Știri

Duminică, 15 februarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, vă invităm la conferința cu titlul După aproape 20 de ani, susținută de domnul Radu Filipescu. Radu Filipescu, binecunoscut disident anticomunist, a fost arestat la  începutul anilor 80, pentru „acțiuni împotriva orânduirii socialiste", pentru care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. La presiuni făcute de diferite organizații internaționale, printre care Europa liberă și Amnesty International, Radu Filipescu a fost eliberat în 1986, pentru a fi din nou arestat, în 1987 și apoi în 22 decembrie 1989. Participant la Revoluția din 1989, Radu Filipescu a refuzat privilegiile acordate revoluționarilor și a încercat să nu-și pună mari speranțe în schimbările ce aveau să vină. Cu ocazia conferinței susținute la TNB, Radu Filipescu crede că a sosit momentul ca românii să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în perioada comunistă.  „Unde am ajuns la aproape 20 de ani de la răsturnarea regimului Ceaușescu, în decembrie '89? Au meritat 3 ani de închisoare și 4 ani de "Jogging cu Securitatea"? Se putea să fie mai bine, se putea mai rău." (Radu Filipescu) Despre Radu Filipescu: Născut la Târgu Mureș, în 1955. 1974-1979: Facultatea de Electronică și Telecomunicații, Institutul Politehnic București. Fondator și Asociat unic Parrot Invent SRL. Autor al mai multe invenții. Activități civice și politice: Membru fondator Grupul pentru Dialog Social (GDS) Membru fondator APADOR - CH FREEDOM Prize by the Poul Lauritzen Foundation, of Denmark Președinte al GDS (1998 - prezent) Președinte al Asociației Revoluționarilor fără Privilegii (ARFP) Disident în perioada dictaturii Ceaușescu: Decembrie 1982 - Mai 1983 Realizarea și împrăștierea a peste 20.000 manifeste chemând la demonstrații împotriva conducerii Ceaușescu în București. 7 mai 1983: arestat și condamnat la 10 ani închisoare pentru „Propagandă împotriva Societății Socialiste" Decembrie 1984 - nominalizat "Prizonier al lunii " de către Amnesty International în cadrul unei campanii de eliberare a deținuților politici din țările est-europene 18 aprilie 1986 -eliberat datorită eforturilor organizațiilor neguvernamentale Amnesty International, Ligue pur Droit de l'Home, posturilor de Radio Europa Liberă, Vocea Americii, după aproape 3 ani de detenție în închisorile Rahova, Jilava si Aiud.   Pentru mai multe informații legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenția de bilete).  Vă așteptăm cu plăcere!

Teatrul Național București are plăcerea să vă invite la conferința de presă ce anunță lansarea parteneriatului cu Primăria Municipiului București în vederea refacerii ansamblului TNB și a Pieței Universității. Detaliile legate de această initiațivă vor fi prezentate de către domnul Ion Caramitru, Directorul General al TNB, domnul Sorin Oprescu, Primarul General al Municipiului București și domnul Gheorghe Pătrașcu, Arhitect Șef al Capitalei. Conferința de presă va avea loc joi, 20 noiembrie 2008, începând cu ora 11:00, în Foaierul Tapiseriilor, Sala Mare, la etajul 2. Vă așteptăm! Departamentul Comunicare și Relații Publice Teatrul Național București Vă rugăm să confirmați prezența dvs. la acest eveniment la telefon: 021. 312. 71. 20 sau e-mail: tnbcomunicare@gmail.com

