Știri

Teatru după Teatru Am fost veșnic obsedat de timpul pe care omul îl are la dispoziție numai pentru el. Dacă împărțim orele zilei, așa cum cere disciplina vieții, avem 8 ore pentru somn, 8 ore pentru a lucra la stăpân și 8 ore pentru noi înșine. Dacă mai adaugi și timpul petrecut în tren, mașină sau metrou, el mai scade cu puțin. Calculul nu ține cont de intensitatea unor fapte care pot compensa pierderea de timp. Dragostea, creația, bucuriile mărunte ale vieții pot fi calculate altfel. Ceasul nu răspunde la asemenea solicitări. Numai Einstein poate oferi o explicație, și aceea relativă, la cum reușește omul să atingă sentimentul veșniciei. Mai contribuie aici și puterea dedublării, efectul unei filosofii care ia în calcul apropierea omului de Dumnezeu și capacitatea lui de sacrificiu. Visul mai adaugă timp și spaimei de a fi doar trecător pe acest pământ. Adunate la un loc, cioburi de oglindă a realității, toate aceste elemente ne trimit spre teatru, spre cunoașterea de sine care garantează supraviețuirea speciei în disprețul miilor de accidente ale vieții. Teatrul te pândește ca să te închidă între ziduri, unde poți găsi liniștea de care ai nevoie pentru a gândi liber și spontan. Unde, dintr-odată, te trezești copil gata de a pune mâna fie pe o floare, fie pe un buzdugan. Unde poți fi sigur că visezi aievea. Că ochii tăi deschiși văd lumea așa cum este, nu cum vrea să pară, unde, dacă adormi, pierzi șirul de surprize care ți sau rezervat. Când vii la Teatru, să-ți iei în ghiozdan și gustarea de a doua zi. Ai să uiți de tine și-o să-ți fie foame, chiar la miezul nopții, când, cu ochii mari deschiși, vei simți că viața are pentru tine un loc rezervat în stal. Tot timpul.   Președinte UNITER Ion Caramitru

La sfârșitul lunii martie, Teatrul Național București prezintă, în Italia, Lecția de Eugène Ionesco. Spectacol de succes din repertoriul Teatrului Național din București, Lecția de Eugène Ionesco, în regia lui Horațiu Mălăele, va fi prezentat la Barberino di Mugello și Florența, în perioada 26 - 31 martie 2010. Cele patru reprezentații ale turneului cu Lecția în Italia fac parte dintr-un proiect internațional, realizat de Catalyst și Regiunea Toscana, în colaborare cu Associazione Teatro Puccini, Primăria din Barberino di Mugello, sub patronajul Ambasadei României în Italia. Regizor și protagonist al spectacolului, alături de actrițele Aylin Cadîr și Natalia Călin, Horațiu Mălăele, aflat la prima montare la Naționalul bucureștean, a cules aplauze și aprecieri frumoase, în dubla sa calitate, din partea publicului și a criticilor. Horațiu Mălăele a văzut în Lecția lui Ionesco „o farsă tragică ce denunță atât absurditatea tezelor unice și exclusiviste, limbajul ca instrument al puterii, cât și relația letală dintre sexualitate și dictatură. Pe de altă parte, prostimea contemplativă, o masă de manevră la îndemâna casapilor investiți. Cum lumea n-a învățat mai nimic din greșelile istoriei, lecția acestui spectacol nu-și propune să fie un îndreptar moralizator și plicticos, ci mai degrabă o limpede oglindă″. Interpretul ne oferă un recital actoricesc de excepție, în spiritul autorului, valorificând, expresiv, teritoriul ofertant al absurdului prin mijloace actoricești (gest, mimică, voce) inspirat alese. Lecția se joacă vineri 26 martie și sâmbătă 27 martie la Teatrul Comunal Corsini din Barberino di Mugello, iar marți 30 martie și miercuri 31 martie, la Teatro Puccini din Florența.

