Știri

Scriitoarea germană de origine română Herta Müller a fost distinsă, astăzi, 8 octombrie 2009, cu Premiul Nobel pentru Literatură. Herta Müller s-a născut în 1953 la Nitzkydorf, în Banat. A lucrat, după absolvirea studiilor de filologie română și germană, mai întâi ca traducătoare într-o fabrică de echipamente industriale. Dar la scurt timp a fost concediată, din cauză că a refuzat să colaboreze cu Securitatea. Prima ei carte, Niederungen („Șesuri"), definitivată în 1978, nu a fost acceptată spre publicare. Abia în 1982, aceasta a văzut lumina tiparului într-o formă cenzurată. Versiunea originală avea să apară în Germania în 1984. Amenințarea din partea Securității continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în 1987 în RFG. Mai multe invitații de a preda la diverse universități o poartă spre Anglia, Statele Unite și Elveția. Temele recurente în poezia și proza autoarei sînt: despărțirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinație. În prezent, Herta Müller trăiește și creează la Berlin. Pentru această extraordinară realizare o felicităm și îi mulțumim pentru opera sa și exemplul de verticalitate pe care ni l-a oferit cu consecvență! Cu plăcere ne amintim de conferința pe care Herta Müller a susținut-o, la începutul anului 2008, în cadrul programului Conferințele Teatrului Național, conferință cu tilul E mereu aceeași zăpadă și mereu același neică. DVD-ul cu înregistrarea acestei întâlniri va putea fi cumpărat în curând din foaierele teatrului și de la Agenția de bilete.   Felicitări!

Conform declarației de principiu a directorilor artistici ai Festivalului, Marko Sosič și Primož Bebler, selecția spectacolelor din festival trebuia „să fie oglinda diverselor modele culturale contemporane, care, prin dialogul cu gândirea, viața, istoria, memoria și spiritualitatea individului, aduc pe scenă probleme relevante ale vremii noastre, în căutarea unor noi modalități de afirmare a libertății spirituale și intelectuale și a vieții sociale, dincolo de cultură, identitate religioasă sau lingvistică..."Un festival organizat la granița dintre Italia și Slovenia, zonă marcată de cultură slavă și latină deopotrivă". Așa s-a născut „Festivalul fără frontieră" NETAFEST 2009, „pentru a oferi o mai bună vizibilitate teatrelor din Estul Europei..."  Și noi am fost la Koper... Această altă Arcadie și-a deschis generoasă porțile și Teatrului Național din București... Spectacolul Șapte dintr-o lovitură de Lia Bugnar, în regia lui Ion Caramitru, s-a jucat cu sală plină, la adăpostul zidurilor groase ale unui depozit militar - supranumit „Libertas" - din portul sloven la Marea Adriatică. Spațiul încărcat de istorie zbuciumată a devenit pentru o seară scândură sacră... Personajele aflate într-o încleștare nu mai puțin acerbă, nu mai puțin istorică, au ținut publicul cu respirația tăiată... Spectatori din Koper / Capodistria, au urmărit desfășurarea de forțe, și au înțeles greutatea unor destine contemporane din această Europă în care trăim, de la o vreme, parcă mult „mai împreună"... Aplauzele au durat „ca la sediu", dar au fost marcate de o emoție în plus, de o neașteptată gratitudine,  un „chapeau bas" ce i-a surprins pe tinerii noștri actori, întreaga echipă...Oaspete în Festivalul NETA 2009, spectacolul s-a bucurat și de prezența Excelenței Sale Doamnei Ambasador Dana Manuela Constantinescu, care a adresat felicitări trupei la recepția oficială ce a urmat întâlnirii-dezbatere inițiată de organizatorii Festivalului.

Azi, 4 octombrie, actorul, poetul și omul de cultura Mircea Albulescu împlinește 75 de ani! Alături de domnia sa vom sărbători cu toții 53 de ani de teatru românesc, 57 de ani de film românesc, peste 300 sute de piese de teatru radiofonic, zeci de spectacolele de teatru TV, o bogată activitate publicistică și literară. Deținător a numeroase premii de importanță națională, Maestrul Mircea Albulescu ne onorază în continuare cu prezența, înțelepciunea și magia domniei sale. La Teatrul Național poate fi văzut în spectacolele Molto, gran' impressione, A patra soră, Comedia norilor, Ultima oră, Sânziana și Pepelea. Vă așteptăm la teatru ca să-l sărbătorim pe Mircea Albulescu așa cum știm mai bine, prin aplauze! La mulți ani Maestre! Foto: Cosmin Bumbuț la expoziția TOMOgrafii