Spectacolul Teatrului Național București, COMPLEXUL ROMÂNIA de Mihaela Michailov, în regia Alexandrei Badea, va fi prezentat la Ruse în 23 septembrie la prima ediție a Festivalului BABEL EUROPE RUSE din Bulgaria, care se desfășoară între 22 și 25 septembrie. Gândit ca o manifestare culturală de amploare, menită să lărgească aria și să dea un nou suflu schimburilor culturale între est și vest în spațiul european, preponderent în cel francofon, BABEL EUROPE RUSE a pornit din dorința de a realiza o legătură și un schimb cultural între două porturi europene de tradiție: Ruse, pe Dunăre și Rouen, pe Sena. Treptat, inițiativa a cuprins tot mai multe centre de interes, atât în privința manifestărilor, cît și a participanților. Festivalul franco-bulgar îmbracă în prezent haina unui turn Babel contemporan, purtând amprenta noului cadru european. La actuala ediție sunt așteptați în medie 5.000 de spectatori zilnic, nu doar bulgari, ci și români, sârbi, macedoneni, unguri, belgieni și francezi. Piesa Complexul România de Mihaela Michailov este câștigătoarea premiului UNITER „Cea mai bună piesă a anului 2006", montată în premieră la Teatrul Național din București de Alexandra Badea, în stagiunea 2007-2008. Complexul România este o piesă despre noi, cei care am fost făcuți pionieri, dar nu am ajuns uteciști, cei care am fost educați cu: frică, minciuni și stereotipuri. Cei care ne-am trezit brusc într-o lume așa zis liberă, dar în care nu ne-am mai găsit repere, cei care am plecat sau am fost tentați să plecăm cât mai departe pentru a ne regăsi. Complexul România este o radiografie a societății în care acceptăm să trăim.

Teatrul Național București prezintă, în deschiderea stagiunii 2008-2009, premiera piesei „Încă-i bine!" de Rodica Popescu Bitănescu, sâmbătă 27 septembrie, de la ora 19.00, la Sala 99. După ce a debutat cu succes în dramaturgie cu spectacolul „Cinci femei de tranziție", Rodica Popescu-Bitănescu, interpretă și regizoare, ne oferă o nouă incursiune, la fel de incitantă și de acidă, în cotidian. Cu vervă, cu haz, dar și cu o undă de gravitate, dialogurile dezvăluie atitudini și comportamente confruntate cu subiecte „la zi" dintre cele mai variate: de la succesul agramaților în afaceri la stupiditatea emisiunilor de televiziune, de la dependența de calculator la mediocritatea clasei politice, de la hrana ecologică la salvarea conștiințelor prin credință... În distribuție alături de autoarea piesei, Rodica Popescu-Bitănescu, joacă Cezara Dafinescu, Eugenia Maci, Ecaterina Nazare, Oana Vânătoru, Andrei Duban și Eduard Adam. Montarea face parte din proiectul „Uși deschise pentru toți". Un spectacol ce are toate șansele să se joace, ani de-a rândul, la fel ca precedenta sa creație „Cinci femei de tranziție", cu săli pline. În privința legăturii dintre un text și altul, autoarea recunoaște că „piesele mele sunt piese de conversație, unde lumea atacă probleme actuale, care sunt atât tragice cât și comice. Oamenii vin și revin, recunoscându-se în cei de pe scenă, cu problemele lor. Sunt convinsă că și de data asta, ascultându-ne și privindu-ne, or să râdă și o să-i doară în același timp." Care ar fi deci cheia succesului său? „Bazându-mă pe experiența mea îndelungată de actriță, pe cunoașterea oamenilor, apreciază Rodica Popescu-Bitănescu, reușesc să echilibrez balanța tragi-comediei. Secretul succesului este să transmiți ce scrii, să vină lumea. Încă-i bine că avem un public cu tradiție de teatru, vesel și deștept, în fața căruia mă-nclin și încerc să-i fac o tot atât de mare plăcere și cu noua mea piesă, această comedie. Vă aștept cu dragoste și emoție, la Teatrul Național!".

