamnelor din la Belle Époque, din perioada interbelică și până la costume din zilele noastre. Atât conferința, cât și expoziția sunt o pledoarie pentru stil și frumos și promovează rafinamentul estetic, bunul gust și eleganța vremurilor apuse. Punând accentul pe rolul pălăriilor în vestimentația doamnelor de altădată, Adina Nanu va arăta că pălăria nu reprezintă un simplu accesoriu, ci este un indicator definitoriu al profilului social, psihologic și cultural al celui care o poartă. Conferinţa și expoziția se adresează nu numai celor interesaţi de istoria costumului, dar și scenografilor, creatorilor de modă și tuturor iubitorilor de frumos. Sperăm că după participarea la conferință și vizionarea expoziției, publicul TNB va exclama „Chapeau bas!” Despre Adina Nanu Critic și istoric de artă. Între 1945-1950, a urmat, în paralel, Institutul de Arte Plastice din Bucureşti și Facultatea de litere. Între 1947-1950, a frecventat cursurile Facultății de medicină, pentru documentare de anatomie. În 1977 a obținut doctoratul în istoria artei cu o teză asupra costumului bucureştean în secolul al XIX-lea. Repartizată ca asistent la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, a lucrat între 1950 – 1954 la Galeriile de artă universală şi românească. Din 1950, a fost chemată şi la catedra de Istoria Artei din Institutul de Arte Plastice, unde a rămas până la pensionare, ca asistent, apoi ca lector din 1954 şi conferenţiar din 1968. Ca şi colegii săi, Eugen Schileru şi Ion Frunzetti, a ieşit la pensie cu acest grad în 1987, titlul de profesor nefiind acordat de Ministerul Învăţământului în ultimii ani înainte de 1989 decât unor privilegiaţi politic. A predat cursuri de istoria artei universale, cursuri speciale de istoria picturii, a sculpturii şi artelor decorative şi primele cursuri de istoria şi teoria costumului din România, la secţia de Scenografie, apoi şi la secţia de Creaţie vestimentară-modă, la a cărei înfiinţare a participat. Ca urmare, a publicat prima istorie a costumului universal în limba română, Artă, Stil, Costum, în 1976. Din 1994 predă la UNATC Bucureşti cursuri de Educaţie vizuală şi de Stiluri în costum şi decor, în primii ani pentru catedra de Regie de teatru, apoi şi pentru nou înfiinţata secţie de Scenografie, dar şi pentru Coregrafie. Pentru studenţii UNATC a publicat Arta pe om (2001) şi Vezi? Comunicarea prin imagine (2002) şi a rescris şi amplificat Artă, Stil, Costum (ediţia II-a, 2008). Din 1975 este membră INSEA – International Society for Education through Art (UNESCO), iar după 1990 iniţiator şi preşedinte al filialei din România. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România de la înfiinţarea acesteia, din 1950. A expus desene şi sculpturi în cinci expoziţii colective ale UAP şi într-o expoziţie personală la galeria „Galateea” în 2008. Cărţi publicate (selectiv): Pictorul Gh. Tattarescu (1955), Albrecht Dürer (1957), Theodor Pallady (1963), Pe scurt despre sculptură (1966), Pictorul Octav Angheluţă (1967), Pictorul Sabin Popp (1968), Antonello da Messina (1969), Sculptorul A. Bourdelle (1971), Lucas Cranach cel Bătrân (1972), Pe urmele lui Dürer (1976), Artă, Stil, Costum (1976, versiunea engleză în 1981), Sculptorul Donatello (1980), Sculptorul I. Gr. Popovici (1984), Ion Lucian Murnu (în colaborare cu Doina Mândru – 1986), Bărbatul şi Moda (2009). Distincţii: Ordinul „Serviciu Credincios”- comandor, Uniunea Artiştilor Plastici (2000), Diploma de Onoare a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (2002), Profesor Honoris Causa, Universitatea Naţională de Arte (2008) „Colecția s-a format de la sine, ca urmare a interesului şi respectului meu pentru obiectele lucrate cu talent şi pricepere pe care le-am găsit în casă şi le-am păstrat, nu le-am aruncat, cum face tineretul de azi. La început ne-am jucat cu pălăriile şi hainele bunicilor, împreună cu părinţii, apoi cu copiii mei, apoi le-am folosit ca material didactic pentru cursurile de istoria artei şi arta costumului pe care le-am susţinut. Rudele şi prietenii au găsit şi ei prin dulapuri pălării şi rochii demodate, fracuri sau smokinguri care nu mai foloseau la nimic, dar ocupau loc şi ni le-au dăruit. Eu am cumpărat doar manechinele şi câteva piese disparate, verigi care lipseau din lanţul unor demonstraţii. Şi azi, prietenii prietenilor vin să completeze expunerea cu amintiri preţioase. Mie îmi revine plăcerea de a studia fiecare pălărie sau guleraş pentru a-i afla originea, stilul şi moda din care fac parte şi a le găsi locul în expunere pentru ca să se potrivească în compoziţia de ansamblu a încăperii, care trebuie să reconstituie atmosfera şi parfumul fiecărei epoci. Printre altele, am plasat ici şi acolo sticluţe de parfum, de la paciuliile secolului al XIX-lea, la Chanel 5 a lui Coco Chanel şi mai departe. Din pricina acestor continue schimbări, nici una din cele 15 expoziţii pe care le-am organizat până acum nu a semănat cu celelalte, de la prima din Muzeul Colecţiilor din 1997, la următoarele de la Muzeul Naţional de Artă, Muzeul de Istorie, Palatul Cotroceni, Peleş sau Muzeul Costumului de la Veneţia.” Adina Nanu   Click pe foto pentru galerie