Sâmbătă 3 octombrie, ora 19.00, la Teatrul Național din București, Sala Amfiteatru, va avea loc premiera piesei Tartuffe de Molière, în regia lui Andrei Belgrader, cu Horațiu Mălăele în rolul unuia dintre cele mai cunoscute personaje ale comediei universale. Maestru al comediilor de moravuri, Molière ne propune și peste secole o satiră a defectelor umane: ipocrizia, naivitatea, viclenia. Capodoperă a comediei de caracter, Tartuffe aduce în scenă prototipul individului hotarât să parvină prin orice mijloace: pătrunde în casa lui Orgon, îi cucerește pe acesta și pe mama sa și dă peste cap toate planurile familiei. Dar, de îndată ce își atinge scopul, masca servilă și umilă cade, dezvăluindu-i adevărata față, aceea de stăpân fără scrupule. Într-o montare care mizează pe esența comică a textului și pe talentul actorilor, noua premieră a Naționalului bucureștean aduce în scenă o distribuție de excepție: Horațiu Mălăele, Alexandru Georgescu, Ana Ciontea, Simona Bondoc, Magda Catone, Daniel Badale, Silviu Biriș, Marius Rizea, Simona Popescu ș.a.m.d. Cu montarea de la TNB, Andrei Belgrader revine în țară, după aproape trei decenii de la interzicerea spectacolelor sale în România. Cu o bogată activitate teatrală în Statele Unite, considerat de critica de peste Ocean drept un maestru al absurdului, comicului și farsei, Andrei Belgrader a pus în scenă texte celebre și a lucrat cu faimoși actori americani, printre care: John Turturro, Marisa Tomei, Isabella Rosellini, Frances McDormand, Woody Allen, Stanley Tucci, Liev Schreiber, Tony Shalhoub. Andrei Belgrader trăiește de câțiva ani în Los Angeles, unde este profesor de actorie și regie la University of Sourhern California, fabrica de actori de la Hollywood. În anii când a trăit în New York a predat la Yale University și Juillard.

Sâmbătă 3 octombrie, ora 19.00, la Teatrul Național din București, Sala Amfiteatru, va avea loc premiera piesei Tartuffe de Molière, în regia lui Andrei Belgrader, cu Horațiu Mălăele în rolul unuia dintre cele mai cunoscute personaje ale comediei universale. Maestru al comediilor de moravuri, Molière ne propune și peste secole o satiră a defectelor umane: ipocrizia, naivitatea, viclenia. Capodoperă a comediei de caracter, Tartuffe aduce în scenă prototipul individului hotarât să parvină prin orice mijloace: pătrunde în casa lui Orgon, îi cucerește pe acesta și pe mama sa și dă peste cap toate planurile familiei. Dar, de îndată ce își atinge scopul, masca servilă și umilă cade, dezvăluindu-i adevărata față, aceea de stăpân fără scrupule. Într-o montare care mizează pe esența comică a textului și pe talentul actorilor, noua premieră a Naționalului bucureștean aduce în scenă o distribuție de excepție: Horațiu Mălăele, Alexandru Georgescu, Ana Ciontea, Simona Bondoc, Magda Catone, Daniel Badale, Silviu Biriș, Marius Rizea, Simona Popescu ș.a.m.d. Cu montarea de la TNB, Andrei Belgrader revine în țară, după aproape trei decenii de la interzicerea spectacolelor sale în România. Cu o bogată activitate teatrală în Statele Unite, considerat de critica de peste Ocean drept un maestru al absurdului, comicului și farsei, Andrei Belgrader a pus în scenă texte celebre și a lucrat cu faimoși actori americani, printre care: John Turturro, Marisa Tomei, Isabella Rosellini, Frances McDormand, Woody Allen, Stanley Tucci, Liev Schreiber, Tony Shalhoub. Andrei Belgrader trăiește de câțiva ani în Los Angeles, unde este profesor de actorie și regie la University of Sourhern California, fabrica de actori de la Hollywood. În anii când a trăit în New York a predat la Yale University și Juillard.