Vineri, 6 februarie și sâmbătă, 7 februarie, începând cu ora 19.oo, la Sala Mare a Teatrului Național din București, spectacolul coupé Sake-ul mătușii (teatru kyogen) și Doamna Aoi (teatru No) deschide seria evenimentelor culturale dedicate celebrării anului prieteniei dintre Japonia și țările dunărene. Totodată se aniversează 50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice dintre Japonia și România. Asociația No gaku (Asociația Actorilor Profesioniști de Teatru No din Japonia) ne invită la un spectacol de 70 de minute, în care peste 20 de actori japonezi vor îmbina, într-un limbaj poetic, arta dramatică, cântecul și dansul. Atât teatrul No, cât și cel kyogen au o îndelungată tradiție în cultura japoneză. Este prima reprezentație de acest gen susținută în România. Sake-ul mătușii (Obagasake) este o poveste despre o femeie, proprietara unui magazin de băuturi și nepotul său care, purtând o mască de demon, o păcălește și reușește să îi bea băutura până se îmbată. El adoarme și astfel femeia descoperă cine era "demonul" în realitate. Cea de-a doua piesă, una din cele mai iubite piese NÅo, Doamna Aoi (Aoi no Ue), a fost scrisă de Zeami Motokiyo (1363-1443), cel mai important dramaturg al teatrului Nō, și este bazată pe o operă clasică din secolul XI. Aoi, soția lui Genji, este luată în stăpânire de un duh malefic. Cei apropiați încearcă fără succes să-i elibereze sufletul de fantoma care o stăpânește. Aceasta, una dintre fostele iubite ale soțului, își manifestă gelozia, încercând să o ducă pe Aoi în lumea de dincolo. În cele din urmă, spiritul este înfrânt de puterea înțelepciunii budiste. Spectacolul este organizat de Ambasada Japoniei în România, Fundația Japonia și Teatrul Național București. Vă așteptăm cu drag!

Duminică, 1 februarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, Rodica Zafiu, profesor la Facultatea de Litere a Universității București, va susține conferința cu titlul Nou și vechi în evoluția limbii române. Rodica Zafiu, filologul care, în rubricile permanente din cunoscute reviste literare, ne învață cum să vorbim corect, va face o descriere a stării actuale a limbii române, raportată la evoluția sa anterioară. Se va discuta despre clișeele limbii române, despre cuvinte la modă, despre acceptarea unor forme condamnate până de curând  și alte metehne lingvistice ale lumii în care trăim. Despre Rodica Zafiu: Lingvist, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității București. 1977-1981: Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, secția română-franceză. 1998: Doctor în filologie la Universitatea din București, cu teza Narativul ca mijloc de poetizare. 1985-1990: Filolog la Institutul de Lingvistică din București (Sectorul de lexicologie și lexicografie și Grupul de poetică).  Din 1990, este, pe rând, asistent, lector, conferențiar și, din 2007, profesor la Catedra de Limba română a Facultății de Litere, Universitatea din București. 2003-prezent: Cercetător principal  la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" (București), Sectorul de gramatică. Domenii de cercetare: lingvistica textului, pragmatică, stilistică și poetică, gramatică, lexic, onomastică literară, retorică, argumentare, teoria lecturii. Contribuții la cercetarea conectorilor pragmatici, a discursului politic și jurnalistic ("limba de lemn"), a limbii române vorbite (argou), a raportului scriere-oralitate, a tendințelor limbii române actuale. Publicistică A colaborat la numeroase reviste de cultură: Dilema, Dilemateca, Cuvântul, Luceafărul, Observator cultural, Orizont, România literară, Vineri, Cultura. Rubrică săptămânală de lingvistică, în Luceafărul între 1990 și 1993, apoi în România literară din 1993 până în prezent; între 1997 și 2000, rubrică lunară în suplimentul cultural al revistei Dilema (Vineri). Colaborări la emisiuni de specialitate (limba română actuală, cultivarea limbii) la radio și la televiziune: în 1994, rubrică lunară în emisiunea Povestea vorbei, la TVR1: Cuvinte la modă;  între 2001 și 2006, invitații la Radio România Cultural, (la rubricile O samă de cuvinte; Arheologia cuvintelor); 2005-2007 invitații la BBC; în 2006, participări la emisiunea Greșelile noastre, la Realitatea TV; în 2007, participări la emisiunea Numele meu, TVR2. Volume individuale Poezia simbolistă românească, antologie comentată, 1996 Narațiune și poezie, Premiul Academiei Române, 2000 Diversitate stilistică în româna actuală, 2001 Limbaj și politică, 2007 Premii Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române, pe anul 2000, pentru volumul Narațiune și poezie Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu" al Academiei Române, pe anul 2001, pentru volumul colectiv Enciclopedia limbii române, coord. Marius Sala Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române, pe anul 2005, pentru volumul colectiv Gramatica limbii române, I-II

