Știri

Dumincă, 31 ianuarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, istoricul Șerban Papacostea va susține conferința intitulată Lumea prin care am trecut. Conferința Lumea prin care am trecut va fi o retrospectivă a transfomărilor suferite de societatea românească de-a lungul vieții istoricului și va cuprinde amintiri despre copilăria petrecută în România Mare și tinerețea în România lovită de acordul Hitler-Stalin, despre perioada comunistă și post-comunistă, precum și o evocare a marilor personalități pe care Șerban Papacostea le-a cunoscut. Despre Șerban Papacostea: Membru al Academiei Române, cercetător al istoriei medievale, cu preocupări intense privind istoria și civilizația zonei Mării Negre, Șerban Papacostea s-a născut în București, la 25 iunie 1928, ca descendent al unei familii învățători macedo-români, stabiliți în țară  înainte de primul război mondial. Bărbații din familia sa, Alexandru, Cezar, Petre și Victor Papacostea, au avut o amplă activitate universitară și politică înainte de 23 august 1944.   Cercetătorul Șerban Papacostea este absolvent al Facultății de Istorie și Geografie din București, fost deținut politic în timpul regimului comunist. În anul 1968 a obținut titlul de doctor în istorie, cu o teză premiată, trei ani mai târziu, de Academia Română, intitulată Oltenia sub austrieci (1718-1739). Este  membru al Academiei Ligure de Științe și Litere din Genova, codirector al revistei Il Mar Nero din Italia și coeditor al colecției Rumänienstudien (Germania). Între 1990 și 2001 a fost directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga" din București. Din anul 1996 este profesor asociat la Facultatea de istorie și științe politice a Universității Ovidius din Constanța. Dintre lucrările publicate, unele de referință, traduse în mai multe limbi, se numără Geneza statului în evul mediu românesc (1988, reeditată în 1999), Între cruciadă și Imperiul Mongol, Ștefan cel Mare domn al Moldovei, Românii în secolul Xlll (1995), La Mer Noire, carrefour des civilisations (2006). Prin direcțiile de cercetare, Șerban Papacostea se apropie de mentorul său, istoricul Gheorghe Brătianu. Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete).  Vă așteptăm cu plăcere!

Duminică 24 ianuarie, dimineața, ne-a părăsit Horea Popescu, mare regizor de teatru și film, animator al scenei românești, director artistic al Naționalului timp de peste două decenii. În ultimii ani, când sănătatea l-a îndepărtat de scenă, s-a retras discret, fără însă ca teatrul să lipsească vreo clipă din preocupările sale. Colegii din TNB, care l-au avut alături ca artist și ca director, îi resimt dispariția ca pe o imensă pierdere. Autor, de-a lungul unei cariere de șase decenii, a peste o sută de spectacole, Horea Popescu, regizor cu o vastă cultură și cu un gust artistic rafinat, s-a distins ca un campion al reteatralizării teatrului românesc, s-a impus ca unul dintre artizanii spectacolului monumental și a dovedit, prin arta sa, verticalitate și atitudine civică, mai ales în ultimii ani ai dictaturii. Dintre numeroasele sale spectacole, nu vom aminti decât câteva, care, cu siguranță, vor rămâne în conștiința publicului: Moartea unui artist de Horia Lovinescu, Danton de Camil Petrescu, singura transpunere scenică a monumentalei piese, Caligula de A. Camus, Generoasa Fundație de A. Buerro Valejo, Zbor deasupra unui cuib de cuci după Dale Wasserman, Baia și Ploșnița de V. Maiakovski, Richard III de W. Shakespeare, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Becket de J. Anouilh, Titanic vals, Coana Chirița de T. Mușatescu după V. Alecsandri, Pisica în noaptea Anului Nou de D. R. Popescu, Moștenirea de Titus Popovici, Avram Iancu de L. Blaga, Ondine de Giraudoux ș.a. de T. Mușatescu, În spectacolele sale, montate mai ales la Teatrul Național dar și pe scene din țară și străinătate, Horea Popescu a creat întotdeauna atmosferă, a dezvoltat un univers. Născute dintr-o inepuizabilă imaginație, dintr-un simț propriu al proporțiilor și dintr-o știință aparte a dominării spațiului scenic, ele au fost mereu inventive, pline de vervă, de culoare, de sugestii, de dramatism, de semnificații și s-au bucurat, constant, de un răsunător succes de public. Horea Popescu a fost și autorul unor filme de succes, cum ar fi Omul de lângă tine, De trei ori București, Dragoste lungă de o seară și Cuibul de viespi și Moartea unui artist, inspirate din teatru, după Gaițele de Al Kirițescu și după piesa omonimă a lui H. Lovinescu. De asemenea a fost realizatorul unor spectacole de televiziune cum ar fi: Bălcescu după Camil Petrescu, Titanic Vals după Tudor Mușatescu, Profesionistul după Duŝan Kovacevici, ș.a. Horea Popescu a avut o viziune proprie asupra lumii spectacolului și a dat acestei viziuni structură, viață și expresie dramatică. Opera sa nu poate fi asimilată unui gen anume ci unui univers teatral în care se disting originalitatea stilului și puternica unitate a spectacolelor. Prin întreaga sa activitate Horea Popescu intră în legenda teatrului românesc.   Dumnezeu să-l odihnească!   Trupul neînsuflețit al artistului va fi depus la Biserica Icoanei și miercuri 27.01.2010, între orele 9.oo - 13.oo, în Foaierul Sălii Mari a Teatrului Național. Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Bellu.   Dumnezeu să-l odihnească!

