Știri

Unul din cei mai cunoscuţi regizori români de film, multi-premiatul Nae Caranfil, după trei decenii de la debutul său în cinematografie, se află, la acest final de an 2018 în pragul unui îndrăzneț demers teatral: chiar dacă la începutul carierei a montat câteva spectacole de teatru la Bucureşti şi Piatra Neamţ, regizorul se află acum la prima colaborare cu Teatrul Național, unde, invitat cu un proiect personal, semnează atât scenariul cât şi regia uneia dintre cele mai savuroase poveşti despre diplomaţie, politică, spionaj şi alcov, într-un melanj comic surprinzător. Papagalul mut - Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat, piesă în două acte de Nae Caranfil, este o poveste incredibilă, dar reală, având în centru una dintre cele mai enigmatice şi fascinante figuri ale secolului al XVIII-lea. Pe numele său adevărat Charles-Geneviève-Louis-Auguste-André-Thimothée d’Eon de Beaumont, spionul travestit Charles d’Eon / Lia de Beaumont, cunoscut în istorie drept Cavalerul d’Eon, a trăit jumătate din viaţă ca femeie. Mai exact, 33 de ani din viaţă i-a trăit travestit în femeie şi alţi 49 ca bărbat, derutând lumea, intrigând-o, seducând-o şi obţinând aproape întotdeauna avantaje personale cât se poate de substanţiale. Fiinţă ambivalentă, trădător uneori, alteori sălbatic, dar credincios regelui său Ludovic al XV-lea, el a intrat în legendă ca primul dintre agenţii secreţi ai istoriei Franţei. Un spectacol cu personaje şi fapte istorice reale, plin de haz, farmec, îndrăzneală, despre intrigi politice şi amoroase, desfăşurate la una dintre cele mai extravagante curţi imperiale ale lumii, cea a Rusiei, din timpul țarinei Elisabeta I-a.  La Sala Studio, în scenografia barocă a lui Dragoş Buhagiar, Nae Caranfil aduce în scenă  o  societate pendulând într-un joc permanent şi periculos între adevăr şi minciună. În distribuţia spectacolului: Vlad Logigan şi Claudiu Bleonţ – în rolurile principale, alături de Miruna Bilèi, Raluca Petra, Mihai Calotă, Eduard Cîrlan, Magda Catone, Tomi Cristin, Marius Rizea, Alexandru Georgescu, Dragoş Stemate, Eduard Adam, Cosmin Dominte, Axel Moustache, Dragoş Dumitru, Mihai Munteniţă, Daniel Badale. Artist rafinat, pe care nu o dată publicul şi criticii l-au putut admira în dublă calitate, de scenarist şi regizor, în timp ce juriile de specialitate i-au răsplătit talentul la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, Nae Caranfil este autorul unor filme ca E pericoloso sporgersi, Asfalt Tango, Dolce far niente, Filantropica, Restul e tăcere, Closer to the Moon, 6,9 pe scara Richter, care i-au adus recunoaşterea internaţional încă de la debut, menţinută constant prin realizările ulterioare. Primele reprezentaţii sunt programate pentru 8 şi 9 decembrie. Următoarea reprezentaţie, ultima din 2018, este programată pentru 13 decembrie. Spectacolul se reia joi, 10 ianuarie 2019. Toate spectacolele încep la ora 19.00.

Acțiunea din „Papagalul mut” se petrece la una dintre cele mai extravagante curți imperiale ale lumii – curtea țarinei Elisabeta I, fiică a lui Petru cel Mare și împărăteasă a Rusiei între 1741 – 1762. Elisabeta era faimoasă pentru cheltuirea unor sume exorbitante pe ceremoniile extravagante de la curte, străinii fiind fascinați de luxul balurilor somptuoase. Petrecerile se țineau lanț, iar preferatele ei erau cele în care bărbații participau travestiți în femei, iar femeile în bărbați.  

