Știri

Marți 31 ianuarie și miercuri 1 februarie, la ora 19.30, la Sala Amfiteatru a Teatrului Național „I.L.Caragiale" au loc primele reprezentații cu o nouă premieră, „Băiatul din ultima bancă" de Juan Mayorga (traducere din spaniolă de Luminița Voina-Răuț), adusă în scenă de regizorul Theodor Cristian Popescu. Piesa aparține unuia dintre cei mai importanți dramaturgi ai momentului, dublu laureat al Premiului Național pentru Teatru în Spania natală, premii cărora li se adaugă numeroase alte distincții importante. Autor incitant și surprinzător, Juan Mayorga este profesor de dramaturgie și filozofie la Real Escuela Superior de Arte Dramático din Madrid și are o dublă specializare, în matematică și filosofie (studii desăvârșite printr-un doctorat). Cât anume din piesă se bazează pe propria sa experiență de dascăl și cât la sută este ficțiune? Spectacolul se construiește într-o poveste despre adolescență, cu accent pe problemele societății contemporane. Un profesor de liceu le dă elevilor săi un eseu pe tema "Cum mi-am petrecut ultimul weekend". Dar, cum tinerii își epuizează viața în lucruri lipsite de orizont și de provocare, lucrările sunt proaste. Cu o excepție. Claudio, băiatul din ultima bancă pătrunde, într-o tentativă voyeuristă, în intimitatea familiei unui coleg. Ca un infractor abil, el se insinuează în viața ei pentru a-și scrie lucrarea-foileton. Mixând subtil realitatea cu ficțiunea intră într-un joc periculos. Profesorul - maestru îl susține și îi cizelează talentul, devenindu-i complice.                                    Băiatul din ultima bancă este o piesă despre maeștri și discipoli; despre părinți și copii; despre oameni care au văzut prea mult și oameni care învață să privească. O piesă despre plăcerea de a te amesteca în viețile altora și despre riscul de a confunda viața cu literatura. O piesă despre cei ce aleg ultima bancă: aceea de unde se văd toate celelalte - după cum o definește chiar autorul.   Să ne așezăm undeva, într-unul din rândurile sălii Amfiteatru și să-i privim, alături de consacrații actori ai TNB, Mihai Călin, Diana Dumbravă, Brândușa Mircea, Dan Tudor, pe mai tinerii lor colegi, Rareș Florin Stoica (în rolul băiatului!) și Andrei Chiran, pentru a ne convinge cum și de unde realitatea se vede mai clar, într-un spectacol ce aminteste de montajul cinematografic prin suprapunerea acțiunilor și a timpilor narațiunii. Modernitatea cadrului este completată armonios de creația scenografică - Liliana Cenean și Ștefan Caragiu și de muzica lui Vlaicu Golcea.

La TNB, manifestările legate de Anul Caragiale vor debuta duminică, 12 februarie, la Sala Amfiteatru, cu reprezentația unui spectacol de succes din repertoriul teatrului: O noapte furtunoasă, în regia lui Felix Alexa. Având o distribuție de primă mână (Dan Puric, Mircea Rusu, Mihai Călin, Irina Movilă, Ileana Olteanu, Medeea Marinescu, Rodica Ionescu și Orodel Olaru) și o scenografie semnată de Diana Ruxandra Ion, O noapte furtunoasă se joacă pe scena Naționalului din 2002. "Onoarea de familist" a lui Jupân Dumitrache și universalitatea artei lui Caragiale sunt apărate cu argumentele unei teatralități mai presus de culoarea locală. O noapte furtunoasă a luat, în 2002 (an dedicat lui Caragiale), Premiul Criticii pentru cel mai bun spectacol, decernat în cadrul Galei UNITER. Anul Caragiale va continua la Teatrul Național din București cu regizori importanți, care vor revizita opera autorului: Horațiu Mălăele semnează regia la O scrisoare pierdută, Alexandru Dabija va monta o dramatizare după Două loturi, iar Radu Afrim, Năpasta. Silviu Purcărete va pune în scenă Conu' Leonida față cu reacțiunea. Gigi Căciuleanu va realiza un Caragiale în stil coregrafic, cu titlul D'ale noastre. Maestrul Radu Beligan pregătește un recital Caragiale. Vor fi editate două volume de istorie teatrală Spectacole Caragiale în istoria Teatrului Național și Directoratul lui I.L.Caragiale la Teatrul Național (autor Ionuț Niculescu, directorul Muzeului Teatrului Național).

La TNB, manifestările legate de Anul Caragiale vor debuta duminică, 12 februarie, la Sala Amfiteatru, cu reprezentația unui spectacol de succes din repertoriul teatrului: O noapte furtunoasă, în regia lui Felix Alexa. Având o distribuție de primă mână (Dan Puric, Mircea Rusu, Mihai Călin, Irina Movilă, Ileana Olteanu, Medeea Marinescu, Rodica Ionescu și Orodel Olaru) și o scenografie semnată de Diana Ruxandra Ion, O noapte furtunoasă se joacă pe scena Naționalului din 2002. "Onoarea de familist" a lui Jupân Dumitrache și universalitatea artei lui Caragiale sunt apărate cu argumentele unei teatralități mai presus de culoarea locală. Mai mult  

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Camerista din data de 5 februarie, ora 20.00 se suspendă!. Biletele rămân valabile pentru reprezentația din data de 19 februarie, ora 20.00. Cei care doresc să primească înapoi contravaloarea biletelor cumpărate o pot face mergând la Agenția de Bilete a TNB. Mulțumim foarte mult pentru înțelegere!

