Știri

Colegii din Teatrul Național „I.L. Caragiale” București anunță cu adâncă durere că astăzi, 22 mai 2024, a încetat din viață Costel Constantin, unul dintre cei mai importanți actori ai teatrului și filmului românesc. Talentul său, energia, umorul, căldura sufletească, generozitatea față de colegii de toate vârstele fac ca dispariția sa să fie resimțită de noi toți cu și mai multă tristețe. Pentru noi, Costel Constantin nu a fost doar un mare actor, ci și un prieten apropiat al întregii echipe a Naționalului bucureștean.  Costel Constantin s-a născut pe 20 octombrie 1942 la Galați și a absolvit în 1964 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesoarei Beate Fredanov, cu rolul Laertes din „Hamlet” de W. Shakespeare. Debutează pe scena Teatrului Național din Iași în spectacolul „Becket” de Jean Anouilh, în regia Soranei Coroamă-Stanca, în 1965. Din 1970, devine actorul Teatrului Național București, primul său rol în teatrul căruia îi va rămâne fidel până la finalul carierei fiind Nick din „Cui i-e frică de Virginia Woolf” de Edward Albee, în 1970. A urmat o serie de roluri memorabile care au definit o carieră de excepție. Dintre acestea, amintim: Kent - „Regele Lear” de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 1970; Dragomir - „Năpasta” de I.L. Caragiale, regia Ion Cojar, 1974; Tipătescu - „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, regia Radu Beligan, 1979; Randle Mc Murphy - „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman după romanul lui Ken Kesey, regia Horea Popescu, 1983; Egist – „Electra - O trilogie antică” după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban, 1990; John Proctor - „Vrăjitoarele din Salem” de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991; Grig - „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Alexa Visarion, 1993; Teodor Teia Krai - „Profesionistul” de Duşan Kovacevic, regia Horea Popescu, 1995; Mihail Vasilici Krecinski - „Nunta lui Krecinski” de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobilin, regia Felix Alexa, 2000; Ştefan cel Mare – „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Dan Piţa, 2004. Ultimul rol jucat, timp de 10 ani, pe scena Naționalului bucureștean, este Alexandru Filimon - "Omul care a văzut moartea" de Victor Eftimiu, regia Dan Tudor, 2013. Cu o carieră la fel de prodigioasă în film, Costel Constantin debutează în 1973 în „Porţile albastre ale oraşului”, regia Mircea Mureşan. Au urmat roluri importante în filmele celor mai mari regizori români: „Tănase Scatiu”, regia Dan Pița; „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, regia Mircea Mureşan; „Semnul şarpelui”, regia Mircea Veroiu; „Liniştea din adâncuri”, regia Malvina Urşianu; „A unsprezecea poruncă”, regia Mircea Daneliuc; „Somnul insulei”, regia Mircea Veroiu; „Pepe şi Fifi”, regia Dan Piţa; „Omul zilei”, regia Dan Piţa; „Dulcea saună a morții”, regia Andrei Blaier. Performanțele sale artistice au fost recompensate cu Premiul ATM pentru cel mai bun rol masculin pentru Randle Mc Murphy din „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, precum și Premiul Gopo pentru întreaga carieră în 2021. I s-a acordat Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler în 2002. În 2012 primește o stea pe Aleea Celebrităților din București, în semn de prețuire pentru o carieră artistică de excepție. Dumnezeu să-l odihnească-n pace!   Despre Costel Constantin 

Teatrul Național din București a pregătit un program special pentru vacanța de 1 și 2 Mai 2024 de anul acesta, cu nu mai puțin de opt spectacole diverse, pentru toate gusturile, dedicate celor care nu pleacă din oraș în această perioadă. Fie că sunt iubitori de comedii, drame sau spectacole de muzică, dans și pantomimă, ori cu un strop de romantism, spectatorii vor avea ocazia de a alege dintre cele mai cunoscute spectacole din repertoriul Naționalului. Printre producțiile care vor fi prezentate pe scenele TNB se numără titluri de succes și spectacole premiate. Dineu cu proști, Cuvântul progres rostit de mama sună teribil de fals, Orchestra Titanic și Anonimul venețian sunt cele patru producții propuse în prima zi de mai. Călătoria, Casa de la țară, Bolta cerească și Frumos e în septembrie la Veneția completează programul special al zilelor de vacanță din preajma sărbătorilor pascale. În aceste spectacole publicul se va întâlni cu nume cunoscute ale scenei românești, printre care se numără Maia Morgenstern, Oana Pellea, Horațiu Mălăele, Claudiu Bleonț, Marius Manole, Mircea Rusu, Tania Popa, Marius Bodochi, Ana Ciontea, Ilinca Goia, Raluca Aprodu, Gavril Pătru, Medeea Marinescu, Magda Catone, Lari Giorgescu, Dan Puric și mulți alții. Bilete disponibile pentru aceste reprezentații se găsesc pe tnb.ro sau la Casa de bilete a Teatrului Național, care este deschisă luni între orele 10.00 – 16.00 și de marți până duminică între orele 10.00 - 19.00.