Teatrul Național din București anunță cu profund regret dispariția, în dimineața zilei de 24 ianuarie, a marelui regizor Horea Popescu, fost director artistic al Teatrului, realizator în ultimele 5 decenii a unor importante spectacole atât în țară, cât și în străinătate.   Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Spectacolul Sinucigașul din data de 23 ianuarie, ora 19.oo, Sala Amfiteatru, este o reprogramare a spectacolului anulat din 16 decembrie 2009. Biletele au rămas valabile pentru noua dată.  Vă mulțumim!

Dumincă, 17 ianuarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, criticul și istoricul lliterar Dan C. Mihăilescu va vorbi publicului Despre rușinea de a fi român.   Dan C. Mihăilescu (n. 1953), critic și istoric literar, cercetător științific la Institutul „G. Călinescu" (1980-2003), a publicat 15 cărți despre literatura română, a fost aproape zece ani editorul suplimentului Litere, arte, idei al Cotidianului, a tradus, între altele, integral dramaturgia lui Eugène Ionesco, a deținut rubrici literare în Idei în dialog, Luceafărul, 22, Evenimentul zilei, Jurnalul național, Ziarul de duminică, Transilvania, a semnat zeci de prefețe, a realizat ediții și antologii, este prezent în mai multe volume colective, iar din anul 2000 realizează emisiunea „Omul care aduce cartea", la Pro TV (premiul CNA, 2003). Este deținător al Premiului Uniunii Scriitorilor, premiul Asociației Scriitorilor din București, premiile revistelor Tribuna, Transilvania, Flacăra, Ateneu ș.a. Conferința Despre rușinea de a fi român are ca motto o frază dintr-un articol publicat de Mircea Eliade în revista Vremea, 18 sept. 1933 : „Nu cred că se află țară europeană în care să existe atâția intelectuali cărora să le fie rușine de neamul lor, să-i caute cu atâta frenezie defectele, să-și bată joc de trecutul lui și să mărturisească în gura mare că ar prefera să aparțină, prin naștere, altei țări". Citând sentențe-ghilotină din Eminescu și Caragiale și comentând masochismul etnopsihologiei noastre, autorul compară imprecațiile împotriva viciilor românești (de la Cantemir și Drăghicescu, la Cioran și H.-R.Patapievici) cu echivalentele lor din spațiul german (Nietzsche), rus (Ceadaaev), spaniol (Ortega Y Gasset) și evreiesc (Otto Weininger) pentru a concluziona - pe de o parte - inadecvarea formulei „ura-de-sine" la cazul românesc, iar de cealaltă parte caracterul paradoxal al marilor noastre partituri așa-zis antinaționale. Acestea nu sunt, în esență, doar niște extaze negre, autodisolutive, ci, dimpotrivă, simptomele unui naționalism ardent, dar paradoxal, cu semnul invers, adică manifestat pedagogic, exemplar, vindecător prin biciuire și ecorșeu, nu prin alint, minciună vanitoasă și delir de grandoare. Rușinea (sau jalea) de a fi român, disprețul de sine, furia neputincioasă care face îndeobște temeiul stigmatului național, sunt, în cele din urmă, tot atâtea manifestări cu scop cauterizant, vindecător, eliberator de obsesii. În sfârșit, expunerea își propune să răspundă unei întrebări în chip acut actuale: mai este justificat (și coagulant socialmente) naționalismul în epoca globalizării? Vă așteptăm cu plăcere la conferința Despre rușinea de a fi român! Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete). 