Spectacolul Allegro, ma non troppo de Ion Minulescu, în regia lui Răzvan Popa, care se joacă în ziua de 5 decembrie 2018, de la ora 20.00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional din Bucureşti, este o reprezentaţie obişnuită, cu casa închisă. Ceea ce este mai special la această dată e faptul că piesa se joacă pentru a o suta oară pe această scenă! Distribuția va fi cea de la premiera care a avut loc pe data de 12, în cea de-a 12-a lună a lui 2014. De atunci, în primitoarea sală numită Pictura, cunoscuţi actori vă prilejuiesc întâlnirea cu savoarea personajelor şi a situaţiilor minulesciene: Gavril Pătru, Marius Rizea, Eugen Cristea, Costina Cheyrouze (Ciuciulică), Aylin Cadîr, Victoria Dicu sunt actorii aleşi de colegul Răzvan Popa, care s-a remarcat și ca regizor (2011 - Premiul UNITER pentru regia Celui mai bun spectacol de teatru radiofonic, „Shylock” de Gareth Armstrong). De-a lungul celor 100 de reprezentații s-au alăturat distribuției şi Ileana Olteanu (înlocuind-o, temporar, pe Aylin Cadîr) și Monica Davidescu (pe rol cu Costina Cheyrouze). Scenografia spectacolului este semnată de Florilena Popescu-Fărcășanu şi Maxim Corciova. Allegro, ma non troppo este un ingenios melanj între teatru și realitate, în care un adulter se comite sub ochii soțului, sub masca unei piese fictive. Răzvan Popa dezvăluia de ce a ales această piesă, înainte de prima întâlnire cu spectatorii săi: „Mie mi s-a părut de o actualitate izbitoare. Totul semăna cu ceea ce se întâmplă în acest moment. Mariaje de formă, care se descompun la atingerea brațului lung al legii, între milionari și milionari politicieni, artiști care nu-și găsesc locul în societate, vedete făcute la comandă, milionari care ajung vedete ca să devină și mai bogați... Iată ce m-a atras la textul acestui scriitor, autor dramatic aproape necunoscut, pe cât de cunoscut este Minulescu ca poet simbolist”. Autor dramatic jucat cu mare succes pe vremea sa, director al Teatrului Naţional din Bucureşti în anul 1926, Ion Minulescu (1881 – 1944) este cunoscut astăzi mai ales ca poet al Romanțelor. Cu toate că în timpul vieţii scriitorul credea că posteritatea îl va recunoaşte mai ales pentru piesele sale, istoria literaturii i-a ales un alt destin. Teatrul său merită a fi redescoperit şi astăzi, după decenii de la primele montări la Naţionalul bucureştean, pentru dialogurile vii, umorul alert, naturalețea poveștii, verva intelectuală, originalitatea scriiturii. Între piesele cele mai jucate amintim: Manechinul sentimental, Pleacă berzele, Amantul anonim, Allegro, ma non troppo, comedie ce a fost reprezentată şi la Bratislava şi la Buenos Aires. Avea dreptate scriitorul Mircea M. Ionescu, el însuşi un dramaturg cunoscut, când anticipa, în revista Taifasuri, un succes de cursă lungă, consemnând astfel: „Un spectacol uşor, dar "allegro", de mare haz, ce va umple ani buni sălile, oriunde se va juca!".