Avem plăcerea să vă anunțăm că duminică, 1 februarie, la Teatrul Național București au loc nu mai puțin decât 7 evenimente: 6 spectacole și 1 conferință. Dintre acestea, trei au loc la matineu. La Sala Amfiteatru, de la ora 11.oo, maestrul Radu Beligan, într-o companie de excepție, ne prilejuiește o reîntâlnire cu Egoistul sau inegalabil. La Sala Atelier, tot de la ora 11.oo, în cadrul Conferințelor TNB, Doamna Rodica Zafiu, cunoscut filolog și profesor universitar, ne invită la o incitantă expunere despre clișeele limbii române, despre cuvinte la modă și alte metehne lingvistice de azi, în conferința Nou și vechi în evoluția limbii române.  La Sala 99, Teatrul Național pentru copii, un proiect cu o tradiție deja de 8 ani, inițiat de Magicianul Marian Râlea și partenerii săi de joc, le oferă micuților un nou spectacol interactiv, din ciclul Poveștile cetăților. Seara, pe scena mare, de la ora 19.oo, Molto, gran' impressione, un încântător spectacol de epocă, ne aduce în atenție teatrul vechi românesc și coloratele sale culise, aceleași dintotdeauna, într-o viziune modernă semnată de Dan Tudor. La Sala Amfiteatru, tot de la ora 19.oo, Rodica Popescu Bitănescu, primitoare gazdă, ne așteapă la o întâlnire cu un text de actualitate, Încă-i bine, scris anume pentru noi, dar și pentru colegii săi de distribuție. Această montare a prins viață în cadrul unui proiect generos, Uși deschise pentru toți, lansat în 2007. Prima producție a pornit de la piesa lui Sartre Cu ușile închise, pusă în scenă tot de un actor al teatrului, Mircea Anca. Spectacolul poate fi văzut de asemenea de la ora 19.oo, la Sala 99. Și nu în ultimul rând, de la ora 20.oo, Ion Caramitru și Johnny Răducanu, la Sala Atelier, ne invită la Dialoguri și fantezii în jazz. Sau altfel spus, „o foarte sofisticată serată", cu „versuri rostite dumnezeiește", „cu talent și umor nebun", secondate cu „har neîntrecut, de cel mai mare jazzman al nostru". Vă așteptăm cu drag la cele 7 oferte culturale de ținută  pe care, la început de februarie, Naționalul Bucureștean vi le pune la dispoziție! Departamentul Comunicare și Relații Publice Teatrul Național București Telefon, Fax: 021.312.71.20

Vineri, 6 februarie și sâmbătă, 7 februarie, începând cu ora 19.oo, la Sala Mare a Teatrului Național din București, spectacolul coupé Sake-ul mătușii (teatru kyogen) și Doamna Aoi (teatru Nō) deschide seria evenimentelor culturale dedicate celebrării anului prieteniei dintre Japonia și țările dunărene. Totodată se aniversează 50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice dintre Japonia și România. Asociația Nōgaku (Asociația Actorilor Profesioniști de Teatru Nō din Japonia) ne invită la un spectacol de 70 de minute, în care peste 20 de actori japonezi vor îmbina, într-un limbaj poetic, arta dramatică, cântecul și dansul. Atât teatrul Nō, cât și cel kyogen au o îndelungată tradiție în cultura japoneză. Este prima reprezentație de acest gen susținută în România. Sake-ul mătușii (Obagasake) este o poveste despre o femeie, proprietara unui magazin de băuturi și nepotul său care, purtând o mască de demon, o păcălește și reușește să îi bea băutura până se îmbată. El adoarme și astfel femeia descoperă cine era "demonul" în realitate. Cea de-a doua piesă, una din cele mai iubite piese Nō, Doamna Aoi (Aoi no Ue), a fost scrisă de Zeami Motokiyo (1363-1443), cel mai important dramaturg al teatrului Nō, și este bazată pe o operă clasică din secolul XI. Aoi, soția lui Genji, este luată în stăpânire de un duh malefic. Cei apropiați încearcă fără succes să-i elibereze sufletul de fantoma care o stăpânește. Aceasta, una dintre fostele iubite ale soțului, își manifestă gelozia, încercând să o ducă pe Aoi în lumea de dincolo. În cele din urmă, spiritul este înfrânt de puterea înțelepciunii budiste. Spectacolul este organizat de Ambasada Japoniei în România, Fundația Japonia și Teatrul Național București. Vă așteptăm cu drag!

