Conferințele TNB

Difuzare online Duminică, 19 martie 2017, ora 11.00, la Sala Studio a TNB, domnul Andrei Pleșu a susținut conferința cu titlul Veselul Caragiale? Despre conferință În urmă cu mai bine de zece ani, Andrei Pleșu susținea prima sa conferință la Naționalul bucureștean, captivând publicul cu un cuceritor discurs Despre inimă. ”Când mă plictisesc, sau mă înfurii, sau cad în depresie, sau îmi vine să las totul baltă, (ceea ce mi se întâmplă zilnic, de îndată ce răsfoiesc ziarele), mă salvez, sau măcar mă ţin pe linia de plutire, răsfoind scrierile lui Nenea Iancu. O adevărată vitamină naţională, un bărbat curajos, realist, necomplezent, plin de haz, de relativism mântuitor şi de o sănătoasă melancolie…” Andrei Pleșu – Iarăși și iarăși Caragiale, Adevărul, 29 august 2016 Despre Andrei Pleșu Andrei Pleșu s-a născut în 1948 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Secţia de istoria şi teoria artei. A obţinut doctoratul în istoria artei la Universitatea din Bucureşti, cu teza Sentimentul naturii în cultura europeană. Lector universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti (cursuri de istorie şi critică a artei moderne româneşti). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti (1991–1997). Este fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur. Scrieri: Călătorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco Guardi, Meridiane, 1981; Ochiul şi lucrurile, Meridiane, 1986; Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: germană, maghiară); Limba păsărilor, Humanitas, 1994; Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, 1996; Eliten – Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin–New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, 2003 (trad.: franceză, maghiară, germană, engleză, polonă); Obscenitatea publică, Humanitas, 2004; Comèdii la Porţile Orientului, Humanitas, 2005; Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri, Humanitas, 2006; Note, stări, zile, Humanitas, 2010; Despre frumuseţea uitată a vieţii, Humanitas, 2011; Faţă către faţă, Humanitas, 2011; Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, 2012; Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri, Humanitas, 2013; O idee care ne suceşte minţile (în colaborare cu Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici, Humanitas, 2014; Dialoguri de duminică (în colaborare cu Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2015); numeroase studii şi articole în reviste româneşti şi străine. (date biografice preluate de pe humanitas.ro)                                     Cu această ocazie, vă puteți procura de la casa de bilete a teatrului conferința Despre inimă susținută de Andrei Pleșu la TNB în 2006. Alături de aceasta, se mai găsesc la vânzare peste 30 de conferinţe susţinute de personalităţi marcante ale culturii şi vieţii social-politice româneşti. Prețul unei conferințe (broșură + DVD) este de 25 de lei. Lista completă a conferințelor  

Difuzare online Duminică, 18 decembrie 2016, ora 11.00, la Sala Pictură a TNB, domnul General Dan Voinea a susținut conferința cu titlul Adevărul juridic despre decembrie 1989. Despre conferință În preajma comemorării evenimentelor din 22 decembrie 1989, ultima Conferință a Teatrului Național din acest an îl are ca invitat pe Generalul Dan Voinea, magistratul care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste: dosarul Revoluției din decembrie 1989 și cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990. Cu ocazia conferinței, se va lansa volumul „Dosarele Securității. Marian Munteanu și Miron Cozma versus Piața Universității” de Ramona Ursu, apărut la Editura Integral, 2016. Volumul prezintă în amănunt legăturile cu fosta Securitate ale lui Marian Munteanu și Miron Cozma. Atât fostul lider al studenților, cât și „generalul” minerilor au fost surse ale fostei Securități. Munteanu, botezat „Ioan” de securiști, a semnat angajamente și a scris note informative despre foști profesori și colegi de-ai săi de facultate, până în anul Revoluției, iar Cozma, sursa „Paul”, avea sarcina să dea informații despre colegii săi din mină. Deși au negat vehement după Revoluție că au avut vreun fel de legătură cu Securitatea lui Ceaușescu, CNSAS a stabilit, atât în cazul lui Munteanu, cât și în cazul lui Cozma că au fost persoane de sprijin și au scris note informative, fostul lider al studenților primind chiar și bani pentru „serviciile sale”. Prețul unui volum: 50 de lei. „Dosarul juridic al evenimentelor din 16-22 decembrie 1989 este mult diferit de ceea ce se vehiculează în cercurile politice și mass-media și contrazice speculațiile potrivit cărora în România ar fi avut loc o lovitură de stat. Din dosar rezultă că schimbarea regimului comunist s-a datorat sacrificiului făcut de tinerii români și nu este un efect al intervenției KGB-ului și a altor servicii de informații străine. Tot din dosar reiese că, în perioada 22-28 decembrie ’89, se manifestă fenomenul terorist care a avut ca scop înăbușirea revoltei și reinstaurarea reprezentanților administrației comuniste. Cauza tergiversării cercetărilor în dosarele privind victimele din decembrie 1989 este justiția înregimentată politic, care a influențat soluționarea dosarelor menite să demaște crimele din decembrie 89 și pe cele de la mineriade. Aceleași forte care au acționat represiv în ‘89 au acționat și în 13-15 iunie 1990. ” Despre Gen. Dan Voinea Dan Voinea (născut 23 iulie 1950) este general și magistrat român. Este procuror militar din anul 1982, între anii 1997 și 2000 a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 1989, când avea gradul de maior la Direcția Procuraturii Militare, a fost desemnat procuror în procesul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989. Generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al Revoluției din decembrie 1989 și cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990. Printre alte dosare instrumentate se numără și cel al atacului împotriva postului de radio „Europa Liberă”, cu sediul la München, comis de Carlos Șacalul la cererea lui Nicolae Ceaușescu, în 1981. În 2006, Dan Voinea a fost numit în funcția de procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare, din cadrul Parchetului General. A fost propus de ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, primind apoi aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii, cu unanimitate de voturi. Până în octombrie 2007 a deținut și interimatul șefiei Parchetelor Militare. În 2008, șeful Ministerului Public, Laura Kövesi, a cerut revocarea lui Voinea din funcția de adjunct al șefului Secției Parchetelor Militare pentru folosirea defectuoasă a resurselor umane ale secției. Ea l-a acuzat de nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor revoluției și mineriadelor. Prin decrete semnate de Președintele Traian Băsescu, în 20 martie 2009, generalul maior magistrat Dan Voinea a fost revocat din funcția de procuror șef adjunct al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în 1 aprilie a fost pensionat. În 2009, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins cererea lui Voinea de reîncadrare în funcția de procuror civil la Parchetul instanței supreme. În prezent, Dan Voinea este avocat și conferențiar al Universității „Titu Maiorescu”.

