Noutăți CIS

Centrul de Cercetare și Creație Teatrală “Ion Sava” organizează în această perioadă, MasterClass-ul Copyright poetic, susținut de Ion Caramitru, la care participă o mare parte dintre actorii Teatrului Național: Lamia Beligan, Amalia Ciolan, Ileana Olteanu, Monica Davidescu, Florentina Țilea, Costina Cheyrouze, Rodica Ionescu, Aylin Cadîr, Irina Cojar, Fulvia Folosea, Silviu Biriș, Ovidiu Cuncea, Tomi Cristin, Eduard Adam, Lari Giorgescu, Ionuț Toader, Ciprian Nicula, Mihai Munteniță, Axel Moustache, Petre Ancuța, Alex Voicu. Fin și experimentat actor al expresiei poetice și al sensurilor ei conținute, Ion Caramitru scria în revista Dilema veche din aprilie, un explicit eseu, cu valoare de manifest actoricesc, despre transfigurarea cuvântului scris în emoție trăită. Acest traseu-concept este punctul de pornire și metoda de redescoperire a versurilor lui Nichita Stănescu, Nina Cassian, Mihai Eminescu, Leonid Dimov, Tudor Arghezi, Geo Bogza etc. Copyright poetic De Ion Caramitru Existența artistică pe care am parcurs-o până acum a stat, mai mult sau mai puțin, sub semnul poeziei: ca gen, pe de o parte, ca șansă, pe de alta. Meseria de actor presupune observarea vieții în toate detaliile ei. Dar ea se exprimă, se finalizează prin rostirea pe o scenă a unor cuvinte, replici, versuri care nu aparțin artistului și care sunt proprietatea absolută a câte unui autor. La Shakespeare, de exemplu, autorul a hotărât ca personajele să vorbească când în proză, când în versuri. E un balans care presupune vagi cunoștințe muzicale, dar, neapărat, o serioasă cultură a contrastelor, a paradoxului. Și, desigur, un autentic simț al umorului. Poezia este un miracol al folosirii limbii, al limbii literare în speță. Și asta nu numai pentru că face economie de spațiu tipografic și de hârtie, ci și pentru că, într-un cadru minimal, ascunde semnificații profunde. În poezie, ceea ce se citește este mai puțin semnificativ decât ceea ce trebuie descifrat din misterele metaforei ori simbolurilor. Poezia atașează unui cuvânt un altul, într-o logică care nu aparține nici limbii vorbite, nici prozei literare. Asocierile de cuvinte care produc metafore sau simboluri poetice sunt surprinzătoare, stranii, contradictorii de cele mai multe ori. Descifrarea și înțelegerea poeziei presupune parcurgerea mai multor etape. Prima e lectura intimă, în singurătate. Prin simpla citire, te apropii fără ocol de text. Apoi când, tot singur fiind, o citești cu glas tare și o abordezi din perspectiva sunetului. Se mai poate întâmpla, apoi, ca, după ce ai citit-o și în gând și cu glas tare, să vrei s-o „povestești” cuiva, să verifici ce-a vrut „să spună”. Să verifici dacă intenția a fost percepută. Aceasta adaugă lecturii ambiția de a transpune textul din substanța lui în limba interlocutorului. Următoarea treaptă de apropiere, de percepere a misterului ascuns, e memorarea, mai mult sau mai puțin spontană, a versurilor. Le înveți pentru tine însuți și le rostești cu vocea gândului. Urmează apoi (în cazul meu, al nostru, al actorilor) momentul culminant, când urci pe scenă și spui poezia în fața publicului. În situația aceasta, ea capătă valori aparte. Le-aș numi valori de folosință neașteptate. Rostirea care mă interesează este cea a semnificațiilor. Într-o poezie care te emoționează trebuie intuit momentul fierbinte al inspirației poetului, cea care i-a dictat mâinii lui să scrie. Poetul transmite un bun, un bun finit, încremenit în pagină. Eu îl preiau ca atare și-l trec prin filtrul