La sala mică, ActOrchestra se joacă cu casa închisă! Două spectacole ale Teatrului Naţional din Bucureşti sunt invitate la actuala ediţie a Festivalului Teatrelor Naţionale ce se desfăşoară la Cluj, Dumnezeu se îmbracă de la second-hand de Iulian Margu, regia Ion Caramitru şi ActOrchestra, regia Horia Suru, creaţie colectivă. Evenimentul este organizat de Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca şi se desfăşoară în cadrul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, în perioada 28 noiembrie și 5 decembrie 2018. Festivalul Teatrelor Naţionale aduce la Cluj cele mai bune producții teatrale realizate pe texte exclusiv românești, titrează presa clujeană. Între acestea, cu mare priză la public se dovedesc şi spectacolele TNB, iar pentru ActOrchestra, biletele s-au epuizat în câteva zile. Distins cu Premiul Mihai Mihail la Festivalul de Comedie de la Galați, în 2016, spectacolul realizat în cadrul Programului 9G la TNB, sub auspiciile Centrului de Creație și Cercetare Ion Sava, şi-a continuat cariera cu mult succes atât la sediu, cât şi în ţară şi dincolo de graniţe, bucurându-se de aceeaşi primire caldă oriunde a fost prezentat. Publicul este încântat să descopere că ActOrchestra nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… Este doar un joc la care se râde… serios, cu 3 actori - Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea - şi încă 20 de parteneri… instrumente muzicale, care le pun talentul în valoare cu asupra de măsură. „Energie şi bună dispoziţie! Iată cu ce veţi pleca acasă de la ActOrchestra" scria în revista Cultura Cristina Rusiecki. Între spectacolele ce se joacă la sala Mare a teatrului ce găzduieşte evenimentul, unul dintre cele mai aşteptate este Dumnezeu se îmbracă de la second-hand, programat în prima zi a festivalului. Satiră învăluită în ritmurile valsului, Dumnezeu se îmbracă de la second-hand de Iulian Margu în regia lui Ion Caramitru este o surprinzătoare poveste a unei familii traversând deceniile, și a unui pian de marcă, pe turnanta istoriei. "Ideea că procesul comunismului poate cuprinde comedii m-a frapat şi m-a făcut curioasă, cu atât mai mult cu cât presupuneam că e opera unui tânăr, aparţinând generaţiei pentru care amintirea persecuţiilor din comunism se reduce la faptul că erau obligaţi să îşi taie pletele sau barba. Pe de altă parte, numele lui Caramitru complica ecuaţia şi o făcea incitantă. Nu cunoşteam textul, deci nu ştiu câte dintre ideile spectacolului în forma lui finală aparţin dramaturgului, câte regizorului şi câte scenografei, dar e clar că amestecul epocilor prin rotirea continuă a încăperilor decorului reuşeşte să îmbine nu numai râsul cu plânsul, ci şi satira cu nostalgia, băşcălia cu sentimentalitatea, deprimarea cu hazul de necaz într-un joc de puzzle care este, la urma urmei, chiar o definiţie a istoriei", remarca Ana Blandiana în Observator cultural. Tot în acest an, în luna mai, spectacolul a fost aplaudat la scenă deschisă de publicul sucevean, cu ocazia Zilelor Teatrului Municipal „Matei Vișniec”. În distribuţia spectacolului veţi întâlni actori cunoscuţi ai Naţionalului bucureştean. În ordinea intrării în scenă: Lari Giorgescu, Dorin Andone, Carmen Ungureanu, Teodora Mareş, Armand Calotă, Fulvia Folosea, Eduard Adam, Ioan Andrei Ionescu, Florina Cercel. Alături de celelalte Teatre Naţionale: „Lucian Blaga” - Cluj-Napoca, „Marin Sorescu” – Craiova, „Radu Stanca” – Sibiu, „Mihai Eminescu” – Chișinău, „Vasile Alecsandri” - Iași, „Mihai Eminescu” - Timișoara şi cel din Târgu Mureş, Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti participă, două zile consecutive, la evenimentul Festivalul Teatrelor Naţionale, realizat în cadrul programului ”România 100” cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

                    Cavalerul d’Eon este unul dintre cele mai misterioase personaje reale ale secolului al XVIII-lea. Spion francez, a trăit atât ca bărbat, cât și ca femeie, întreținând el însuși ambiguitatea asupra identității sale. Mai multe despre acest fascinant personaj în următoarea premieră a TNB, după un text scris și regizat de cineastul Nae Caranfil: Papagalul mut – Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat.   Detalii spectacol  

  Întrucât spectacolul Regele moare din 23 noiembrie 2018 va fi înlocuit din motive obiective cu spectacolul Toți fiii mei, iar prețul biletului este diferit (mai mic), spectatorii care au cumpărat bilete de la Casa de Bilete sunt invitați să vină să își schimbe biletele cumpărate și să își ridice diferența de bani. Publicul care a achiziționat bilete online la spectacolul Regele moare din 23 noiembrie vor primi contravaloarea biletelor în totalitate iar acestea vor fi anulate. Doritorii pot achiziționa bilete pentru spectacolul Toți fiii mei care a înlocuit spectacolul Regele moare din 23 noiembrie 2018, ora 19.30. Vă mulţumim pentru înţelegere!