Azi, 13 ianuarie 2010, la Sala Amfiteatru, de la ora 19.oo, are loc cea de-a 150-a reprezentație a spectacolului Egoistul de Jean Anouilh, în regia Maestrului Radu Beligan. Spectacolul care a avut premiera în anul 2004 îi cuprinde în distribuție, alături de magistralul Radu Beligan, pe: Simona Bondoc, Damian Crâșmaru, Tomi Cristin, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu și Silviu Biriș.  Egoistul este un spectacol extraordinar în care îl putem întâlni pe Maestru nu numai în calitatea ce i-a adus notorietatea, cea de interpret, dar și într-o alta, la fel de apreciată, cea de regizor. Sub bagheta sa prinde viață casa de sfârșit de secol XX a unui celebru dramaturg, prin care se perindă toți apropiații acestuia pentru a obține mult râvnitele... autografe, pe cecuri de 20 de mii de franci. Cu replici de un firesc uluitor se construiește o poveste comică, presărată cu mici panseuri care, până la final, conturează fidel destinul și filosofia de viață a unui om care a trăit, dăruindu-se generos unei lumi prea puțin dispusă să-l înțeleagă. Alegerea textului, un fel de testament literar al celebrului autor, nu este întâmplătoare. În urmă cu aproape 30 de ani, Maestrul Radu Beligan se întâlnește cu Jean Anouilh la Comédie des Champs Elysees. Asistă la o repetiție a acestuia, notează tot ce dramaturgul, în calitate de regizor al propriului text spune, apoi iau masa împreună. Trebuie să fi fost o întâlnire cu totul specială, pentru că astăzi, în Egoistul, parcă asistăm la o poveste scrisă de Radu Beligan, sub pseudonimul Jean Anouilh. La Mulți Ani! S c r i s o a r e  d e s c h i s ă: Iubite Maestre Radu Beligan, Dragii noștri Marin Moraru / Tomi Cristin, Carmen Stănescu / Simona Bondoc, Damian Crîșmaru, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Cesonia Postelnicu, Medeea Marinescu / Ileana Olteanu, Silviu Biriș Spectacolul Egoistul adună 150 de reprezentații la sediu și în deplasare. În viața noastră teatrală, această cifră reprezintă o performanță. O performanță excepțională. Nu numai datorită strălucirii sale artistice sau succesului său extraordinar, dar, mai ales, pentru dificultățile ce au trebuit învinse. Dacă astăzi Egoistul a ajuns la cifra 150, performanța se datorează în primul rând forței și voinței Maestrului Radu Beligan de a continua alături de întreaga echipă să întrețină și să sporească interesul publicului. Mulțumim pentru talentul vostru, vă felicităm pentru efortul vostru și dorim în continuare viață lungă Egoistului!

Teatrul Național București vă urează Craciun Fericit și un An Nou cu bucurie! Vă așteptăm și în 2010 la spectacolele noastre, într-un teatru care se pregătește să se înnoiască.      Echipa TNB Teatrul ne aduce mai aproape

În perioada 23 decembrie 2009 - 4 ianuarie 2010 (inclusiv), Agenția de bilete a Teatrului Național va fi închisă.   Activitatea se va relua începând cu marți, 5 decembrie, ora 10.oo.   Vă mulțumim!

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Don Quijote de vineri, 11 decembrie, Sala Mare, a fost înlocuit cu spectacolul Ivan Turbincă.   Contravaloarea biletelor poate fi recuperată de la Agenția de Bilete a Teatrului Național până vineri, 18 decembrie. Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente și vă așteptăm la Agenția de bilete până la data anunțată!   Vă mulțumim!

Din cauza îmbolnăvirii unui actor, spectacolul Sinucigașul de azi, 16 decembrie, se reprogramează pentru data de 23 ianuarie, ora 19.oo, Sala Amfiteatru. Biletele rămân valabile pentru spectacolul din 23 ianuarie!  Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente!