Știri

Teatrul Național din București și Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava" organizează miercuri, 17 februarie 2010, ora 11.oo, la Sala 99 a TNB, un spectacol-lectură cu textul câștigător al ediției 2009 a concursului Cea mai bună piesă a anului, susținut de Uniunea Teatrală din România (UNITER) : Ziua Perfectă de Antoaneta Zaharia, în regia Elenei Morar și interpretarea unui grup de actori ai Naționalului bucureștean:    Matroana: Adela Mărculescu Diva: Maria Teslaru D-na consumată: Tamara Crețulescu Tânăra tăcută: Florentina Å¢ilea Tânăra nervoasă: Amalia Ciolan Dl. consumat: Andrei Finți Dl. mitocan: Armand Calotă Dl. cuceritor: Ioan Andrei Ionescu Tânărul tăcut: Răzvan Hîncu Tânărul comic: Axel Moustache Mai multe: aici   Spectacolul-lectură este urmat de o dezbatere pe tema dramaturgiei originale contemporane, intitulată Piesa românească pe scenă - drepturi și obligații. Sunt invitați să ia parte dramaturgi, regizori, actori, critici, directori de teatru și, firește, beneficiarii direcți ai muncii tuturor celor dinainte, adică spectatori. Intrarea este liberă!   (Foto: Antoaneta Zaharia, actriță și autoarea textului Ziua Perfectă)

Pe 2 martie, la TNB, Un eveniment teatral de excepție: Exilații, după Ivan Vazov, regia:  Alexander Morfov. Pe 2 martie 2010, ora 19:00, la Sala Mare, cunoscutul regizor bulgar Alexander Morfov aduce la București, într-o singură reprezentație, o adevărată raritate teatrală: Exilații după Ivan Vazov, un spectacol aclamat în aceeași măsură de critici și de public, câștigător a numeroase premii. Născut în anul 1960, la Yambol, Bulgaria, absolvent al Academiei de Teatru și Film din Bulgaria, studentul unei celebre profesoare exilate din Rusia, Iulia Ognianova, Alexander Morfov este, de departe, regizorul celor mai impresionante performanțe artistice din teatrul bulgar al ultimelor decenii. După mai multe montări în teatre din Bulgaria, din anul 1993 începe seria spectacolelor de succes de la Teatrul Național din Sofia: Don Quijote (1994), Visul unei nopți de vară (1995), Furtuna (1996), Don Juan (2004). Spectacolele sale au primit numeroase premii printre care: Premiul Național pentru Teatru „Askeer", Premiul Criticilor de Teatru din Bulgaria, Premiul „Ikar" al Uniunii Actorilor din Bulgaria. Din 2005 montează spectacole pe scenele rusești din Sankt Petersburg și Moscova. Producția sa Eclipsa din 2006, bazată pe romanul lui Ken Kesey „Zbor deasupra unui cuib de cuci", a fost extrem de apreciată de critici. Furtuna a primit cel mai prestigios premiu pentru teatru din Rusia, „Masca de aur". În urma acestui succes răsunător, Alexander Morfov a fost invitat la Moscova de către renumitul actor Alexander Kaliaghin la teatrul său „Et cetera". Spectacolele care au urmat, Don Quijote și Ubu rege, au fascinat audiența rusă. În prezent, Alexander Morfov este unul dintre regizorii importanți invitați la Teatrul „V. Komisarjevskaya" din Sankt Petersburg. Montările sale au vizitat în turneu țări precum: Maroc, Ucraina, Polonia, Austria, Macedonia, Rusia, Spania, Italia, Germania, Olanda. Spectacolele sale au participat la festivaluri din Viena, Casablanca, Kiev, Torun (Polonia), Belgrad (BITEF), Hamburg, Moscova (NET, „Masca de aur"), Utrecht, etc. Exilații după Ivan Vazov, regia Alexander Morfov, va avea o singură reprezentație la Teatrul Național din București, Sala Mare, pe 2 martie 2010, ora 19:00. Exilații - un spectacol pe care dacă-l ratați în martie la Național, cu siguranță veți merge să-l vedeți în Bulgaria!

Avem plăcerea să vă anunțăm o nouă întâlnire memorabilă în cadrul programului Conferințele Teatrului Național. Duminică, 14 februarie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier domnul Cristian Bădiliță va prezenta conferința cu tema De ce avem nevoie de o nouă traducere a Septuagintei și a Noului Testament? Cele două Testamente care alcătuiesc Biblia creștină reflectă nemijlocit Cuvântul lui Dumnezeu. Un bun creștin, un creștin normal, pur și simplu, nu se poate dispensa de lectura și interpretarea Bibliei. Dispune ortodoxia românească, la ora actuală, de traduceri corecte ale Bibliei, care să redea cât mai fidel cu putință Cuvântul lui Dumnezeu, apte, în același timp, să mulțumească un cititor al secolului XXI? Plecând de la aceaste întrebări, conferențiarul își propune să descrie, într-un limbaj accesibil, cele două vaste proiecte de traducere: Septuaginta (în curs de finalizare la editura Polirom) și Noul Testament (care tocmai a demarat la editura Curtea veche). De ce aceste proiecte sunt deopotrivă necesare și urgente pentru viața culturală și religioasă din România? De la ora 13.00, in foaierul Salii Atelier, va avea loc un eveniment editorial deosebit: Curtea Veche Publishing anunță lansarea volumului Evanghelia după Ioan, cu introducere, traducere, comentarii și note patristice de Cristian Bădiliță. Vorbitorii la eveniment vor fi: Cristian Bădiliță, Laurențiu Constantin Erbiceanu (Președinte al Fundației Culturale Erbiceanu) și Prof. Doctor Francisca Băltăceanu. Actorul Victor Rebengiuc va lectura un fragment din Evanghelie. Despre Cristian Bădiliță: Născut în 1968. Istoric al creștinismului timpuriu, eseist, poet. Doctor al Universității Paris IV-Sorbona cu teza Métamorphoses de l'Antichrist chez les Pères de l'Eglise (Paris, Beauchesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociației Eleniștilor din Franța; trad. românească, Polirom, 2006). Coordonator al traducerii Septuagintei în cadrul New Europe College, București. Realizează o traducere comentată a Noului Testament în românește susținut de câteva instituții publice și fundații culturale. Conduce revista de informație și analiză cultural-religioasă Oglindanet (www.oglindanet.ro). Colaborări, cursuri și conferințe în România, Franța, Italia. Publicații: Sacru și melancolie (ed. a II-a, Dacia, 2007); Călugărul și moartea (Polirom, 1998); Manual de anticristologie (Polirom, 2002); Duminica lui Arcimboldo (Brumar, 2004); Tentația mizantropiei. Stromate (ediția a II-a, Curtea veche, 2006); Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia (ed. a II-a, Curtea veche, 2007); Regele cu o harfă în mâini (ed. a II-a, Curtea veche, 2006); Nodul gordian (ed. a III-a, Curtea veche, 2004); Apocalips de buzunar (Curtea veche, 2005); Degetul pe rană (Curtea veche, 2006); Poeme pentru păsări și extratereștri (Curtea veche, 2007); Singurătatea păsării migratoare (Curtea veche, 2007); Știință, dragoste, credință (Curtea veche, 2008); Glafire. Nouă studii biblice și patristice, Polirom, 2008; Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (Curtea veche, 2008); Orthodoxie versus ortodoxie (Curtea veche, 2009); Godul nordian. Însemnări din clandestinitate (Galaxia Gutenberg, 2009); Jean Cassien entre l'Orient et l'Occident (avec Attila Jakab, Beauchesne, 2003; Les Pères de l'Église dans le monde d'aujourd'hui (avec Charles Kannengiesser, Beauchesne, 2006) ș.a. Traduceri comentate din greacă și latină: Evanghelii apocrife (ed. a IV-a, Polirom, 2007); Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul (ed. a III-a, Curtea veche, 2009); Patericul (ed. a III-a, Polirom, 2007); Trei romane mistice ale Antichității (Curtea veche, 2008); Evanghelia după Matei (Curtea veche, 2009). Informații suplimentare pe site-ul www.cristianbadilita.ro.    Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete).  Vă așteptăm cu plăcere!

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Sonată pentru saxofon și Eva din data de 9 februarie 2010, ora 19.oo, a fost anulat. Contravaloarea biletelor se va restitui la Agenția de bilete a Teatrului Național! Ne cerem scuze pentru inconveniente create!

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Visul unei nopți de vară din această seară va fi înlocuit cu spectacolul O noapte furtunoasă. Biletele rămân valabile sau puteți recupera contravaloarea lor de la Agenția de bilete. Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente. Vă așteptăm la Teatrul Național! 

În luna martie, Sala Mare a Teatrului Național va fi gazda unui eveniment teatral de excepție: o singură reprezentație a unui spectacol de neratat - Exilații după Ivan Vazov, în regia unuia dintre cei mai mari regizori bulgari, Alexander Morfov. Exilații - un spectacol pe care dacă îl ratați la Național,  cu siguranță veți dori să mergeți să-l vedeți în Bulgaria!

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Noiembrie din data de 3 februarie a fost înlocuit cu spectacolul Cinci femei de tranziție. Biletele rămân valabile!  Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente!

Dumincă, 31 ianuarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, istoricul Șerban Papacostea va susține conferința intitulată Lumea prin care am trecut. Conferința Lumea prin care am trecut va fi o retrospectivă a transfomărilor suferite de societatea românească de-a lungul vieții istoricului și va cuprinde amintiri despre copilăria petrecută în România Mare și tinerețea în România lovită de acordul Hitler-Stalin, despre perioada comunistă și post-comunistă, precum și o evocare a marilor personalități pe care Șerban Papacostea le-a cunoscut. Despre Șerban Papacostea: Membru al Academiei Române, cercetător al istoriei medievale, cu preocupări intense privind istoria și civilizația zonei Mării Negre, Șerban Papacostea s-a născut în București, la 25 iunie 1928, ca descendent al unei familii învățători macedo-români, stabiliți în țară  înainte de primul război mondial. Bărbații din familia sa, Alexandru, Cezar, Petre și Victor Papacostea, au avut o amplă activitate universitară și politică înainte de 23 august 1944.   Cercetătorul Șerban Papacostea este absolvent al Facultății de Istorie și Geografie din București, fost deținut politic în timpul regimului comunist. În anul 1968 a obținut titlul de doctor în istorie, cu o teză premiată, trei ani mai târziu, de Academia Română, intitulată Oltenia sub austrieci (1718-1739). Este  membru al Academiei Ligure de Științe și Litere din Genova, codirector al revistei Il Mar Nero din Italia și coeditor al colecției Rumänienstudien (Germania). Între 1990 și 2001 a fost directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga" din București. Din anul 1996 este profesor asociat la Facultatea de istorie și științe politice a Universității Ovidius din Constanța. Dintre lucrările publicate, unele de referință, traduse în mai multe limbi, se numără Geneza statului în evul mediu românesc (1988, reeditată în 1999), Între cruciadă și Imperiul Mongol, Ștefan cel Mare domn al Moldovei, Românii în secolul Xlll (1995), La Mer Noire, carrefour des civilisations (2006). Prin direcțiile de cercetare, Șerban Papacostea se apropie de mentorul său, istoricul Gheorghe Brătianu. Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete).  Vă așteptăm cu plăcere!

Duminică 24 ianuarie, dimineața, ne-a părăsit Horea Popescu, mare regizor de teatru și film, animator al scenei românești, director artistic al Naționalului timp de peste două decenii. În ultimii ani, când sănătatea l-a îndepărtat de scenă, s-a retras discret, fără însă ca teatrul să lipsească vreo clipă din preocupările sale. Colegii din TNB, care l-au avut alături ca artist și ca director, îi resimt dispariția ca pe o imensă pierdere. Autor, de-a lungul unei cariere de șase decenii, a peste o sută de spectacole, Horea Popescu, regizor cu o vastă cultură și cu un gust artistic rafinat, s-a distins ca un campion al reteatralizării teatrului românesc, s-a impus ca unul dintre artizanii spectacolului monumental și a dovedit, prin arta sa, verticalitate și atitudine civică, mai ales în ultimii ani ai dictaturii. Dintre numeroasele sale spectacole, nu vom aminti decât câteva, care, cu siguranță, vor rămâne în conștiința publicului: Moartea unui artist de Horia Lovinescu, Danton de Camil Petrescu, singura transpunere scenică a monumentalei piese, Caligula de A. Camus, Generoasa Fundație de A. Buerro Valejo, Zbor deasupra unui cuib de cuci după Dale Wasserman, Baia și Ploșnița de V. Maiakovski, Richard III de W. Shakespeare, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Becket de J. Anouilh, Titanic vals, Coana Chirița de T. Mușatescu după V. Alecsandri, Pisica în noaptea Anului Nou de D. R. Popescu, Moștenirea de Titus Popovici, Avram Iancu de L. Blaga, Ondine de Giraudoux ș.a. de T. Mușatescu, În spectacolele sale, montate mai ales la Teatrul Național dar și pe scene din țară și străinătate, Horea Popescu a creat întotdeauna atmosferă, a dezvoltat un univers. Născute dintr-o inepuizabilă imaginație, dintr-un simț propriu al proporțiilor și dintr-o știință aparte a dominării spațiului scenic, ele au fost mereu inventive, pline de vervă, de culoare, de sugestii, de dramatism, de semnificații și s-au bucurat, constant, de un răsunător succes de public. Horea Popescu a fost și autorul unor filme de succes, cum ar fi Omul de lângă tine, De trei ori București, Dragoste lungă de o seară și Cuibul de viespi și Moartea unui artist, inspirate din teatru, după Gaițele de Al Kirițescu și după piesa omonimă a lui H. Lovinescu. De asemenea a fost realizatorul unor spectacole de televiziune cum ar fi: Bălcescu după Camil Petrescu, Titanic Vals după Tudor Mușatescu, Profesionistul după Duŝan Kovacevici, ș.a. Horea Popescu a avut o viziune proprie asupra lumii spectacolului și a dat acestei viziuni structură, viață și expresie dramatică. Opera sa nu poate fi asimilată unui gen anume ci unui univers teatral în care se disting originalitatea stilului și puternica unitate a spectacolelor. Prin întreaga sa activitate Horea Popescu intră în legenda teatrului românesc.   Dumnezeu să-l odihnească!   Trupul neînsuflețit al artistului va fi depus la Biserica Icoanei și miercuri 27.01.2010, între orele 9.oo - 13.oo, în Foaierul Sălii Mari a Teatrului Național. Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Bellu.   Dumnezeu să-l odihnească!

Teatrul Național din București anunță cu profund regret dispariția, în dimineața zilei de 24 ianuarie, a marelui regizor Horea Popescu, fost director artistic al Teatrului, realizator în ultimele 5 decenii a unor importante spectacole atât în țară, cât și în străinătate.   Dumnezeu să-l odihnească în pace!