Decembrie 2018 va rămâne în istoria Teatrului Național I.L. Caragiale drept luna în care au avut loc nu mai puțin de patru premiere, fapt unic în cei 166 de ani de Teatru! Spectacole în regia lui Radu Afrim, Nae Caranfil, Eugen Gyemant şi Dragoş Huluba vor avea premiera în luna decembrie. În cadrul unei întâlniri informale cu jurnaliștii, Teatrul Național și-a dezvăluit planurile deloc ascunse, de a oferi publicului o adevărată lună a cadourilor și a suprizelor la final de an. În decembrie, vor avea premiera spectacolele Papagalul mut, scenariu şi regia Nae Caranfil, Pădurea spânzuraţilor un scenariu după romanul lui Liviu Rebreanu, în regia lui Radu Afrim, şi 50 de secunde de Daniel Oltean (piesa anului 2017, premiată la Gala UNITER), în regia lui Eugen Gyemant, şi spectacolul de pantomimă A fost odată în România, în regia lui Dragoş Huluba. Papagalul mut este o poveste incredibilă, dar reală, care are în centru una dintre cele mai enigmatice şi fascinante figuri ale secolului XVIII – spionul travestit Charles d'Eon / Lia de Beaumont. "Este o poveste care se întâmplă la o mie şapte sute cincizeci şi ceva, între Paris şi Saint Petersburg, şi care este tratată cu autenticitate limitată, adică există şi momente în care deliberat îndrăznesc să îmi permit să creez nişte elemente care te scot din epocă, care sunt anacronice, dar care sunt asumate ca atare", a afirmat regizorul Nae Caranfil despre spectacolul său, la întâlnirea cu presa din foaierul Sălii Mari. Regizorul Radu Afrim a spus că îşi doreşte ca prin spectacolul Pădurea spânzuraţilor să îi facă pe tinerii care un au citit romanul lui Liviu Rebreanu ca, după vizionarea spectacolului, să ia şi cartea în mână. "Tinerii trebuie recâştigaţi. Trebuie să ia din nou contact cu literatura clasică, pentru că literatura contemporană nu este decât o altă cărămidă peste acest zid construit de clasici. (...) Această literatură este unică, din păcate foarte puţin cunoscută în Europa, fiecare ţară are scriitorii ei, la care ţine foarte mult, pe care îi promovează foarte mult. La noi lucrurile au luat-o într-un sens, de care o să vorbesc în spectacolul meu, un neapărat foarte ok din punct de vedere al educaţiei", a afirmat Afrim. Textul spectacolului 50 de secunde, scris de procurorul criminalist și teatrologul Daniel Oltean, este, în fapt, o anchetă criminalistică şi psihanalitică în acelaşi timp, este o explorare a părţii întunecate a sufletului omenesc şi a părţilor luminoase din relaţiile dintre un fiu şi o mamă. Este o piesă foarte profundă şi foarte specială, pentru că e foarte introspectivă şi într-un fel filosofică", a spus regizorul spectacolului, Eugen Gyemant. Un alt momento teatral inedit la care se lucrează intens la final de an este spectacolul de pantomimă A fost odată în România, în regia lui Dragoş Huluba. "Titlul spectacolului A fost odată în România poate fi citit în două feluri, adică 'a fost odată' şi sperăm să nu se mai întâmple, sau 'a fost odată' şi, din păcate, numai e. (...) Noi am încercat să facem într-o oră şi un sfert 100 de ani de istorie a României, adică începând cu Primul Război Mondial până în timpurile moderne, dar timpurile moderne care şi-au pierdut din estética cuvântului modern. (...) Noi am vorbit de oamenii simpli, de oamenii mărunţi care