sensibilității mele. Sunt uimit de valoarea estetică, de lumea pe care o descopăr în spatele metaforei și fascinat de temperamentul autorului. Poezia a devenit, organic, și a mea. Și tocmai de aceea mă simt atras, mă văd silit s-o rostesc. Pornesc în grabă spre înapoi, spre locul unde poetul căuta, în singurătate, să stăpânească vorbele. Simt fierbințeala momentului de grație, sunt partener nemijlocit. Poezia devine și a mea. Mi-o însușesc cu voluptate și adaug discursul meu metodei. Urc pe scenă și pretind drept de autor. Toate acestea primesc sens și aură atunci când îmi iau drept aliat poezia lui Eminescu. Prin el m-am îndrăgostit de limba română. El știa cel mai bine că lumile poeziei sunt lumile visurilor noastre. Iată de ce, avându-l alături, am curajul de a mă urca pe scenă și de a pretinde public dreptul de a fi eu însumi autor. Text publicat la 30 Aprilie, revista Dilema veche 

Proiectul selectat în cadrul celei de-a 6-a ediții a Programului 9G la TNB este următorul: „M de la Murphy” Concept, coregrafie și ilustrație muzicală: Andrea Gavriliu Scenografie: Alexandru Petre Distribuția: Bianca Bor, Alexandru Chindriș, Mariana Gavriciuc, Pedro Aurelian Gâfei, Flavia Giurgiu, Maria-Beatrice Tudor, Ciprian Valea, Tavi Voina

Încă din luna mai, Amfiteatrul în aer liber, cea mai nouă scenă a TNB-ului, un spațiu unic în România, aflat sus pe teatru, la 24 de metri deasupra Pieței Universității a devenit un loc efervescent de întâlniri culturale și estivale, într-un program nocturn, incitant și variat. Spectacole de teatru și dans, concerte de jazz, rock sau folk, filme de colecție sau cele mai recente producții cinematografice, întâlniri cu artişti, vor putea fi văzute și trăite, în această vară, sub cerul liber al Bucureștiului, la Amfiteatru TNB. Până la finalul lui septembrie vă așteptăm pe acoperișul Teatrului Național alături de nume consacrate și tineri artiști pentru a număra împreună această vară în nopți de neuitat. Gigi Căciuleanu, inspirat de farmecul și unicitatea Amfiteatrului în aer liber și entuziasmat de creativitatea tinerilor actori selecționați la Gala HOP, al cărui director artistic este în acest an, pregătește o premieră absolută: On the Roof! Primele reprezentații s-au pus în vânzare pentru 27 și 28 iulie 2019, ora 21:30. “Magicul Amfiteatru de pe acoperişul Teatrului Naţional din Bucureşti m-a sedus şi inspirat din momentul în care mi-am prezentat acolo spectacolul “TextShop”. I-am propus domnului Caramitru să ofer Teatrului Naţional, în dar, un spectacol anume creat pentru acest spaţiu. Astfel s-a născut ideea unei companii ad-hoc compuse din câţiva dintre cei pre-selecţionaţi la Gala Hop. Bineînţeles că mi-ar fi plăcut să-i cooptez în companie (botezată: Compania “Ad-Hop”) pe toţi cei aleşi de către juriu pentru a participa la finala Galei Tânărului Actor, fiind convins că fiecare dintre aceştia ar fi fost cât se poate de apt să participe la creaţia pe care o propun. Însă... nu toţi puteau fi disponibili să lucreze, pe nepusă-masa, în lunile de vacanţă... Selecţia pentru spectacolul On the Roof s-a bazat pe două criterii:1. Disponibilitatea calendaristică2. Capacitatea de a fi făcut faţă, de a se fi dovedit rapizi, originali şi creativi, la proba de improvizaţie cu care fiecare a fost confruntat la preseleţia Galei Hop, pe lângă piesa prealabil lucrată de către ei. On the Roof: am gândit spectacolul ca pe invenţia unei lumi de bufoni contemporani, univers care să utilizeze un limbaj de teatru coregrafic: o poetică