La Teatrul Naţional pentru Copii Abracadabra, spectacolele din luna Floriilor vă aşteaptă cu noutăţi, surprize plăcute şi momente de sărbătoare. Programul acestor spectacole interactive, creat să le ofere micuţilor spectatori-actori câte o premieră în fiecare duminică, îi invită în această perioadă să cunoască poveştile şi numele florilor. Despre unele dintre aceste nume, pe care mulţi dintre copii le vor afla pentru prima dată, legenda spune că sunt legate de sărbătoarea romană Floralia - ce se organiza primăvara. În urmă cu 23 de ani, în duminica de dinaintea Paştelui avea loc prima ridicare de cortină la Teatrul Naţional pentru Copii Abracadabra, în Sala Atelier a TNB. De atunci, în fiecare an are loc o dublă sărbătoare în Duminica Floriilor: sărbătoarea creştină şi aniversarea ingeniosului proiect de teatru pentru copii. De la o stagiune la alta, micii spectatori au fost invitați să urce pe scenă și să se joace de-a Teatrul. În scurt timp, spectacolele au devenit un eveniment pentru întreaga familie. Participarea copiilor alături de actori, în rolurile pozitive din basmele românilor, a stârnit dorinţa micuților actori de a fi mereu învingători în lupta cu forţele răului. Asocierea Teatrului Național “I.L. Caragiale” din Bucureşti cu Fundația Abracadabra a dezvoltat în toţi aceşti ani o nouă formulă teatrală, prin care actorii pun în valoare talentul spectatorilor. Copiii care urcă pe scenă și iau parte la derularea basmului devin, până la finalul spectacolului, eroii din Poveștile Românilor. Nu în ultimul rând, aceste spectacole recomandă Jocul de-a Teatrul să facă parte cu brio din educația celor mici. Vă invităm în luna aprilie, în fiecare duminică, de la ora 11.00, în Sala Media a Teatrului Național, unde vor avea loc aceste spectacole eveniment. Poveștile de primăvară vor avea întâietate, culminând - pe 28 aprilie 2024 - cu dubla Sărbătoare din Duminica Floriilor. Biletele pot fi procurate de la Casa de bilete a Teatrului Naţional şi online, pe tnb.ro.

Din motive obiective, spectacolul Două pe față, două pe dos programat pentru data de 18 aprilie 2024 a fost suspendat! Vă puteți recupera contravaloarea biletelor cumpărate de la Casa de bilete a TNB pentru cele în format fizic sau, pentru biletele online, banii vor fi virați în contul din care a fost făcută plata! Vă mulțumim pentru înțelegere!