trebuie să suporte cavalcada istoriei care îi loveşte şi în faţa căreia ei trebuie să supravieţuiască sau nu, este vorba de bunicii noştri, de părinţii noştri, de noi. (...) Nu este doar un spectacol de pantomimă, pentru că şi vorbim, destul de mult pentru un spectacol de pantomimă, avemşi un cântecel, avem şi proiecţii – pentru că am simţit nevoia să introducem acest discurs video", a declarat Dragoş Huluba. Programat iniţial a avea premiera în luna decembrie, spectacolul Noii infractori, de Edna Mazia, în regia lui Ion Caramitru, a trebuit reprogramat. "Această piesă, care soseşte din Israel, este o tragi-comedie, o piesă cu foarte multe, aş spune, nuanţe de psihologie a vremurilor noastre", a declarat Ion Caramitru cu acest prilej. În proiectele Teatrului Naţional până la sfârşitul anului se mai află expoziţiile România 100 de ani în concursuri de arhitectură, care este deschisă până pe 12 decembrie în Foaier Sala Studio, Semnul lui Iona - lucrări de Cristian Bădiliţă în foaierul Sălii Media (aripa Intercontinental) şi expoziţia bursierilor Fundaţiei Principesa Margareta care va putea fi vizitată până pe 2 decembrie, în foaierul Sălii Media (aripa Arghezi).

Spectacolul Memoria apei programat pentru data de 8 noiembrie 2018 a fost înlocuit cu spectacolul Cinci femei de tranziție! Biletele cumpărate rămân valabile sau vă puteți recupera contravaloarea acestora de la Casa de bilete a TNB sau de pe mystage.ro pentru cele achiziționate online.Vă mulțumim pentru înțelegere!

Cuceritorul spectacol care şi-a dovedit impactul emoţional asupra unui public de toate vârstele, Anonimul veneţian de Giuseppe Berto, jucat de doi dintre cei mai cunoscuţi actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti, Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu, se va juca pe 8 noiembrie 2018 pentru a 100-a oară la Sala Atelier, unde a avut loc şi premiera în iunie 2014. Şi iată că de 4 stagiuni, tulburătoarea poveste de iubire care a dat naştere şi unui film renumit, în care intepreţii erau Florinda Bolkan şi Tony Musante, cunoaşte un succes constant în montarea realizată sub auspiciile Centrului de Cercetare și Creație Teatrală Ion Sava, sub îndrumarea regizorală a lui Ion Caramitru. O dramă romantică pulsând sub acordurile concertului pentru oboi şi orchestra de coarde a lui Alessandro Marcello ne aduce în faţă doi oameni şi neterminata lor poveste de iubire. Anonimul veneţian este un spectacol sensibil, profund, uneori ironic şi mereu emoţionant. Ea şi El îşi trăiesc dragostea dincolo de vreme, într-o Veneţie a muzicii şi a frumuseţii eterne. Aici, iubirea înseamnă libertatea de a înfrunta zâmbind şi viaţa şi moartea deopotrivă. Sau, cum spunea maestrul Suchianu, referindu-se la filmul care a impus Anonimul veneţian în conştiinţa publicului, sub semnul implacabilului final se consumă „o scurtă întâlnire de-a lungul unei Veneţii tot atât de frumoase ca iubirea şi moartea". „Spectacolul de faţă nu se vrea o demonstraţie, ci un exerciţiu cu vedere la public, declara Ion Caramitru. Anonimul veneţian oferă pretextul unei astfel de abordări, iar Ilinca Goia şi Ioan Andrei Ionescu, doi actori foarte versaţi ai trupei Naţionalului, au curajul asumării lui până la capăt, au plăcerea jocului cu mijloacele simple, dar complicate, ale