"Marea şi plăcuta surpriză a acestei propuneri a Naţionalului bucureştean este textul. Foarte bine scris, unitar, cu umor şi suspans, el oferă partituri consistente dar şi premisa unei construcţii regizorale dinamice şi creative.

Spectacolul semnat de regizorul şi actorul Răzvan Popa este, indubitabil, unul agreabil, sincer, cu destul de multe momente reuşite, o producţie care sigur se va bucura de aprecierile publicului larg".

Razvana Niță, Port.ro - Viața bate teatrul - carusel sentimental  

"Este un spectacol bine ritmat (allegro, ma non troppo), echilibrat, stenic, un spectacol care survolează cu eleganţă ceea ce poate fi depăşit de timp. Nu putem decât să salutăm ca pe un act de cultură curajul direcţiunii Naţionalului bucureştean de a ne reaminti de existenţa unui autor dramatic şi a ne îndemna să-l (re)descoperim pe Ion Minulescu".

Mariana Ciolan, Revista Teatrală Radio - Pledoarie pentru teatru       

"Allegro, ma non troppo, lecție de scriitură dramatică, articulată cu har la prezent de jocul formidabil al lui Gavril Pătru și Marius Rizea. ... anticipez doar că se va juca vreme îndelungată cu casa închisă".

Mircea M. Ionescu, Taifasuri, nr.509 / 22 ianuarie 2015 - Ce debut de an în Bucuresti!

"...Subiect la modă pe vremea lui Minulescu (oare numai atunci?!), adulterul a atras mereu spectatori şi a adus aplauze. În "Allegro, ma non troppo" tema este generoasă, tratată cu meşteşug de comediograf.

Un spectacol uşor, dar "allegro", de mare haz, ce va umple ani buni sălile, oriunde se va juca!"

Mircea M. Ionescu, Taifasuri nr.513-2015, - "Regele romanţelor - aplaudat la Naţional!  

"Regizorul Răzvan Popa a creat un spectacol de epocă şi cu toate acestea, un spectacol care aduce o oază de linişte, de umor, de amor şi de sentimentalism specifice perioadei respective, dar şi autorului ei, ingrediente care, cred eu, au fost şi sunt pe gustul publicului iubitor de teatru.

Lumea îl cunoaşte pe Ion Minulescu ca poet şi foarte puţin ca autor dramatic, poate şi pentru faptul că nimeni nu s-a gândit până acum să propună un asemenea spectacol".

Pușa Roth, Revista Leviathan - Allegro, ma non troppo

"Vor fi încântați amatorii de teatru tradițional, cumsecade, elegant, în care nu se înjură și nu se dezbracă, în care partea deșucheată se află într-un subtext igienic, de unde nu lezează pudibonderia spectatorului de școală veche.

Ca gen, spectacolul Allegro, ma non troppo se situează între vodevil (fără cuplete) și teatru bulevardier, tema fiind una arhiexploatată de dramaturgii tuturor vremurilor: soția își înșeală bărbatul, bărbatul își înșeală soția, amanta și amantul înnoadă o frumoasă relație. (...) Fie și numai pentru Florica Victoriei Dicu și merită să dai banii pe bilet".

Gabriela Hurezean, Muze si arme - Premieră la TNB: Despre amantlâcuri, ”allegro, ma non troppo”   

"Genul acesta de piese nu agreează deloc regiile sofisticate sau egolatre. Răzvan Popa a înţeles şi a pus în practică această realitate, şi-a făcut onorabil datoria, propunându-ne un spectacol bunicel. Un spectacol ce poate fi foarte bine definit prin chiar cuvintele care dau titlul piesei. (...) Dominanta întregului spectacol e normalitatea molcomă".

Mircea Morariu, Teatrul azi nr. 4-5-6/2015 - Păcăleli reciproc avantajoase

Prezentat în cadrul Festivalului Mircea Albulescu, Câmpina, 2018