La Sala Atelier a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, începând din data de 6 aprilie 2024, puteți vedea un nou spectacol: Amintiri din copilărie – one man show susținut de actorul Vitalie Bichir în cadrul Programului tnb.edu. Departe de a fi o simplă dramatizare după Ion Creangă, recitalul gândit și regizat de Vitalie Bichir propune spectatorilor de toate vârstele o incursiune nostalgică în lumea evocată de marele povestitor, adăugându-i câteva ingrediente care țin de biografia personală a actorului, moldovean și el. Scenariul, ingenios, îmbină, în premieră, fragmente din binecunoscutele Amintiri din copilărie cu pagini din manualul Învățătorul copiilor de la 1883 (o carte de citire cuprinzând și lecții de anatomie pentru clasele primare), autor și co-autor fiind Ion Creangă. Întâmplările vesele ale copilăriei, povestite cu talent și o deosebită implicare emoțională de actorul care se transpune, rând pe rând, în fiecare din personajele interpretate, primesc un contrapunct ironic prin juxtapunere cu explicațiile didactice (susținute de proiecții). Aceste explicaţii sunt extrase din amuzantele lecții de anatomie formulate în dulcele grai moldovenesc, în care tainele funcționării corpului omenesc sunt descrise pe înțelesul tuturor, în spiritul vremii. Un moment relevant pentru construcția acestui one man show îl vom găsi, de pildă, la intersecția dintre relatarea cunoscutei întâmplări cu caprele Irinucăi, sursă de râie pentru micul învățăcel venit din Humulești și descrierea acestei arahnide - desprinsă din manualul vremii, cu vorbele de atunci. Spectacolul trezește în fiecare din noi, spectatorii adulți, dorul de părinți și de locurile natale, prin această incursiune plină de tandrețe și emoție în lumea inocentă a copilăriei. Iar celor tineri, elevi care se confruntă, poate, cu dificultățile lecturii ”obligatorii” (prin progama școlară) a Amintirilor din copilărie, spectacolul de la Sala Atelier a Teatrului Național le oferă o altă ”cheie” de lectură, deschizându-le ușa spre universul evocat cu atâta talent de Nică a lui Ștefan al Petrei din Humulești…,alias Ion Creangă!  Actorul Vitalie Bichir aniversează, cu prilejul acestui recital, 30 de ani de la absolvirea studiilor de actorie. Primele reprezentații cu „Amintiri din copilărie” vor avea loc pe 6 aprilie (premiera) și 7 aprilie 2024, de la ora 19.00, iar următoarea reprezentație este programată pe 25 mai 2024. Biletele au fost puse în vânzare și le puteți procura de la Casa de bilete a TNB, precum și online, pe tnb.ro.

Astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Mesajul Zilei Mondiale a Teatrului 2024 – autor Jon Fosse, scriitor şi dramaturg norvegian - va fi citit înaintea spectacolelor de Medeea Marinescu - la Sala Mare și Liliana Hodorogea la Sala Pictură. De Ziua Mondială a Teatrului, Muzeul TNB vă invită să aflaţi povestea costumului care a marcat destinul unui mare actor: Aristide Demetriade în Hamlet După un an de la vernisajul din 2023 al expoziţiei „Regina Maria la teatru”, la Muzeul Teatrului Naţional „I.L. Caragialeˮ din Bucureşti va avea loc un nou eveniment ce se va desfăşura chiar în ziua în care se celebrează Ziua Mondială a Teatrului, miercuri, 27 martie 2024, începând cu ora 17.00. De această dată, evenimentul se focalizează pe figura marelui actor Aristide Demetriade (1872-1930) şi, mai precis, pe costumul pe care acesta l-a purtat în spectacolul Hamlet jucat pe scena Naţionalului, de la premiera din 1912 până în 1930. Costumul reprezintă şi piesa cea mai recent restaurată a Muzeului TNB.* Actorul Marius Bodochi, Directorul artistic al Teatrului Naţional I.L. Caragiale, va prezenta cu acest prilej povestea acestui costum ce păstrează o semnificaţie specială pentru destinul artistic al lui Aristide Demetriade. O poveste din care fac parte: rolul Hamlet, un costum cumpărat de la Berlin și demisia unui mare actor, refuzată de director. Povestea se anunţă interesantă și condimentată cu diverse întâmplări din vremea aceea, ilustrată cu scrisori și alte mărturii legate de dorința lui Demetriade de a juca rolul prinţului danez, în competiție cu alți actori ai vremii. Primul spectacol în care apare Demetriade în rolul lui Hamlet are loc la 21 decembrie 1912, când la direcția Teatrului Național se afla Alexandru Davila. Premiera spectacolului avusese loc cu un an înainte, în 1911, dar cu C.I. Nottara şi Tony Bulandra în rolul Hamlet. Alte obiecte din Muzeul TNB amintind de Aristide Demetriade în Hamlet, rol care l-a consacrat drept unul din marii actori ai generaţiei sale, sunt tabloul semnat de Iosif Iser din 1918, precum şi un bust semnat de Corneliu Medrea. *Parteneriatul cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” - desfăşurat în cadrul proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din Colecția Muzeului TNB” - a fost reluat, anunţă Mihaela Verman, muzeograf şi Beatrice Păruş, restaurator. Prin urmare, la un an distanță de la încheierea perioadei de implementare, au fost restaurate încă două piese din colecția de costume de scenă a Muzeului TNB. Dacă v-am făcut curioşi, vă așteptăm la Muzeul TNB la acest eveniment, sau în cadrul vizitelor ghidate, de marți până vineri - după programul afișat pe muzeultnb.ro sau calendar TNB. Pentru a participa la evenimentul din 27 martie 2024, vă invităm să achiziţionaţi unul din ultimele bilete disponibile, fie de la Casa de bilete a teatrului, fie online - pe tnb.ro. Preţul unui bilet online este de 10 RON.

Astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Mesajul Zilei Mondiale a Teatrului 2024 – autor Jon Fosse, scriitor şi dramaturg norvegian - va fi citit înaintea spectacolelor de Medeea Marinescu - la Sala Mare și Liliana Hodorogea la Sala Pictură.   Institutul Internațional de Teatru ITI Organizația Mondială pentru Artele Spectacolului Ziua Mondială a Teatrului a fost inițiată în 1961 de Institutul Internațional de Teatru ITI. Este sărbătorită anual pe 27 martie de către Centrele ITI și comunitatea internațională de teatru. Pentru a marca această ocazie sunt organizate diverse evenimente de teatru naționale și internaționale. Una dintre cele mai importante dintre acestea este difuzarea Mesajului Zilei Mondiale a Teatrului prin care, la invitația ITI, o figură de talie mondială își împărtășește reflecțiile asupra temei Teatrului și Culturii Păcii. Primul mesaj al Zilei Mondiale a Teatrului a fost scris de Jean Cocteau în 1962. Autorul Mesajul Internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului 2024 este Jon Fosse, scriitor şi dramaturg norvegian. Arta este pace Fiecare persoană este unică şi, totuşi, la fel ca oricare altă persoană. Înfăţişarea noastră vizibilă, exterioară este, fireşte, diferită de a oricui altcuiva – până aici, totul e clar –, dar există în acelaşi timp, înăuntrul fiecăruia dintre noi, ceva care aparţine numai şi numai acelei persoane, ceva care este doar acea persoană anume. Putem numi acest ceva spirit; sau suflet. Sau putem decide să nu-l definim prin cuvinte şi să-l lăsăm să existe în linişte. Dar, deşi suntem diferiţi unul de celălalt, totodată suntem şi la fel. Oamenii din orice parte a lumii sunt fundamental asemănători, indiferent de limba pe care o vorbim, indiferent ce culoare de piele sau ce culoare de păr avem. Asta poate fi oarecum paradoxal: faptul că suntem total asemănători şi, în acelaşi timp, complet diferiţi. Poate că fiinţa umană este în mod intrinsec paradoxală, unind în sine trupul şi sufletul – noi reunim cea mai pământească şi mai tangibilă existenţă cu ceva ce transcende aceste limite materiale, terestre. Arta, arta bună, reuşeşte, în felul ei minunat, să combine unicitatea absolută cu universalul. Ea ne face să înţelegem că ceea ce este diferit – ceea ce e străin, am putea spune – este universal. Astfel, arta spulberă graniţele dintre limbi, regiuni geografice, ţări. Ea concentrează nu doar calităţile individuale ale fiecăruia, ci şi, în alt sens, caracteristicile individuale ale fiecărui grup de oameni, de pildă ale fiecărei naţiuni. Şi face asta nu nivelând diferenţele şi reducându-le la un numitor comun, ci, dimpotrivă, arătându-ne ceea ce este diferit de noi, ceea ce e străin sau altfel. Orice artă bună conţine exact asta: ceva străin, ceva ce nu putem înţelege pe de-a-ntregul, dar pe care totuşi, într-un fel, îl înţelegem. Conţine un mister, ca să zic aşa. Ceva ce ne fascinează şi ne împinge dincolo de propriile noastre limite – şi, făcând asta, creează transcendenţa pe care orice artă o conţine şi către care, totodată, ne conduce. Nu cunosc un mod mai bun de a aduce laolaltă contrariile. Este exact inversul a ceea ce fac conflictele violente pe care le vedem prea adesea în lume şi care stimulează tentaţia distructivă de a anihila orice este străin, orice este unic şi diferit, folosind deseori cele mai monstruoase invenţii pe care ni le-a pus la dispoziţie tehnologia. E terorism în lume. E război. Pentru