La Teatrul Național București, duminică   28  martie, ora 11.00, în  Sala 99, Teatrul Național pentru Copii se aniversează pentru a 9-a oară!   Au trecut nouă ani de când în ziua de Florii, Teatrul Național pentru Copii își deschidea porțile. De atunci, în fiecare duminică, toți copiii care doresc să-și continue joaca sunt invitați pe scenă, într-un joc minunat, de-a Teatrul și de-a Povestea. Personajele din poveștile românilor, scrise cu tâlc de Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petre Ispirescu, Ion Luca Caragiale i-au invitat pe cei mici să devină și ei Eroi de poveste. Nouă ani sunt mai mulți decât opt și mai puțin decât zece - numărul universului. Teatrul Național pentru Copii, avându-i în distribuție  pe Buna Poveștilor - Adina Cristescu, Clovnul cel Trist - Gabriel Spahiu și Magicianul Marian Râlea, continuă în această stagiune „judecata Poveștilor". Întreaga echipă vă mulțumește, celor care ați intrat în sala 99 a T.N.B., pentru aplauzele dumneavoastră. Un gând bun și primăvara să intre în sufletele voastre! Să așteptăm cu bucurie și credință „Sărbătoarea Paștelui", cea mai înălțătoare sărbătoare de peste ani.   Sărbători fericite vă urează  Teatrul  Național  pentru  Copii  și La Mulți Ani!   „Dacă vrei să fii erou de poveste, vino cu noi în lumea de vis!"

La sfârșitul lunii martie, Teatrul Național București prezintă, în Italia, Lecția de Eugène Ionesco. Spectacol de succes din repertoriul Teatrului Național din București, Lecția de Eugène Ionesco, în regia lui Horațiu Mălăele, va fi prezentat la Barberino di Mugello și Florența, în perioada 26 - 31 martie 2010. Cele patru reprezentații ale turneului cu Lecția în Italia fac parte dintr-un proiect internațional, realizat de Catalyst și Regiunea Toscana, în colaborare cu Associazione Teatro Puccini, Primăria din Barberino di Mugello, sub patronajul Ambasadei României în Italia. Regizor și protagonist al spectacolului, alături de actrițele Aylin Cadîr și Natalia Călin, Horațiu Mălăele, aflat la prima montare la Naționalul bucureștean, a cules aplauze și aprecieri frumoase, în dubla sa calitate, din partea publicului și a criticilor. Horațiu Mălăele a văzut în Lecția lui Ionesco „o farsă tragică ce denunță atât absurditatea tezelor unice și exclusiviste, limbajul ca instrument al puterii, cât și relația letală dintre sexualitate și dictatură. Pe de altă parte, prostimea contemplativă, o masă de manevră la îndemâna casapilor investiți. Cum lumea n-a învățat mai nimic din greșelile istoriei, lecția acestui spectacol nu-și propune să fie un îndreptar moralizator și plicticos, ci mai degrabă o limpede oglindă″. Interpretul ne oferă un recital actoricesc de excepție, în spiritul autorului, valorificând, expresiv, teritoriul ofertant al absurdului prin mijloace actoricești (gest, mimică, voce) inspirat alese. Lecția se joacă vineri 26 martie și sâmbătă 27 martie la Teatrul Comunal Corsini din Barberino di Mugello, iar marți 30 martie și miercuri 31 martie, la Teatro Puccini din Florența.

