Știri

Din ciclul O Seară de Poveste, Fundația Geo Barton, în colaborare cu Teatrul Național din București, vă prezintă vineri, 3 aprilie 2015, ora 19.00, la Sala Media, Un prinț al scenei – Gheorghe Cozorici. „Într-o veche poveste rusească se spune că Dumnezeu are mereu grijă să rânduiască nașterea unor suflete alese! Gheorghe Cozorici era un actor extraordinar și un suflet ales! Un coleg minunat și un prieten de nădejde! Cariera sa, presărată cu creații de excepție, va fi evocată de personalități ale scenei românești care îl vor povesti pe Gheorghe Cozorici actorul, colegul, prietenul... Sunteți Bineveniți!” - ne îndeamnă cu căldură distinsa doamnă Anita Barton să trecem pragul Sălii Media, la început de aprilie. Născut pe 16 iulie 1933, în comuna Arbore, din județul Suceava, Gheorghe Cozorici a absolvit Institutul de Artă Dramatică din București în 1956, făcând parte din renumita ''promoție de aur'', alături de alte nume de rezonanţă, ca George Constantin, Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Sanda Toma, Silvia Popovici, Gina Patrichi, Tamara Buciuceanu, Draga Olteanu, Constantin Rauţchi, Silviu Stănculescu şi mulţi alţii. Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, începând din 1959, vreme de peste 3 decenii Gheorghe Cozorici a putut fi admirat pentru felul lui unic de a îmbrăca profunzimile rolului, cu eleganţă şi sobrietate, cu o voce de neuitat, în numeroase spectacole, de la: „Tragedia optimistă” de Vsevolod Vişnevski, „Surorile Boga” de Horia Lovinescu, „Nora sau Casa cu păpuşi” de Henrik Ibsen, „Domnişoara Nastasia” de G.M.Zamfirescu, „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare, „Becket” de Jean Anouilh, „Regele Lear” de William Shakespeare, „Danton” de Camil Petrescu, „Medeea” de Seneca, „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo, „A treia ţeapă” de Marin Sorescu, „Caligula” de Albert Camus, „Tinereţea lui Moromete” de Marin Preda, „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Ken Kesey, „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri, „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki, „Moştenirea” de Titus Popovici, „Avram Iancu” de Lucian Blaga, până la ultimele roluri, din „Cabinierul” de Ronald Harwood, „Livada de vişini” de A.P. Cehov şi „Familia lui John” de Simon Gray. Recent înfiinţată, din iniţiativa fiicei renumitului actor, fundaţia Geo Barton şi-a propus să ne ofere o serie de întâlniri de neuitat, pentru minte şi suflet, cu mari nume ale scenei şi filmului românesc. Seara Un prinț al scenei – Gheorghe Cozorici este cea de-a treia manifestare de acest gen, după „Geo Barton” şi „Elvira Godeanu”. Intrarea la Sala Media este liberă, în limita locurilor disponibile.