actorului”. „Excelenţi, amândoi, cu har bogat, conduşi cu mână sigură de regizorul spectacolului - Ion Caramitru”, remarca Silvia Kerim. Dintre numeroasele aprecieri ale cronicarilor desprindem alte câteva gânduri, invitându-vă să nu rataţi Anonimul veneţian : „În spectacolul lui Ion Caramitru totul este de un firesc pe care nu-l pot numi altfel decât cinematografic” (Gabriela Hurezean); „O felie de teatru-teatru. De multă vreme nu am mai fost atras de forţa dramatică a unei felii de viaţă care să capete contur scenic cu atâta pregnanţă” (Bedros Horasangian); „O inedită invitaţie de a pătrunde într-un laborator de creaţie, un performance atelier serios” (Răzvana Niţă); „Anonimul veneţian este o pagină de rafinament teatral, care mi-a evocat fineţea preţioasă a unui brocart vechi, aşa cum „nu se mai ţese astăzi”. (Andreea Nanu). Dacă nu mai găsiți bilete pentru acest spectacol, o nouă reprezentație vă așteaptă pe 16 noiembrie 2018, la Sala Atelier, de la ora 20.00. Biletele se pot achiziționa fie de la Casa de bilete TNB (din foaierul Sălii Mari), fie online, pe www.mystage.ro.

Într-un nou rol, Adela Mărculescu revine la piesa „Idolul şi Ion Anapoda” Miercuri 7 noiembrie 2018, la ora 19.30, la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti se reia spectacolul Idolul şi Ion Anapoda de G. M. Zamfirescu, o comedie interbelică de cursă lungă, montată pe scenele acestui teatru de două ori (în 1980 şi în 2006), ambele în direcţia de scenă a prestigiosului regizor Ion Cojar. Începând cu această reprezentație, rolul de un comic irezistibil, al Stăvăroaiei, „o mătuşă care n-a renunţat încă la viaţă”, va fi preluat de Adela Mărculescu, după retragerea din activitatea teatrală a Ilenei Stana Ionescu, cea care a fost titulara acestui rol în ambele montări susmenționate. În versiunea din 1980 a spectacolului, Adela Mărculescu era interpreta nepoatei Mioara! Dan Puric, interpretul lui Ion Anapoda şi-a asumat şi sarcinile regizorale după ce maestrul Ion Cojar a părăsit scena cea mare a lumii, preluând rolul de „dirijor” al distribuţiei şi îngrijindu-se de nuanţele interpetării, cu ocazia fiecărei reluări a spectacolului sau a înlocuirilor. Partenera sa este Irina Cojar, strănepoata dramaturgului George Mihail Zamfirescu și nepoată a regizorului Ion Cojar și a cunoscutei actrițe a Naționalului, Raluca Zamfirescu. Bunicii sunt şi cei ce i-au călăuzit pașii la debutul ei, în 2006, în acest spectacol. Frosa, Idolul din vis este, în interpretarea ei, un personaj cu două înfăţişări, dar nu cu două feţe, rezonând sufleteşte cu Ion, pe o partitură rezervată celor sensibili şi ... mai altfel decât cei din jur, aşa cum veţi putea remarca venind la acest spectacol în care celelalte roluri, bine reliefate şi fiecare cu savoarea lui dramaturgică, sunt interpretate de: Ileana Olteanu / Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne / Erika Băieşu. Bazat pe o poveste plină de optimism şi cu un magnetism special la public, Idolul şi Ion Anapoda a încântat generaţii de spectatori şi manifestă în continuare o mare putere de seducţie, aflându-se – de la o stagiune la alta - printre cele mai apreciate comedii din repertoriu. Biletele pot fi achiziţionate de la Casa de bilete TNB, din foaierul Sălii Mari, precum şi online, pe www.mystage.ro.