În perioada 18 martie - 3 mai, Muzeul Național de Istorie a României găzduiește expoziția Istoria la feminin, realizată cu efortul mai multor instituții de cultură. Vizitatorii pot admira obiecte de recuzită și mic mobilier din diferite epoci istorice, puse la dispoziție de Teatrul Național din București. Expoziția Istoria la feminin propune o imagine asupra feminității și a rolului femeii în istorie, pe teritoriul tării noastre, din epoca preistorică până în prezent. Podoabe, documente scrise, statui, fotografii stau mărturie rolului femeii în familie, societate și istorie, de-a lungul timpului.  De la Zeița-creatoare a tuturor lucrurilor din neolitic și frumoasele podoabele feminine, aparținând epocii bronzului, Istoria la feminin trece la femeia elină, retrasă în interiorul locuinței sale. Femeia din lumea romană este surprinsă ca deținătoare a unei oarecare independențe materiale, patrimoniale și juridice, ea fiind și cea care dă naștere celor dintâi asociații feminine. Deși mărturiile privind femeia dacică sunt puține, podoabele descoperite în urma săpăturilor arheologice denotă bun gust și eleganță. Câteva scene de pe Columna lui Traian și de pe monumentul triumfal de la Adamclisi o înfățișează zveltă, cu fața ovală și trăsături fine, ochi expresivi și buze frumos conturate. În Evul Mediu, indiferent de statutul social, odată cu căsătoria, femeia preia toate îndatoririle casei, tot ceea ce era de împlinit în interiorul și în jurul acesteia, în timp ce bărbatul se îngrijea de tot ceea ce era legat de lumea din afara căminului. Istoria la feminin intră într-o nouă etapă când, prin legea electorală din 1939, femeia româncă pătrunde în universul consacrat până atunci numai bărbaților. După cel de-al doilea război mondial, ca răspuns al instalării comuniștilor la putere, în 1945, a luat naștere mișcarea de rezistență din Munții Făgăraș, din care femeile nu s-au temut să facă parte. Documente provenite de la supraviețuitoare stau mărturie chinurilor și umilințelor la care acestea au fost supuse. Regimul comunist a impus femeia ca "muncitor socialist egal" cu bărbatul, femeia muncitor și mamă a națiunii socialiste, soție și fidelă apărătoare a păcii. Anul 1980 aduce în atenția istoriei refuzul acceptării statului impus de regim și ideea emancipării feminine în România. Alături de Teatrul Național, la realizarea expoziției Istoria la feminin au mai participat: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan", Muzeul Național Filatelic și Societatea Română de Radio.   Istoria la feminin - un eveniment recomandat și susținut de Teatrul Național din București!

Duminică, 14 martie 2010, ora 11.oo, la Sala Atelier, Domnul Bujor Nedelcovici, autor de romane, eseuri, teatru, film, jurnal, fotografie și publicistică, a ales să ne vorbească despre Scriitorii și exilul. "Exilul se poate împărți în mai multe categorii: exilul interior și exilul exterior, care poate fi și el de mai multe feluri: exilul voluntar și involuntar.Exilul voluntar a început în urmă cu 1300 de ani (înainte de Christos), prin fuga din Egipt a poporului evreu, a continuat cu Sf. Paul și Sf. Augustin și nu s-a sfârșit nici în secolele XIX și XX. Exilul involuntar a început cu Ovidiu (43 înainte de Christos), a continuat cu Platon și apoi s-a prelungit în secolele XVII, XIX și XX. Scriitorii ruși au o lungă tradiție în exil. Scriitorii germani și austrieci au plecat înainte de Primul război mondial, iar scriitorii francezi au fugit din Franța după ce a fost ocupată de Germania.Scriitorii români au cunoscut și ei exilul voluntar sau involuntar. Exilul meu în Franța a început în 1987" - mărturisește Bujor Nedelcovici în preambulul conferinței pe care o va susține la Teatrul Național din București.   Despre Bujor Nedelcovici: Născut la 16 martie 1936 la Bârlad. În 1959 absolvă Facultatea de Drept din București. Este avocat la Baroul de Avocați din Ploiești, de unde este radiat din motive politice (tatăl a fost arestat) și muncește timp de 12 ani pe diverse șantiere și uzine din țară - Bicaz, Brașov, București. Debutează în 1970 cu romanul Ultimii, colaborează la mai multe reviste și ziare și publică romanele Fără vâsle, Noaptea, Grădina Icoanei, Zile de nisip, Somnul Vameșului, premiate de Uniunea Scriitorilor și Asociațiile Scriitorilor din România. În 1981, romanul Zile de nisip este ecranizat (Faleze de nisip), dar filmul este imediat retras de pe ecrane de către Ceaușescu, care îl critică în 1983 la Conferința ideologică de la Mangalia. În 1982 devine redactorul-șef al Almanahului literar și șeful secției de proză al Asociației Scriitorilor din București. Romanul Al doilea mesager și volumul de nuvele Oratoriu pentru imprudență sunt interzise de cenzura din România. Al doilea mesager este trimis pe căi clandestine în Franța - este publicat de Editura Albin Michel de la Paris și primește Premiul Libertății oferit de Pen-Club Français. În 1987 părăsește România și cere azil politic în Franța unde publică mai multe romane: Crime de sable (versiunea franceză a romanului Zile de nisip, Le matin d'un miracle (Dimineața unui miracol), Le dompteur de loups (Îmblânzitorul de lupi), Le provocateur (Provocatorul). În 1992 primește Premiul Academiei Româno-Americane de Artă și Știință pentru romanul Al doilea mesager, care este adaptat pentru film în 1995, sub titlul Somnul Insulei. În 1990 este distins cu gradul Chevalier de l'Ordre des Artes et des Lettres și devine membru al Societății Oamenilor de Litere Francezi. Susține un ciclu de conferințe în Statele Unite și publică în Canada eseul Întâlnirea cu secolul XXI-lea. În 2000 i se acordă Ordinul Național pentru merit în grad de Comandor, iar în 2007 primește Premiul pentru promovarea culturii românești în străinătate.