Duminică, 20 septembrie 2009, ora 11.oo, la Sala Atelier a TNB, Gheorghe Florescu, autorul Confesiunilor unui cafegiu, cartea anului 2008 la Editura Humanitas, va susține prima conferință a noii stagiuni: Ceaușismul citit în zațul ceștii de cafea. Autorul va fi prezentat, incitat și... agasat de Ion Caramitru și Dan C.Mihăilescu. Gheorghe Florescu ne surprinde în Confesiunile unui cafegiu cu dezvăluiri surprinzătoare, învăluite în savoarea cafelei și axate pe realitatea ultimilor ani ai regimului ceaușist, năpădiți, sufocant, de cozi interminabile, speculă și aranjamente de tot soiul. „Ei bine, nu vreți să știți cum ajungeau mărfurile acelea în depozite, în navete și apoi în cămările privilegiaților, cum își rezolvau aprovizionarea mahării de Partid, Securitate, mafiile din toate zonele și de toate calibrele? Cine și ce dicta de sus, cine trăgea sforile din culise, cât era întâmplare, prostie sau calcul diabolic deliberat?", ne provoacă Dan C.Mihăilescu la lectură, dar și la discuții, deoarece împreună cu Ion Caramitru, directorul Teatrului Național, duminică, la TNB, îl vor incita pe domnul Florescu la noi confesiuni. Despre Gheorghe Florescu: Gheorghe Florescu (n. 1944) a învățat meșteșugul pregătirii cafelei de la Avedis Carabelaian, unul dintre celebrii cafegii armeni care mai existau în București la sfârșitul anilor '60. Devine el însuși cafegiu și totodată șef al magazinului de cafea și delicatese din str. Hristo Botev 10, unde avea drept clienți mari literați, actori sau medici bucureșteni, dar și personaje importante din Securitate și Miliție ori alți privilegiați ai regimului. După cutremurul din 1977, Armenașu, cum i se spunea, e numit șeful unui uriaș complex comercial din Pantelimon, însă continuă să prepare „cafea Avedis" într-un magazin de pe strada Sfinților. La mijlocul anilor '80 este arestat în „lotul cafea" și are nefericita ocazie de a face cunoștință cu pușcăria de drept comun din perioada târzie a dictaturii. Din poziția sa de comerciant, Florescu a cunoscut ca nimeni altul epoca ceaușistă. A cunoscut-o, s-ar putea spune, de la nivelul trebuințelor omenești fundamentale: mâncare, băutură, sexualitate. Sau, mai exact, de la nivelul poftelor firești: pentru cafea, alcooluri fine, țigări occidentale și orice alte produse „din import" - pentru tot ce lipsea de pe piață și reprezenta pe atunci, alături de sex, o plăcere supremă a vieții. A cunoscut, mai ales, mecanismele care făceau să funcționeze acea societate: relațiile, complicitatea, șpaga, dar și frica de represalii. Cu un neașteptat, surprinzător talent literar, apreciază editura, Gheorghe Florescu povestește despre dedesubturile așa-numitului „comerț socialist", comerț aflat, în mare parte, în mâinile Securității. Mica istorie se intersectează cu istoria cea mare în aceste pagini scrise cu vervă, îmbibate de atmosfera României anilor '60-'70-'80, cu descrieri incredibil de amănunțite ale străzilor bucureștene de altădată, cu povești adevărate și personaje pitorești, multe încă în viață, multe bine cunoscute. Confesiunile unui cafegiu, care se încheie cu evenimente din zilele noastre, fac inteligibilă o lume - lumea din care s-a născut realitatea de azi. Vă așteptăm să citim împreună în zațul ceștii de cafea! Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete).