de geometrie spaţială, o matematică de jonglerii clovneşt; Verbul – Acțiune (mişcarea dansată) în alternanţă, (şi / sau simbioză), cu Verbul – Vorbă (metafora poetică). Reinventând şi un vocabular: o Introfugă, un Giumbușglonț, o Zvîrlucitelniță, un Titirezache, o Căzutcîșă, un Ricoșluc, un Învîrtișag, o Zburătăcitură şi câte altele... M-am bazat pe ceea ce m-a inspirat în primul rând: tinereţea şi disponibilităţile teatral-corporale ale celor pe care i-am descoperit lucrând la pregătirea Galei Hop şi bineînţeles luând în consideraţie tema specifică pe care am impulsat-o acestei manifestări: “DansActorul, protagonist al Teatrului Coregrafic – factor indispensabil al creaţiei teatrale de viitor.” Gigi Căciuleanu Spectacolul este produs de TNB, prin Centrul de Cercetare și Creație Teatrală "Ion Sava", în parteneriat cu UNITER, Fundația Art Production / Gigi Căciuleanu “Ad Hop” Company, cu sprijinul JTI, în cadrul Programului 9G la TNB. Pentru a afla mai multe despre spectacol, despre Amfiteatrul în aer liber, despre Gala Hop și tinerii actori, despre 9G la TNB, vă invităm joi, 18 iulie 2019, la ora 11:30, la o întâlnire relaxată, în foaierul Sălii Mici a Teatrului Național. Detalii spectacol

Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București, prin Centrul de Cercetare și Creație Teatrală “Ion Sava”, lansează a VI-a ediție a programului 9G la TNB (Noua Generație) care se adresează tinerilor creatori de teatru, absolvenți ai facultăților de profil, cu vârsta de până în 35 de ani, neangajați în instituții de spectacol. Programul a fost lansat în ianuarie 2014, până în prezent fiind selectate 22 proiecte, 17 dintre ele fiind incluse în Stagiunea 9G la TNB. 9G la TNB se desfășoară la Sala Mică, spațiu destinat exclusiv tinerilor artiști. 9G la TNB. Mod de desfășurare:- Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București prin Centrul de Cercetare și Creație Teatrală “Ion Sava” asigură spațiul pentru pregătirea spectacolului, la Sala Mică sau într-una dintre sălile de repetiții ale teatrului, pentru o perioadă de patru săptămâni (dintre care o săptămână pe scena de la Sala Mică). În funcție de programul de repetiții al teatrului și de disponibilitatea spațiilor (săli de repetiție, foaiere etc.) sau de dificultatea proiectului propus, timpul acordat pregătirii spectacolului se poate prelungi.- TNB pune la dispoziție facilitățile tehnice de la Sala Mică, magazia de costume, depozitul de decoruri, recuzita, atelierele teatrului, fără a face nicio investiție în plus legată de producția spectacolului, dar și suportul logistic și consiliere din partea teatrului.- Spectacolele care rezultă în urma proiectelor selecționate vor dispune de 3 reprezentații gratuite, cu intrare liberă, fără plata drepturilor de autor sau a celor conexe.- În urma reprezentațiilor cu public, și cu acordul Consiliului artistic al TNB, spectacolul poate fi preluat pentru o stagiune (cu posibilitatea de prelungire a contractului) în repertoriul Sălii Mici, în Stagiunea 9G la TNB, putând beneficia de investiții minime în producție, de plata drepturilor de autor, conform rețetei reprezentației și a încasărilor, și de promovare. Condiții de participare la preselecția de proiecte:- Echipa care propune proiectul trebuie să fie formată din artişti independenţi, absolvenţi ai facultăţilor de profil, cu vârsta maximă de 35 de ani.