Pe 2 martie, la TNB, Un eveniment teatral de excepție: Exilații, după Ivan Vazov, regia:  Alexander Morfov. Pe 2 martie 2010, ora 19:00, la Sala Mare, cunoscutul regizor bulgar Alexander Morfov aduce la București, într-o singură reprezentație, o adevărată raritate teatrală: Exilații după Ivan Vazov, un spectacol aclamat în aceeași măsură de critici și de public, câștigător a numeroase premii. Născut în anul 1960, la Yambol, Bulgaria, absolvent al Academiei de Teatru și Film din Bulgaria, studentul unei celebre profesoare exilate din Rusia, Iulia Ognianova, Alexander Morfov este, de departe, regizorul celor mai impresionante performanțe artistice din teatrul bulgar al ultimelor decenii. După mai multe montări în teatre din Bulgaria, din anul 1993 începe seria spectacolelor de succes de la Teatrul Național din Sofia: Don Quijote (1994), Visul unei nopți de vară (1995), Furtuna (1996), Don Juan (2004). Spectacolele sale au primit numeroase premii printre care: Premiul Național pentru Teatru „Askeer", Premiul Criticilor de Teatru din Bulgaria, Premiul „Ikar" al Uniunii Actorilor din Bulgaria. Din 2005 montează spectacole pe scenele rusești din Sankt Petersburg și Moscova. Producția sa Eclipsa din 2006, bazată pe romanul lui Ken Kesey „Zbor deasupra unui cuib de cuci", a fost extrem de apreciată de critici. Furtuna a primit cel mai prestigios premiu pentru teatru din Rusia, „Masca de aur". În urma acestui succes răsunător, Alexander Morfov a fost invitat la Moscova de către renumitul actor Alexander Kaliaghin la teatrul său „Et cetera". Spectacolele care au urmat, Don Quijote și Ubu rege, au fascinat audiența rusă. În prezent, Alexander Morfov este unul dintre regizorii importanți invitați la Teatrul „V. Komisarjevskaya" din Sankt Petersburg. Montările sale au vizitat în turneu țări precum: Maroc, Ucraina, Polonia, Austria, Macedonia, Rusia, Spania, Italia, Germania, Olanda. Spectacolele sale au participat la festivaluri din Viena, Casablanca, Kiev, Torun (Polonia), Belgrad (BITEF), Hamburg, Moscova (NET, „Masca de aur"), Utrecht, etc. Exilații după Ivan Vazov, regia Alexander Morfov, va avea o singură reprezentație la Teatrul Național din București, Sala Mare, pe 2 martie 2010, ora 19:00. Exilații - un spectacol pe care dacă-l ratați în martie la Național, cu siguranță veți merge să-l vedeți în Bulgaria!