  Ambasada Franței din România are plăcerea să o anunțe ca Ambasadoare a Paris Climat 2015 pentru România pe actrița Teatrului Național Medeea Marinescu. În această calitate, doamna Marinescu va participa la evenimentele organizate sub egida Paris Climat 2015 și va contribui la promovarea mesajelor de protejare a mediului și a soluțiilor împotriva încălzirii globale. Un prim eveniment va avea loc vineri, 3 aprilie 2015 și se va intitula „Paris Climat 2015 : Implicarea Franței și a României în fața provocărilor COP21”, care va avea loc la sediul CEREFREA (Str. Emile Zola nr.6), începând cu ora 10.00. Conferința este organizată de Ambasada Franței în România și Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale (CEREFREA) Evenimentul, dedicat mizelor Conferinței internaționale despre schimbările climatice (COP 21) - care va avea loc la Paris între 30 noiembrie și 11 decembrie – va fi ocazia de a face cunoscute atât Programul de lucru al Președinției franceze prezentat de doamna Odette Tomescu-Hatto, responsabilă de coordonarea interministerială, venită special de la Paris pentru acest eveniment, cât și munca negociatorilor români, prezentată de doamna Alina Boldea și domnul Narcis Jeler. Cele 196 de țări participante trebuie să ajungă la un acord care să confirme angajamentele luate de acestea în vederea reducerii emisiilor de carbon și luptei împotriva încălzirii globale. „Președintele Republicii, domnul François Hollande, a colaborat cu două artiste de prestigiu, doamnele Marion Cotillard și Melanie Laurent, care au fost prezente cu ocazia Apelului de la Manila, și care vor duce mai departe mesajul schimbărilor propuse de Conferința Paris Climat 2015. Ambasada Franței în România va colabora cu doamna Medeea Marinescu, care este o artistă cunoscută în România, dar și în Franța, unde a lucrat cu mari nume ale cinematografiei franceze. Este o mare plăcere să lucrăm cu dumneaei pentru acest proiect, deoarece cunoaștem angajamentul său pentru chestiunile care vizează în mod direct viitorul copiilor noștri și al generațiilor următoare. Înainte de conferința crucială de la finalul anului, este nevoie ca statele să încurajeze dezbaterile locale, și ne dorim ca doamna Marinescu să consolideze mesajul nostru și să stimuleze schimbul de idei pe temele legate de mediu”, a declarat domnul François Saint-Paul, Ambasadorul Franței în România. „Invitația pe care Ambasada Franței mi-o face prin Excelența sa, Domnul Ambasador François Saint-Paul, de a deveni Ambasadoare a Paris Climat 2015 pentru Romania mă onorează în mod deosebit, cu atât mai mult cu cât legătura mea cu această țară, în ultimii ani, prin prisma profesiei mele , este profundă, statornică și plină de respect. În același timp, această nouă calitate mă responsabilizează, dându-mi șansa de a deveni, dintr-un simplu spectator alarmat de schimbările rapide și agresive ale mediului înconjurător, un "actor" implicat direct și activ, a cărui misiune va fi aceea de a-și transforma spectatorii în parteneri la fel de activi. Cred că fiecare gest al nostru, conștient și asumat, de a proteja mediul înconjurător , poate deveni în timp, prin statornicia demersurilor noastre, cea mai de preț moștenire pe care o lăsam copiilor noștri”, a declarat doamna Medeea Marinescu.

 Spectacolul Dragoste în patru tablouri programat pentru data de 17 aprilie 2015 a fost reprogramat pentru data de 22 aprilie 2015. Contravaloarea biletelor cumpărate poate fi recuperată de la Casa de bilete a TNB.   Multumim pentru înțelegere!!

Una din cele mai apreciate şi mai longevive comedii, Micul infern de Mircea Ştefănescu împlineşte 100 de spectacole, marţi 31 martie 2015, la sala Pictura a Teatrului Naţional din Bucureşti. Cu o distribuţie de neuitat: Ileana Stana Ionescu / Rodica Popescu Bitănescu - soacra, Ilinca Goia - soţia, Liviu Lucaci - soţul, Marius Rizea – doctorul, Dragoş Stemate – curtezanul, Daniel Badale – ordonanţa, Fulvia Folosea – secretara, în viziunea regizorului Mircea Cornişteanu şi a scenografei Clara Labancz, spectacolul stârneşte aplauze furtunoase la fiecare reprezentaţie. Îndrăgita piesă a dramaturgului Mircea Ştefănescu este o comedie de familie despre valori neperisabile, dar şi despre dificultatea păstrării unei relaţii de-a lungul unor decenii şi în contextul dinamic al unor generaţii. Un subiect la ordinea zilei, într-o poveste de la 1948. O piesă cu costume de epocă despre noi, cei de azi şi comicele situaţii prin care un cuplu poate să treacă străbătând...infernul conjugal. Cu tact şi credinţă, fler şi imaginaţie, acest mic infern poate fi transformat într-o călătorie de cursă lungă, în care el şi ea alternează la cârma aflată mai ales în mâinile Soacrei (rol epocal, căruia două mari actriţe ale Naţionalului bucureştean îi dezvăluie, în chip diferit, nuanţele şi vivacitatea). În spectacolul de marţi o veţi vedea pe Ileana Stana Ionescu. Aşadar, în numai un an şi jumătate de la premiera, Micul infern atinge o cifră rotundă, la acest sfârşit de martie jucându-se pentru cea de-a suta oară. Vă invităm să nu rataţi un minunat prilej de sărbătoare şi de mare haz, în care o comedie clasică îşi (re)dovedeşte tinereţea!