- Nu există niciun tip de cerință sau de restricție în legătură cu textele înscrise (dramaturgie clasică și contemporană) sau cu genul de estetică propusă, dar constituie un avantaj conceptul de spectacol care mizează în special pe arta actorului.Proiectele se vor trimite pe email la adresa: ccct9gtnb@gmail.com. Vor cuprinde (conform formularului alăturat): conceptul regizoral al spectacolului (maxim 2 pag.); distribuția, CV-ul membrilor echipei. (Pot fi adăugate linkuri cu înregistrări ale spectacolelor la care au mai lucrat membrii echipei sau pot fi trimise prin transfer spectacole înregistrate). De asemenea, se vor menționa detaliat necesitățile tehnice ale proiectului.Piesa, dramatizarea, scenariul (orice text care stă la baza proiectului) trebuie alăturat într-un document separat. Înscrierea proiectelor se face începând cu 12 iunie, până la data de 31 iulie 2019, urmând ca pe 20 septembrie să fie anunțate titlurile și echipele care au rămas pe lista finală. În urma unei discuții cu echipele, se vor decide titlurile selectate spre a începe repetițiile, în prima etapă a programului 9G (conform regulamentului).   Fișa de înscriere 9G 2019

Vineri, 10 mai 2019, ora 20.00, la Sala Mică a Teatrului Național din București va avea loc premiera unui nou spectacol din cadrul programului 9G la TNB, „De-a baba oarba”, bazat pe textul scriitoarei israeliene Edna Mazia  şi regizat de Radu Stoian. „De-a baba oarba” este o reinterpretare a titlului „Jocuri în curtea din spate”, una dintre cele jucate piese ale Ednei Mazia. Scris în 1993 și pornind de la un caz real, care a afectat profund societatea israeliană, textul reconstituie drama lui Dvori Manhes, o fată de 14 ani și a unui grup de 4 adolescenți acuzați de viol. Totul pornește de la un joc, însă – „ca în orice joc” – nerespectarea regulilor poate duce oricând la pierderea controlului, având consecințe grave asupra tuturor participanților… Spectatorului i se propun ambele perspective, cea a apărării și cea a acuzării. Rolurile se inversează, pe rând, victima devinind vinovată și acuzații prezentându-și nevinovăția. Echipa tânără de creatori explorează, cu intuiție psihologică, teme sensibile, ca abuzul, atât fizic, cât și psihic sau eșecul sistemului juridic. Piesa nu oferă răspunsuri, ci mai degrabă invită spectatorul la reflecţie asupra naturii umane, a înțelegerii celuilalt, a descoperirii adevărului. „Cazul real ce stă la baza acestui text nu este unul singular, din nefericire, iar știrile de la televizor sau reportajele șocante nu reușesc mereu să transmită un mesaj sau să emoționeze în totalitate. Cred că prin energiile acestui spectacol, prin oglinda pe care teatrul o luminează în fața spectatorilor, vom reuși să aducem la suprafață astfel de abuzuri și să tragem un semnal de alarmă. Spectacolul se va adresa în primul rând tinerilor, pe care sperăm să-i aducem în sălile de teatru pentru a înțelege că jocurile copilăriei au repercusiuni în viitor, că ceea ce învățăm în copilărie rămâne valabil și de-a  lungul vieții de adult”. (Radu Stoian, regizor) Spectacolul îi are în distribuție pe actorii: Alexandra Spătaru, Radu Stoian, Florin Crăciun, Adrian Georgescu, Adrian Loghin. Echipa de realizatori: Radu Stoian (regie), Teodora Budescu (coregrafia şi asistenţa de regie), Samuel Mihailovici (concept scenografic), Aurel Ciucur (compoziție muzicală), Cristian Ciopată (light design), Daniel Octavian Nae (sunet) și Daniel Buglea (regie de scenă).   O producție       