Avem plăcerea să vă anunțăm o nouă întâlnire de referință în cadrul programului Conferințele Teatrului Național. Duminică, 28 februarie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier, Domnul Jonathan Scheele, fost Ambasador al Comisiei Europene la București, va prezenta conferința cu tema Quo vadis, România? România, încotro?. "Acum mai bine de trei ani România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Ce s-a schimbat în România în tot acest timp? Cât de bine a știut România să se folosească de acest nou statut pentru a se dezvolta? Pe plan istoric, România a avut cel mai mult de câștigat atunci când a avut o viziune limpede asupra punctului către care dorea să se îndrepte. Acestă viziune i-a fost înlesnită, în ultimii cincisprezece ani, de hotărârea de a se alătura Alianței Euro-Atlantice, de aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Acum, că acest scop a fost  îndeplinit, România are nevoie să-și definească un nou țel și o nouă viziune". (Jonathan Scheele)   Despre Jonathan Scheele: După absolvirea studiilor la Universitatea  Cambridge, a lucrat o perioadă în sectorul privat, iar apoi a devenit membru al Comisiei Europene de la Bruxelles, în 1974. Din 1975 până în 1982, a deținut mai multe funcții în cadrul Comisiei, ocupându-se de sectorul textilelor și mai târziu de relațiile dintre țările de la Mediterana, înainte de a se transfera la Geneva, la Delegația permanentă a Comisiei, unde a fost responsabil cu probleme comerciale, în special GATT. Din 1988 până în 1992, a fost negociator al Comunității Europene în cadrul  Uruguay Round on Trade in Services, ca responsabil cu funcționarea GATS, General Agreement on Trade in Services/ Acordul General privind Comerțul cu Servicii Între 1993 și 1999  a fost șef al diviziei responsabile cu transportul internațional, iar între 1999 și 2001, șef al diviziei pentru relațiile cu Asia de sud-est. Jonathan Scheele a fost Ambasador și Șef al Delegației Comisiei Europene în România din octombrie 2001 până în octombrie 2006. După întoarcerea la Bruxelles, a fost numit, în iunie 2007, director în Direcția Generală pentru Energie și Transport. Momentan este primul profesor invitat al Uniunii Europene la Centrul de Studii Europene de la Colegiul St. Antony, Oxford, post pe care-l va deține până în vara lui 2010, când se va reîntoarce la Bruxelles.   Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete). 

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolulul Sinucigașul de sâmbătă, 13 februarie, ora 19.oo, a fost reprogramat pentru duminică, 21 februarie, ora 19.oo, la Sala Amfiteatru a TNB. Biletele rămân valabile! Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente! Vă așteptăm la TNB!

Teatrul Național din București și Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava" organizează miercuri, 17 februarie 2010, ora 11.oo, la Sala 99 a TNB, un spectacol-lectură cu textul câștigător al ediției 2009 a concursului Cea mai bună piesă a anului, susținut de Uniunea Teatrală din România (UNITER) : Ziua Perfectă de Antoaneta Zaharia, în regia Elenei Morar și interpretarea unui grup de actori ai Naționalului bucureștean:    Matroana: Adela Mărculescu Diva: Maria Teslaru D-na consumată: Tamara Crețulescu Tânăra tăcută: Florentina Å¢ilea Tânăra nervoasă: Amalia Ciolan Dl. consumat: Andrei Finți Dl. mitocan: Armand Calotă Dl. cuceritor: Ioan Andrei Ionescu Tânărul tăcut: Răzvan Hîncu Tânărul comic: Axel Moustache Mai multe: aici   Spectacolul-lectură este urmat de o dezbatere pe tema dramaturgiei originale contemporane, intitulată Piesa românească pe scenă - drepturi și obligații. Sunt invitați să ia parte dramaturgi, regizori, actori, critici, directori de teatru și, firește, beneficiarii direcți ai muncii tuturor celor dinainte, adică spectatori. Intrarea este liberă!   (Foto: Antoaneta Zaharia, actriță și autoarea textului Ziua Perfectă)