că oamenii au şi o latură animalică, guvernată de instinctul de a-l percepe pe celălalt, pe străin, nu ca pe un mister fascinant, ci ca pe o ameninţare la adresa propriei existenţe. În felul acesta unicitatea – diferenţele pe care le putem vedea cu toţii – dispare, lăsând în urma ei o uniformitate în care orice este diferit devine o ameninţare ce trebuie eradicată. Ceea ce este văzut din afară ca o diferenţă, de pildă în privinţa religiilor sau a ideologiilor politice, devine ceva ce trebuie să fie înfrânt şi nimicit. Războiul este o agresiune împotriva a ceea ce se află în adâncul nostru, al tuturor, împotriva acelui ceva unic. Şi este totodată o agresiune împotriva artei, împotriva a ceea ce se află în adâncul oricărei arte. Am vorbit aici despre artă în general, şi nu în mod special despre teatru, dar asta pentru că, aşa cum am spus, orice artă bună, în adâncurile ei, se ocupă de acelaşi lucru: ia ceea ce este absolut unic, absolut specific şi îl face să devină universal. Uneşte particularul cu universalul pentru a-l exprima într-un fel artistic: nu eliminându-i specificitatea, ci reliefând această specificitate, lăsând ceea ce este străin şi nefamiliar să strălucească din plin. Războiul şi arta sunt opuse, pur şi simplu, la fel cum sunt opuse războiul şi pacea. Arta este pace. Versiunea în limba română: Alice Georgescu   Jon Fosse – biografieScriitor şi dramaturg norvegian Jon Fosse este un renumit scriitor norvegian, născut în anul 1959. Este cunoscut pentru vasta sa operă cuprinzând piese, romane, culegeri de versuri, eseuri, cărţi pentru copii şi traduceri. Stilul lui Fosse se caracterizează prin minimalism şi profunzime emoţională, însuşiri datorită cărora este unul dintre cei mai jucaţi dramaturgi din lume. În anul 2023 a obţinut Premiul Nobel pentru Literatură graţie dramaturgiei şi prozei sale inovatoare, care izbutesc să dea glas inexprimabilului. Opera lui Fosse a fost tradusă în peste cincizeci de limbi, producţii cu textele sale fiind prezentate pe mai mult de o mie de scene din întreaga lume. Piesele lui minimaliste şi introspective, aflate adesea la graniţa prozei lirice şi poeziei, continuă tradiţia dramatică întemeiată de Henrik Ibsen în secolul al XIX-lea. Opera lui Fosse a fost asociată cu teatrul post-dramatic, iar romanele sale importante au fost descrise ca post-moderne şi avangardiste, datorită minimalismului şi lirismului lor, ca şi folosirii neconvenţionale a sintaxei. Fosse a câştigat faimă internaţională ca dramaturg cu piesa „Nokonkjemtil å komme” (1996; „Someone Is Going to Come”, 2000), notabilă prin reducerea radicală a limbajului şi prin expresia puternică a emoţiilor omeneşti. Inspirat de artişti precum Samuel Beckett şi Thomas Bernhard, Fosse combină legăturile relaţiile locale cu tehnici moderniste. Textele sale descriu nesiguranţele şi vulnerabilităţile experienţelor umane, dar fără dispreţ nihilist. În piesele lui, Fosse lasă adesea replicile sau acţiunile incomplete, creând o senzaţie de tensiune nerezolvată. Teme ca nesiguranţa şi neliniştea sunt explorate de pildă în „Natta syng sine songar” (1998; „Nightsongs”, 2002) şi „Dødsvariasjonar” (2002; „Death Variations”, 2004). Curajul lui Fosse de a scormoni în adâncul anxietăţilor vieţii cotidiene a contribuit la o largă recunoaştere a sa. Romanele lui Fosse, ca, de pildă, „Morgon og kveld” (2000; „Morning and Evening”, 2015) şi „Det er Ales” (2004; „Aliss at the Fire”, 2010), pun în