Din motive tehnice, spectacolul de balet Spărgătorul de nuci din această seară s-a suspendat. Cei care au cumpărat bilete sunt așteptați la Agenția de bilete a TNB pentru recuperarea banilor. Vă mulțumim pentru înțelegere!

Duminică 29 ianuarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Destinul Europei susținută de Andrei Marga. Preț bilete: 23 și 10 lei. Conferinţa reia întrebarea privind destinul Europei şi raţiunile ei. Se ia distanţă de Spengler şi Keyserling. Destinul se scindează astăzi - argumentează Andrei Marga - într-un pachet de alternative. Conferinţa lămureşte, ca premise ale stabilirii acestora, identitatea europeană (propunând „conceptul generativ"), „sursele" („moştenirile" majore ale Europei), evocă dificultăţile Europei de acum şi diagnozele actuale („societate postmodernă", „societate a vidului", „societate civică", „societate a riscului", „societate a comunicaţiei", „societate a cunoaşterii", „societate invizibilă", „societate postseculară", „societate infantilă", „societate a indiferenţei", „societate nesigură"). Andrei Marga interpretează destinul Europei ca rezultantă a îmbrăţişării unor alternative în cinci probleme cruciale: reasumarea democraţiei nu doar ca tehnică de alegere, ci ca „formă de viaţă", reconstrucţia statului social, reasumarea valorilor caracteristice Europei, înţelegerea ştiinţelor în contextele de geneză şi de aplicare şi tematizarea sensului. Destinul Europei depinde de o anamneză culturală şi de inovaţii intelectuale, pe măsura unei lumi schimbate profund. 

Spectacolul Scara pisicii, a cărei premieră a avut loc la începutul stagiunii trecute, împlinește în acest weekend 50 de reprezentații. Pusă în scenă la propunerea regizoarei Irina Popescu-Boieru, în cadrul programului „Uși deschise pentru toți" al Teatrului Național, piesa s-a jucat cu un succes de public constant, succes ce validează atât viabilitatea programului, cât și opțiunea regizoarei. Semnată de Katalin Thuróczy, cunoscută autoare dramatică din Ungaria, piesa ne aduce în fața unei confruntări nuanțate, pătimașe și violente între două femei care-și dispută același bărbat. Un text plin de suspans despre un joc riscant „de-a șoarecele și pisica". Un spectacol în care femeile se vor regăsi, măcar parțial, în cele două eroine, în timp ce bărbații vor refuza categoric să se recunoască în personajul masculin absent. Distribuției inițiale, cu Liliana Hodorogea în rolul soției și Florentina Å¢ilea, în cel al iubitei, i s-a adăugat pe parcurs, printr-o înlocuire temporară a celei din urmă, Irina Cojar. Vă invităm să vedeți ambele variante de distribuție și să descoperiți cum evoluează trei actrițe de succes ale Naționalului din București pe scara acestei partituri dramatice. Spectacolul cu numărul „50" se joacă sâmbătă, 28 ianuarie, la Sala 99, de la ora 19.30.

Teatrul Național „I.L.Caragiale" se află în plin proces de reconstrucție și reînnoire nu doar la nivel de  clădire.  În aceste zile, au loc discuții privind implementarea unui sistem propriu de vânzare sau rezervare online a biletelor la spectacole. Ne cerem scuze pentru toate neplăcerile create spectatorilor în această privință și sperăm ca într-un viitor cât mai apropiat să vă punem la dispoziție acest sistem modern de achiziționare a biletelor.       Pentru moment, rezervările de bilete se pot face la toate spectacolele teatrului, cu excepția producției Dineu cu proști.   Rezervările pot fi făcute până cu trei zile înaitea reprezentației și  au o valabilitate de 48 de ore. Dacă biletele nu au fost cumpărate în acest interval, rezervarea este revocată. Biletele rămase nevândute pot fi achiziționate direct de la Agenție. La telefonul Agenției de Bilete (021 - 314 71 71) există patru persoane care preiau zilnic apelurile dumneavoastră în timpul orelor de program (10.00 - 19.00). 

Unul din cele mai frumoase recitaluri dedicate lui Eminescu, susţinut de actorul Ion Caramitru, neîntrecut  tălmăcitor al versului eminescian, alături de reputatul clarinetist Aurelian Octav Popa,  va intra în repertoriul permanent al Teatrului Naţional "I.L.Caragiale" începând cu luna  ianuarie 2012. Prima reprezentaţie va avea loc sâmbătă, 14 ianuarie 2012, la ora 20.00, la Sala Atelier a TNB, în chiar ajunul datei naşterii marelui poet. Sub titlul Dor de Eminescu*, cei doi artişti, dialogând într-o formulă scenică inedită, în care cuvântul rostit se completează cu muzica, prezintă un spectacol alcătuit pe baza unor selecţiuni  din manuscrisele de poezie, proză şi filosofie ale marelui poet. În vara anului 2011 recitalul Dor de Eminescu a fost prezentat cu un succes deosebit în Statele Unite ale Americii şi în Canada (turneu realizat sub egida ICR New York) demonstrând,  dacă mai era nevoie, că versul are audienţă, că Eminescu e un poet viu, iar poezia sa, mereu proaspătă. *Spectacol realizat în coproducție cu UNITER

Duminică 15 ianuarie, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național, va avea loc conferința cu tema Eminescu printre noi susținută de Acad. Dimitrie Vatamaniuc. Preț bilete: 23 și 10 lei.  Susţinută chiar în ziua naşterii poetului naţional, conferinţa va marca cele mai importante evenimente din cultura română: apariţia definitivă a ediţiei Mihai Eminescu (11 volume), şi publicarea, sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, a ediţiei facsimilate a manuscriselor eminesciene.