La concursul organizat de Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”, din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale”, pentru finalul piesei neterminate Insula de Mihail Sebastian, au fost înscrise 44 de texte. În urma citirii acestor variante de final de piesă, juriul format din Marina Constantinescu, Cristiana Gavrilă și Andrei Marinescu a reținut în selecția finală următoarele 5 texte:   1. Motto: „Nu vă consolați cu gândul că vremurile sunt nedrepte. Nedreptatea lor morală nu ne face pe noi mai drepți, câinoșenia lor nu e de ajuns pentru ca, neputându-le accepta, să ne socotim deja oameni.” (Boris Pasternak) – autor Ruxandra Țuchel 2. Motto: „Unde este această insulă dacă nu în noi înșine?” (Octavian Paler) – autor Andreea Nanu 3. Motto: „De două mii de ani” – autor Radu Macrinici 4. Motto: „O idee fixă este un univers închis” (Mihail Sebastian) – autor Laura- Georgiana Dîmbu 5. Motto: (Antipasivitate) „Ce rost mai are și votul meu!? Cu el, fără el, tot aia e... Doamne, dar miriade de firișoare de nisip, îngemănate, durează copleșitoarea putere a pustiurilor. Miriade de picături de apă se logodesc pentru a naște largul și adâncul oceanelor lumii. Tot așa, votul meu, cu al tău, cu al altor sute de mii, milioane conferă putere schimbării în bine. Încearcă, ieși, curaj! ” – autor Daniel Tei A fost declarat câștigător textul semnat de Ruxandra Țuchel. Premiul este în valoare de 2000 Euro. De asemenea, textul câștigător va deveni obiectul unui laborator de teatru, în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală Ion Sava, în stagiunea 2018 – 2019.

    Proiectele selectate spre a intra în lucru, la Sala Mică, în cadrul Programului 9G la TNB (ediția a V-a) sunt următoarele:     1. In PROgress (creaţie colectivă) Coordonare scenică: Andreea Ciocȋrlan Coregrafie: Simona Dabija Scenografie: Andreea Săndulescu Graphic design: Karla Broşteanu Distribuţia: George Bȋrsan, Vlad Nemeş, Ioana Predescu, Andrei Stehan  2. De-a baba oarba după Edna Mazya Regia: Radu Stoian Coregrafia şi asistenţa de regie: Teodora Budescu Scenografia: Raluca Alexandrescu Distribuţia: Alexandra Spătaru, Radu Stoian, Florin Crăciun, Adrian Georgescu, Adrian Loghin

Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”, din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale”, anunță un concurs de dramaturgie pentru piesa neterminată a lui Mihail Sebastian, Insula* (textul poate fi descărcat în format pdf de pe www.tnb.ro). Cei interesați trebuie să propună o continuare a celor două acte scrise de autor. Premiul pentru textul (finalul piesei) câștigător este în valoare de 2000 Euro. De asemenea, el va deveni parte dintr-un spectacol montat în stagiunea 2018 – 2019, pe una dintre scenele Teatrului Național București. Înregistrarea textelor se face în sistem de “motto” figurând pe prima pagină a fiecărui text, acelaşi motto fiind înscris şi pe un plic separat, închis, în interiorul căruia sunt datele personale ale autorului. Se accepta piesele în format electronic (salvate pe un CD). CD-ul ce conţine piesa înscrisă în concurs va fi însoţit de un plic închis în care vor figura datele de identificare ale autorului.                   Textele pot fi trimise la adresa la adresa: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București B-dul Nicolae Bălcescu, Nr.2, cod poștal 010051, sector 1, București, până la data de 30 septembrie 2018, cu mențiunea concurs de dramaturgie! Descarcă documentul de mai jos: Insula, actul I