lumină limbajul său unic, caracterizat prin pauze, întreruperi, negări şi interogaţii profunde. Trilogia „Trilogien” (2016) şi septologia „Det andre namnet” (2019; „The Other Name”, 2020) demonstrează, la rândul lor, explorarea de către Fosse a iubirii, violenţei, morţii şi reconcilierii. Utilizarea imageriei şi a simbolismului este evidentă în operele poetice ale lui Fosse, printre care „Sterk vind” (2021) şi culegerea de versuri „Diktisamling” (2021). De asemenea, el a tradus opere de Georg Trakl şi Rainer Maria Rilke în norvegiana vestică (nynorsk). În ansamblu, operele lui Jon Fosse forează adânc în esenţa condiţiei umane, abordând teme precum nesiguranţa, anxietatea, iubirea şi pierderea. Cu stilul său scriitoricesc unic şi explorarea profundă a situaţiilor cotidiene, el s-a impus ca o figură majoră a literaturii şi teatrului contemporan. 

Din motive obiective, spectacolul găzduit de TNB în ziua de luni, 25 martie 2024 - WhatsApp Girl - a fost amânat pentru data de 29 aprilie 2024! Biletele cumpărate rămân valabile pentru această dată sau vă puteți recupera contravaloarea acestora de la Casa de bilete a TNB pentru cele în format fizic sau de la bilet.ro pentru cele online - banii vor fi returnați în contul din care s-a făcut plata! Vă mulțumim pentru înțelegere!

Teatrul Național București "I.L. Caragiale" anunță începerea repetițiilor spectacolului „Hedda Gabler”, în regia lui Thomas Ostermeier. Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România și va transpune pe scena Sălii „Ion Caramitru” a TNB piesa Hedda Gabler a lui Henrik Ibsen. În distribuția spectacolului se găsesc actorii: Raluca Aprodu, Crina Semciuc, Ana Ciontea, Richard Bovnoczki, Alexandru Potocean, Marius Manole și Lari Giorgescu. Echipa de creație este compusă din Jan Peppelbaum (decoruri), Ruxandra Bușneag (costume), Malte Beckenbach (muzică), în timp ce de video s-a ocupat Sebastien Dupouey. Thomas Ostermeier, figură de prim-plan a teatrului contemporan, director artistic al celebrului teatru Schaubühne am Lehniner Platz din Berlin, artist asociat al Festivalului de la Avignon, deţinător al Premiului Europa pentru Noi Realități Teatrale este creator a peste 50 de spectacole în Germania și în lume. Între anii 1992 - 1996 a studiat regia la Facultatea de Actorie „Ernst Busch” din Berlin. Pe lângă numeroase premii pentru producții individuale, ca de exemplu Premiul Friedrich-Luft (Măsură pentru măsură), Grand Prix de la Critique și Premiul Criticilor din Barcelona (Hamlet, 2009), Thomas Ostermeier a primit, în 2011, Leul de Aur al Bienalei de la Veneția pentru întreaga sa operă. A fost distins de Ministerul Francez pentru Cultură și Comunicare cu titlul de „Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres”. „Hedda Gabler” este o piesă de teatru scrisă de Henrik Ibsen în jurul anului 1890, considerată de majoritatea criticilor ca fiind reprezentativă pentru dramaturgia secolului XlX. Premiera oficială a spectacolului „Hedda Gabler” va avea loc pe 13 aprilie 2024, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național din București.

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Muscă, paie şi bătaie programat în data de 7 martie 2024 a fost suspendat! Vă puteți recupera contravaloarea biletelor cumpărate de la Casa de bilete a TNB pentru cele în format fizic sau, pentru biletele online, banii vor fi virați în contul din care a fost făcută plata! Vă mulțumim pentru înțelegere!