Sâmbătă, 12 septembrie 2009, ora 19.00, la Sala Mare, Teatrul Național București prezintă prima premieră a stagiunii 2009-2010: Toți fiii mei de Arthur Miller. Montarea, semnată de Ion Caramitru, îi are ca protagoniști pe cunoscuții actori ai Teatrului Național, Victor Rebengiuc și Sanda Toma. Scenografia a fost creată de Dragoș Buhagiar, iar muzica originală a spectacolului îi aparține lui Vlaicu Golcea. Toți fiii mei, piesa scrisă și pusă în scenă în anul 1947,  este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenția publicului american și a criticilor și cea care i-a adus primul premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei grecești de timp, spațiu și acțiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acțiunea se petrece în America, imediat după cel de-al doilea război mondial, în sânul unei familii care a reușit să se îmbogățească, profitând de oportunitățile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecințe tragice, trei ani și jumătate mai târziu, asupra întregii familii. Spectacolul de la Național reflectă într-o atmosferă tipic Americii anilor '50, excelent redată de scenografia lui Dragoș Buhagiar, teme importante ale dramaturgiei lui Miller: vina, culpabilizarea, durerea, moartea, regretul și moralitatea unor alegeri. Dar mai ales, prin povestea lui Joe Keller, omul de afaceri de succes și capul familiei, Toți fiii mei răzuie imaginea idilică a atingerii „visului american". „La apropae 70 de ani de la evenimentele care au schimbat fața lumii și destinul oamenilor, Toți fii mei reprezintă un reproș dramatic, sălbatic și înduioșător pe care Arthur Miller îl aduce lumii care se îndepărtează din interes, din perversiune, din nebunie, de ceea ce omului îi este dat prin naștere: iubirea de aproapele său și respectul pentru adevăr" (Ion Caramitru).  Victor Rebengiuc în Joe Keller își va reîntregi seria personajelor lui Arthur Miller (pentru rolul Willy Loman primind premiul Uniter pentru cel mai bun actor în rol principal), adăugându-i o altă fațetă agentului de vânzări care nu mai face față goanei după profit. În Toți fiii mei, Victor Rebengiuc interpretează cu măiestrie și finețe drama unui influent om de afaceri aflat în situația de a se justifica în fața celui pentru care a ridicat un întreg „imperiu": fiul său. Sanda Toma, o actrită de marcă a Teatrului Național, o întruchipează pe Katty Keller, soția ideală a anilor '50 din America, punctul de echilibru al familiei . Alături de acești doi actori deja consacrați, publicul va descoperi noua generație. Dragoș Stemate în Chris Keller și Costina Ciuciulică în Ann Deever aduc pe scenă cuplul tânăr, măcinat de imposibilitatea de a fi împreună. Totodată, Scena Mare a Naționalului va da prilejul unei întâlniri a două generații diferite de actori (Vivian Alivizache, Dorin Andone, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar). Toți fiii mei revine la Teatrul Național la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller și Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. Toți fiii mei, montare care face parte din proiectul TNB, Teatru universal contemporan, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român și, cu siguranță, un spectacol de succes.

Sâmbătă, 12 septembrie 2009, ora 19.00, la Sala Mare, Teatrul Național București prezintă prima premieră a stagiunii 2009-2010: Toți fiii mei de Arthur Miller. Montarea, semnată de Ion Caramitru, îi are ca protagoniști pe cunoscuții actori ai Teatrului Național, Victor Rebengiuc și Sanda Toma. Scenografia a fost creată de Dragoș Buhagiar, iar muzica originală a spectacolului îi aparține lui Vlaicu Golcea. Toți fiii mei, piesa scrisă și pusă în scenă în anul 1947,  este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenția publicului american și a criticilor și cea care i-a adus primul premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei grecești de timp, spațiu și acțiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acțiunea se petrece în America, imediat după cel de-al doilea război mondial, în sânul unei familii care a reușit să se îmbogățească, profitând de oportunitățile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecințe tragice, trei ani și jumătate mai târziu, asupra întregii familii. Spectacolul de la Național reflectă într-o atmosferă tipic Americii anilor '50, excelent redată de scenografia lui Dragoș Buhagiar, teme importante ale dramaturgiei lui Miller: vina, culpabilizarea, durerea, moartea, regretul și moralitatea unor alegeri. Dar mai ales, prin povestea lui Joe Keller, omul de afaceri de succes și capul familiei, Toți fiii mei răzuie imaginea idilică a atingerii „visului american". „La apropae 70 de ani de la evenimentele care au schimbat fața lumii și destinul oamenilor, Toți fii mei reprezintă un reproș dramatic, sălbatic și înduioșător pe care Arthur Miller îl aduce lumii care se îndepărtează din interes, din perversiune, din nebunie, de ceea ce omului îi este dat prin naștere: iubirea de aproapele său și respectul pentru adevăr" (Ion Caramitru).  Victor Rebengiuc în Joe Keller își va reîntregi seria personajelor lui Arthur Miller (pentru rolul Willy Loman primind premiul Uniter pentru cel mai bun actor în rol principal), adăugându-i o altă fațetă agentului de vânzări care nu mai face față goanei după profit. În Toți fiii mei, Victor Rebengiuc interpretează cu măiestrie și finețe drama unui influent om de afaceri aflat în situația de a se justifica în fața celui pentru care a ridicat un întreg „imperiu": fiul său. Sanda Toma, o actrită de marcă a Teatrului Național, o întruchipează pe Katty Keller, soția ideală a anilor '50 din America, punctul de echilibru al familiei . Alături de acești doi actori deja consacrați, publicul va descoperi noua generație. Dragoș Stemate în Chris Keller și Costina Ciuciulică în Ann Deever aduc pe scenă cuplul tânăr, măcinat de imposibilitatea de a fi împreună. Totodată, Scena Mare a Naționalului va da prilejul unei întâlniri a două generații diferite de actori (Vivian Alivizache, Dorin Andone, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar). Toți fiii mei revine la Teatrul Național la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller și Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. Toți fiii mei, montare care face parte din proiectul TNB, Teatru universal contemporan, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român și, cu siguranță, un spectacol de succes.