În aşteptarea sărbătoriilor de primăvară, la Teatrul Naţional pentru Copii urmează două duminici…magice. Prima va fi pe 29 martie, de la ora 11.00, la Sala Media a Teatrului Naţional din Bucureşti, când Magicianul Poveştilor îi invită pe copii la cel de-al cincilea carnaval, numărând de la începutul anului, o premieră şi acesta, intitulat Carnavalul Florilor! Trebuie să vă grăbiţi să vă rezervaţi unul din ultimele locuri la acest eveniment atât de îndrăgit de copii. Şi, nu uitaţi că în noaptea de sâmbătă spre duminică se schimbă ora! Următoarea duminică, a Floriilor, în data de 5 aprilie, când Teatrul Naţional pentru Copii va împlini 14 ani, spectacolul va începe de la ora 10.00, ţinând cont că unii părinţi doresc să ajungă şi la biserică să ia salcie sfinţită, şi va urmări firul a două poveşti: a salciei şi a iepuraşului! După Sărbătoarea Paştelui, în prima duminică, Magicianul Poveştilor şi colaboratorii lui vă aşteaptă, cu mic cu mare, la cea mai modernă dintre poveşti: aniversarea de 14 ani a Teatrului Naţional pentru Copii!

Pe adevăraţii maeştri ai teatrului îi găsim, mai degrabă, departe de scenă. De obicei, ei sunt cei care înţeleg ca teatrul nu e o maşină de reprodus clişee şi convenţii. Sunt cei care-i caută sursa vie pe care nu o regăseşti tot timpul în sălile de teatru unde mulţimi de oameni se-nghesuie în fiecare zi, preocupaţi să copieze o lume sau alta. Copiem, în loc să ne creăm propriile lumi care să incite la dezbateri, care au la bază emoţiile ascunse în interiorul nostru. În fapt, tocmai Teatrul este cel care reuşeşte să dezvăluie aceste lumi. De multe ori ma întorc la proză ca să înţeleg mai bine cum e teatrul. Zi de zi, mă surprind gândindu-mă la scriitorii care, acum aproape o sută de ani au descris în mod profetic, dar fără exagerare, decăderea zeilor europeni, apusul ce a cufundat civilizaţia noastră într-o beznă în care nici astăzi nu s-a făcut lumină. Mă gândesc la Franz Kafka, la Thomas Mann şi la Marcel Proust. Acestor profeţi le-aş adăuga astăzi numele lui John Maxwell Coetzee. Sentimentul lor comun al sfârşitului inevitabil al lumii – nu al planetei, ci al unui model al relaţiilor interumane – şi al ordinii sociale şi răsturnărilor acesteia, ne însoţeşte astăzi, marcându-ne profund. Pe noi, cei care trăim după sfârşitul lumii. Noi, care trăim în faţa unor crime şi conflicte ce izbucnesc în fiecare zi, în mereu alte locuri, mai rapid chiar decât reuşesc să fie relatate de mijloacele de comunicare. De altfel, aceste „incendii” devin repede plictisitoare şi dispar fără urmă din relatările de presă. Iar noi ne simţim neputincioşi, îngroziţi şi încolţiţi. Nu mai suntem capabili să înălţăm turnuri, iar zidurile pe care le construim cu încăpăţânare nu ne apără de nimic; dimpotrivă, ele însele au nevoie de protecție şi grijă, lucru care ne consumă o bună parte din energia noastră vitală. Şi nu mai avem forţa de a încerca să vedem ceea ce se află în spatele porţilor, dincolo de zid. Tocmai din acest motiv teatrul ar trebui să existe şi, de acolo, din spatele porţilor, să-şi caute forţa. Pentru a pătrunde cu privirea acolo unde ne este interzis. „Legenda însă încearcă să explice inexplicabilul. De vreme ce pleacă de la un adevăr, trebuie să sfârşească din nou în inexplicabil” – în aceste cuvinte descrie Kafka transformarea legendei lui Prometeu. Eu asociez profund aceste cuvinte modului în care ar trebui să fie teatrul. Şi un asemenea teatru, care să-şi aibă începutul în profunzimea adevărului iar sfârşitul în inexplicabil, le doresc tuturor slujitorilor acestuia, atât celor de pe scenă, cât şi celor din public. Le-o doresc din tot sufletul!                                                               Krzysztof Warlikowski (traducere în limba română: Luiza Săvescu)   Krzysztof Warlikowski este unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generaţiei sale. S-a născut în Polonia în 1962. Împreună cu scenografa Małgorzata Szczęśniak, Warlikowski creează imagini teatrale excepţionale. În munca sa cu actorul, îl îndrumă pe acesta către cele mai profunde straturi ale creativităţii sale. A inventat, practic, un nou fel de a pune în scenă Shakespeare. Opera sa include, de asemenea, interpretări subversive ale tragediilor greceşti, şi este cunoscut şi pentru punerea în scenă a autorilor contemporani. Producţia sa, Purificare de Sarah Kane a fost foarte bine primită la Festivalul de la Avignon în 2002 şi la Festival de Théâtre des Amériques din Montreal - acesta fiind un moment decisiv pentru intrarea lui Warlikowski pe scena internaţională. Din 2008 este director artistic al NowyTeatre (Teatrul Nou) din Varşovia, unde a regizat până în prezent patru spectacole care au la bază adaptări proprii după mai multe texte: (A) Pollonia (2009), Sfârşitul (2010), Povestiri africane de Shakespeare (2011) şi Kabaretwarszawski (2013). În prezent lucrează la adaptarea pentru scenă a romanului În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust. La NowyTeatre, Warlikowski a creat o viziune personală a rolului şi locului teatrului în societate, implicând şi spectatorii. Motto-ul său pentru teatru a devenit: „Evadarea prin teatru." Spectacole regizate de Warlikowski au fost prezentate la cele mai importante festivaluri de teatru ca: Festival d’Avignon, Festival Prensa de Otoño in Madrid , Edinburgh International Festival, Wiener Festwochen, Next Wave Festival BAM - New York, Athens Festival, International Theatre Festival Santiago a Mil în Chile, International Theatre Festival PoNTI în Porto, XXI Seoul Performing Arts Festival în Coreea de Sud, Festival BITEF în Belgrad. Activitatea artistică a lui Krzysztof Warlikowski include, de asemenea opera. Warlikowski a regizat în cele mai importante opere din lume, inclusiv La Monnaie din Bruxelles, Opera Naţională din Paris şi Opera de Stat Bavareză din Munchen. În dorinţa sa de a "reteatraliza" opera, este perceput ca un regizor de operă revoluţionar. Printre altele, el a pus în scenă: Iphigenia in Tauris, The Makropulos Affair, Parsifal, The Woman without the Shadow, Medea, Lulu şi, de curând Don Giovanni. Krzysztof Warlikowski a câştigat numeroase premii printre care Premiul Uniunii Criticilor de Teatru din Franţa în 2003 pentru spectacolul Purificare de Sarah Kane, considerat ca fiind cel mai bun spectacol de limbă străină prezentat în Franţa în stagiunea 2002/2003. În 2008, criticii francezi i-au acordat, de asemenea, un premiu pentru Îngeri în America. El a fost premiat şi de către Secţia Criticilor de Teatru – secţia poloneză a Institutului Internaţional de Teatru pentru promovarea teatrului polonez în străinătate. În 2006 a primit prestigiosul "Meyerhold" la Moscova, iar în aprilie 2008 "Premiul Europa Noi Realităţi Teatrale" la Salonic, Grecia. În luna mai 2008 New York’s Village Voice i-au conferit lui Warlikowski "ObieAward" pentru spectacolul Krum de Hanoch Levin, prezentat la cea de-a 25-a ediţie a BAM Festival. A primit "Golden Mask" pentru cel mai bun spectacol străin în Rusia, în 2011, pentru producţia NowyTeatr cu (A) Pollonia. În luna mai 2012, NowyTeatr este premiat de către juriul internaţional prezidat de Gérard Mortier cu "Diagilev Award" în Perm pentru spectacolul Povestiri africane de Shakespeare. În 2013 a primit din partea Franţei titlul de Comandor al Artelor şi Literelor. Foto: Bartek Warzecha   Video 

TNB organizează audiție pentru rolurile principale (un rol feminin și un rol masculin) din spectacolul „Patima roşie” de Mihail Sorbul, regizat de Radu Afrim. Audiţiile se vor desfăşura miercuri, 25 martie, începând cu ora 11:00, la Sala Mică.  

Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, una din cele mai vechi şi prestigioase instituţii de cultură din România, a primit astăzi, 25 martie 2015, alături de alte importante instituţii şi personalităţi culturale, Decoraţia regală „Nihil Sine Deo”. La ceremonia ce va avea loc în această după-amiază la Castelul Peleş, decoraţia urmează a-i fi înmânată directorului general al Teatrului Naţional din Bucureşti, domnul Ion Caramitru. Decorația regală „Nihil Sine Deo” este o distincție ce se acordă prin decizia Șefului Familiei Regale a României. Decorația regală „Nihil Sine Deo” se acordă personalităților marcante din domeniul social, științific, educațional, cultural, spiritual, economic, politic și militar care au ajuns la un respectabil număr de ani în profesie sau au realizat o performanță de înalt nivel, au avut o inițiativă ieșită din comun, au dat dovadă de generozitate și spirit de răspundere, au folosit puterea exemplului personal pentru a îmbogăți prezentul românesc. [...] Decorația se poate acorda unor instituții sau organizații, dacă activitatea lor este în mod unitar circumscrisă criteriilor de mai sus. Posesorii decoraţiei regale „Nihil Sine Deo" vor sărbători ziua Decoraţiei în fiecare an la 20 aprilie, ziua de naştere a Regelui Carol I (1839) şi ziua în care a fost ales Domnitor al Principatelor Române Unite (1866). Decoraţia regală „Nihil Sine Deo" se poate acorda unui număr de maximum 200 de personalităţi în viaţă, cetăţeni români şi străini. În numărul de 200 se includ şi instituţiile sau organizaţiile distinse. Ceremonia de la Castelul Peleș se înscrie în seria de evenimente găzduite de elegantul edificiu în zilele de 24 și 25 martie 2015, cu ocazia aniversării zilei de naștere a Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta.

Duminică 22 martie 2015, de la ora 11.00, copiii sunt aşteptaţi de Magicianul Poveştilor la o nouă premieră, în cadrul Poveştilor de Primăvară. Ghiocelul, Vioreaua, Narcisa, Zambila, Brânduşele şi Mărgăritarul anunţă venirea primăverii. Poveştile din bătrâni ne spun că fiecare floare a purtat la începuturile lumii chip de om. Şi la Teatrul Naţional pentru Copii florile poartă chipuri dragi, de o gingaşă frumuseţe. În grădina cu flori fermecate, pentru această duminică se pregăteşte alegerea Zânei Florilor. Ca în fiecare an, în preajma Floriilor, la fiecare spectacol, câte o prinţesă a florilor conduce alaiul Florilor Frumoase. Teatrul Naţional pentru Copii vă aşteaptă cu noi poveşti şi cu multe surprize şi veşti minunate în continuare. Pe care însă, nu putem să le dezvăluim deocamdată. Vă putem anunţa doar că, duminica viitoare, pe 29 martie, fantezia celor mici şi a familiei va fi pusă din nou la grea încercare: urmează Carnavalul florilor.   Vă aşteptăm duminica, la matineu, la premierele Teatrului Naţional pentru Copii!

Sâmbătă, 21 martie 2015, cu ocazia celui de-al 11-lea Instameet global organizat de Instagram la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, sălile şi foaierele, scenele, spaţiile expoziţionale, dar si culisele, scările şi depozitele din spatele scenei au fost luate „în vizor” de peste 100 de tineri pasionaţi de fotografie şi utilizatori Instagram, care au avut prilejul să exploreze şi să fotografieze în premieră clădirea complet renovată a teatrului. Participanţii au fost provocaţi să realizeze şi să posteze fotografii care surprind lumea teatrului, folosindu-se de hashtag-ul #viatalateatru, ales special pentru acest proiect realizat in colaborare cu Teatrul National "I.L.Caragiale" din Bucuresti. Cu această ocazie s-a dat startul concursului de fotografii și clipuri video pe Instagram, #viatalateatru. Concursul se adresează tuturor utilizatorilor de Instagram și are ca scop promovarea teatrului ca formă de exprimare artistică și ca alternativă de petrecere a timpului liber. Instagramerii din București și din România care au fost prezenti la Instameet-ul organizat in 21 martie la Teatrul National, sunt primii invitați să se înscrie în concurs folosind hashtag-ul #viatalateatru - postand, până pe 29 martie 2015, fotografiile și clipurile realizate. Instagram este o rețea socială cu peste 300 de milioane de utilizatori și o comunitate de pasionați ai artelor vizuale și călătoriilor. Sâmbătă a fost o zi specială pentru comunitatea de instagrameri din Bucureşti, aceştia alăturându-se, prin evenimentul desfăşurat la Teatrul Naţional din Bucuresti, instagramerilor din celelalte oraşe ale lumii. Puteți vizualiza fotografiile și clipurile realizate aici și aici