Duminică, 18 ianuarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, împreună cu Alex Leo Șerban, vă invităm la o conferință care încearcă să răspundă la întrebarea Și totusi, de ce vedem filme?. "Pornind pe urmele cărții apărute în 2007 la editura Polirom și premiate de Uniunea Cineaștilor, conferința Și totuși, de ce vedem filme? propune o călătorie prin Arcadia cinematografică, încercînd să răspundă unor întrebări oarecum practice: Ce căutăm într-un film? Care sînt poveștile cele mai potrivite acestei arte? Cum ne ating ele? Cînd sîntem cel mai disponibili pentru a vedea un film? și: Unde e mai bine să-l vedem - într-o sală de cinema, la televizor, pe un computer?" Alex Leo Șerban  Despre Alex Leo Șerban: Este critic de film și senior editor la revista Dilema (veche) A debutat în 1976 cu un poem în Chicago Review, SUA A fost bursier al Ministerului Culturii francez, „International Visitor" în SUA, bursier GE/NEC A predat la Facultatea de limbi străine din București și la UATC, iar în prezent ține un curs pentru masteranzi la Centrul de excelență pentru studiul imaginii A fost în juriile multor festivaluri de film, românești și internaționale A fost publicat în diverse reviste străine (Cahiers du cinema, Franța, Carta di cinema, Italia, Cover Magazine, SUA)   Colaborează la Elle, Idei în dialog, Libertatea, LiterNet, Observator cultural, Suplimentul de cultură Mai multe expoziții de fotografie (în țară și SUA) A scris (în colaborare cu Mihai Chirilov și Ștefan Bălan) volumul Lars von Trier: filmele, femeile, fantomele (Editura Idea), Premiul Asociației criticilor de film din România și (în colaborare cu Șerban Foarță) Jeu de paume (LiterNet, schimb de epistole versificate în limba franceză). Alte cărți publicate: Dietetica lui Robinson (Editura Curtea Veche, nominalizată la Premiile României literare și la cele ale Uniunii Scriitorilor) și De ce vedem filme (Editura Polirom, Premiul de critică cinematografică al Uniunii Cineaștilor). În curînd îi va apărea un al doilea volum despre film (românesc) la Editura Polirom Îngrijește colecția „Biblioteca de film" a Editurii Humanitas A fost singurul critic român invitat în emisiunea „Double Je" a lui Bernard Pivot și a fost intervievat de „The New York Times" În ianuarie 2008 a fost ales - în urma unui sondaj pe site-ul Cinemagia - "Criticul de film preferat al cinefililor români". Pentru mai multe informații legate de bilete: 021. 314. 71. 71 (Agenția de bilete). Vă așteptăm cu plăcere!  Foto: Rareș Avram

Din cauza unor probleme de sănătate suferite de unul dintre actori, spectacolul Complexul România de joi, 15 ianuarie, ora 19.00 a fost REPROGRAMAT pentru ziua de joi, 29 ianuarie, ora 19.00. Biletele rămân valabile sau puteți recupera contravaloarea lor de la Agenția de Bilete. Vă mulțumim!