100 de tineri aflați pentru prima oara pe scenă. 2 coregrafi excepționali. O piesă care a scris istorie. Teatrul Național București găzduiește primul spectacol de community dance din România, sâmbătă 5 septembrie, ora 20.00, în cadrul Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu" 2009. O sută de tineri din București, Brașov și Sibiu, pe care puțină lume și i-ar fi imaginat urcând pe scenă, prezintă o versiune electrizantă a piesei lui Igor Stravinschi, "Pasărea de foc", sub îndrumarea coregrafilor Royston Maldoom (Marea Britanie) și Josef Eder (Germania), asistați de Marta Hincapié (Columbia), Irina Roncea și Oana Rotariu (România). Artiștii au între 11 și 22 de ani, provin din medii sociale diferite, nu au experiență în arta dansului, nici calități fizice deosebite, dar, după doar câteva săptămâni de antrenament susținut, reușesc o adevărată performanță de dans contemporan, demonstrând că în artă, ca și în societate, contribuția fiecărui om are valoare atunci când i se oferă o șansă. Asociația "Jungen Rumänen eine Chance!" (JRC), fondată de Monique Gruber, soția fostului Ambasador al Germaniei la București, aduce pentru prima oara în România conceptul artistic și social "Community dance" (dansul comunitar), ce reprezintă o formă inovatoare de dezvoltare personală și comunicare socială prin artă, o șansă pentru oameni de toate vârstele și categoriile să creeze împreună și să se redescopere. Cunoscutul coregraf britanic Royston Maldoom, decorat de Regina Marii Britanii, a demonstrat că dansul poate schimba viețile oamenilor, eliberându-i de complexe. "Nu îi privesc pe cei cu care lucrez prin prisma identății lor sociale, nici a dizabilităților lor. Pentru mine, ei sunt artiști, performeri, iar scopul nostru este să creăm un spectacol de clasă. Legăturile umane, energia, încrederea în propriile forțe, sunt generate în timpul procesului, dar nu acestea sunt obiectivul nostru final, ci calitatea actului artistic", declara Royston Maldoom. Coregraful german Josef Eder are o experiență bogată în a lucra cu amatori, colaborând cu succes la multe proiecte cu Royston Maldoom. Stilul lui Eder este eclectic, combinând tehnici consacrate ale dansului contemporan cu elemente Yoga, Pilates sau aparținând metodei Feldenkrais. Conceptul dezvoltat de el a primit numele de "Body as Voice" (Corpul ca voce). Pasărea de Foc este, în primul rând, un fenomen artistic adus în fața publicului în București și Sibiu, unde va avea loc o a doua reprezentație, în 9 septembrie. Experiența și realizările coregrafilor Maldoom și Eder promit un spectacol de dans contemporan de excepție, o performanță scenică demnă de profesioniști. Pe termen lung, "Pasărea de Foc" deschide noi perspective atât domeniului artistic cât și practicilor sociale din România. Proiectul este sprijinit de instituțiile și companiile care au înțeles valoarea și rolul semnificativ pe care un astfel de demers le poate avea pentru societatea românească, tocmai într-un moment de criză. Proiectul este pus în aplicare prin intermediul serviciilor de consultanta If Magic. Intrarea publicului va fi liberă, în limita locurilor disponibile. În dimineața zilei de 5 septembrie, la ora 11.00, va avea loc repetiția generală cu public la Teatrul Național din București, de asemenea cu intrare liberă. Pentru programul detaliat și toate informațiile despre proiect vizitați http://pasareadefoc.ro/ În foto: Daniel Angelescu (1&2), Bettina Stoess (3)

Agenția de bilete a Teatrului Național va avea timp de o săptămână următorul program: de marți până dumincă, orele 11:00 - 18:00. S-au pus deja în vânzare biletele pentru spectacolul Pericle.  Vă așteptăm la teatru!