Miercuri, 13 iunie 2018, ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național, are loc prima reprezentație a spectacolului Improvizație la Alma de Eugène Ionesco, examen de Licență UNATC 2017 (Premiul pentru cel mai bun spectacol, Gala Absolvenților 2017). Venind în întâmpinarea tinerilor creatori de teatru, TNB în parteneriat cu UNATC, vă prezintă o serie de spectacole realizate de studenți. „Improvizatie la Alma este o piesa în care încerc să-l imit pe Moliere, fiind, de asemenea, o critica a unor critici. Le reproșez criticilor dogmatismul, neîntelegerea artei, refuzul lor de a întelege teatrul. Criticii pe care-i pun în scenă în această piesă sunt niște critici militanți. Dacă răul pe care oamenii și-l fac unii altora își schimbă aparența, natura lui profundă ramâne aceeași. Am scris ca sa ma intreb la randul meu despre aceasta problema, despre acest mister.” Eugène Ionesco “Departe de a fi o discuție pretențioasă despre filosofie și teatru, este o parabolă încă actuală despre societatea care nu te vrea altfel, ci te vrea spălat pe creier, te vrea să gândești și să trăiești după cum îți dictează ea. Iar de cele mai multe ori, societatea învinge. Ăsta e coșmarul lumii în care trăim și ăsta a fost și coșmarul lui Eugene Ionesco. Spectacolul vrea să fie un semnal de alarmă, tras pentru noi toți (indiferent că suntem artiști sau corporatiști), care trebuie să ne întrebăm dacă am încetat vreodată să mai spunem adevărul nostru și de ce am început să-l propovăduim pe al altora.” Andreea Ciocîrlan (regizor)        — Unde? — În camera de lucru a lui Ionesco. — Când? — Într-un vis de-al lui Ionesco. — Cine? — Trei critici în căutarea unui autor, un autor în căutarea libertății de exprimare și o menajeră în căutarea normalității. — Ce? — O discuție despre teatru și filosofie care culminează cu manipularea autorului de către critici. — De ce? — Ca să devenim conștienți de ce ne paște când vrem să fim ca fluturii… liberi. Detalii spectacol  

Venind în întâmpinarea tinerilor creatori de teatru, TNB în parteneriat cu UNATC, vă prezintă o serie de spectacole realizate de studenți. Sâmbătă, 5 mai 2018, ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național ”I.L. Caragiale” din București, are loc prima reprezentație a spectacolului Tragedia omului, examen de Masterat 2017 din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. Tragedia omului este un ritual de inițiere condus de Lucifer. După alungarea din Rai, îngerul decăzut ghidează prima pereche de oameni, Adam și Eva, într-o călătorie prin timp și spațiu, având ca scop final iluminarea celor doi. Astfel, în Egipt, Omul învață că abuzul puterii provoacă suferință, în Roma – că plăcerea fără iubire este precum ciuma, în Bizanț - credința care ucide în numele Domnului este o minciună, în Praga - cunoașterea superioară folosită doar pentru forța individuală întunecă mintea. În Haos, moartea poate fi învinsă prin iubire. Tragedia omului prezintă, într-adevăr, un ciclu al decăderilor, un cimitir al împărățiilor distruse. Nu întâmplător, Lucifer dezvăluie doar perioadele de declin al marilor Imperii. În ciuda tuturor atrocităților istoriei, omul deține arma supremă – Libertatea - de a schimba, de a căuta, de a Alege. “Tragedia Omului este un spectacol despre Libertate. El prezintă o lume în care Dumnezeu tace, Lucifer conduce timpul, Istoria e o iluzie, iar omul, un chinuit care încearcă sa reconstruiască un Paradis Pierdut având o singură armă – Liberul arbitru”. Diana Mititelu                          Spectacol de disertație coordonat de Alexandru Darie (profesor master Regie Teatru), Ștefan Caragiu (profesor master Scenografie ) și Vladimir Anton ( profesor asociat)