Difuzare online Duminică, 5 februarie 2017, ora 11.00, la Sala Pictura a TNB, domnul General Dan Voinea a susținut conferința cu titlul Adevărul juridic despre mineriada din 13 - 15 iunie 1990. Despre conferință După ce, la finele anului trecut, în cadrul Conferințelor Teatrului Național, procurorul Dan Voinea lămurea o parte dintre aspectele neelucidate ale Revoluției din decembrie 1989, Dan Voinea va susține o nouă conferință, pe 5 februarie 2017, de data aceasta cu dezvăluiri despre Mineriada din 1990. Noile informații oferite de conferențiarul Teatrului Național sunt cu atât mai așteptate cu cât, în decembrie 2016, Parchetul Militar anunța că în dosarul Mineriadei au fost puse sub acuzare pentru crime împotriva umanității mai multe persoane, printre care Ion Iliescu, Virgil Măgureanu sau Petre Roman. Reamintim că Generalul Dan Voinea este magistratul care a instrumentat, pe lângă dosarul Revoluției, și pe cel al Mineriadei din 1990. Cauza tergiversării cercetărilor în aceste dosare este, conform declarațiilor lui Voinea, „justiţia înregimentată politic, care a influenţat soluţionarea dosarelor menite să demaşte crimele din decembrie 89 şi pe cele de la mineriade. Aceleaşi forte care au acţionat represiv în ‘89 au acţionat şi în 13-15 iunie 1990”. La conferință va participa și jurnalista Ramona Ursu, care va acorda autografe pe volumul Dosarele Securității. Marian Munteanu și Miron Cozma versus Piața Universității apărut în 2016. Volumul prezintă în amănunt legăturile cu fosta Securitate ale lui Marian Munteanu și Miron Cozma. Prețul unui volum: 50 de lei. Despre Gen. Dan Voinea Dan Voinea (născut 23 iulie 1950) este general și magistrat român. Este procuror militar din anul 1982, între anii 1997 și 2000 a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 1989, când avea gradul de maior la Direcția Procuraturii Militare, a fost desemnat procuror în procesul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989. Generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al Revoluției din decembrie 1989 și cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990. Printre alte dosare instrumentate se numără și cel al atacului împotriva postului de radio „Europa Liberă”, cu sediul la München, comis de Carlos Șacalul la cererea lui Nicolae Ceaușescu, în 1981. În 2006, Dan Voinea a fost numit în funcția de procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare, din cadrul Parchetului General. A fost propus de ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, primind apoi aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii, cu unanimitate de voturi. Până în octombrie 2007 a deținut și interimatul șefiei Parchetelor Militare. În 2008, șeful Ministerului Public, Laura Kövesi, a cerut revocarea lui Voinea din funcția de adjunct al șefului Secției Parchetelor Militare pentru folosirea defectuoasă a resurselor umane ale secției. Ea l-a acuzat de nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor revoluției și mineriadelor. Prin decrete semnate de Președintele Traian Băsescu, în 20 martie 2009, generalul maior magistrat Dan Voinea a fost revocat din funcția de procuror șef adjunct al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în 1 aprilie a fost pensionat. În 2009, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins cererea lui Voinea de reîncadrare în funcția de procuror civil la Parchetul instanței supreme. În prezent, Dan Voinea este avocat și conferențiar al Universității „Titu Maiorescu”.

Difuzare online Duminică, 5 iunie 2016, de la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, a avut loc ultima conferință din această stagiune susținută de domnul Dan Dungaciu, având ca temă - „Furtună perfectă” în Europa. Spre un nou model de înțelegere a crizei europene Despre conferință „Europe is more than a geographical notion but less than an answer”. Tony Judt, 2011 Europa se află astăzi în vârtejul celei mai primejdioase crize prin care a trecut de la constituirea ei, iar intersecția lor poate produce o veritabilă „furtună perfectă”: Grecia (un Grexit evitat în extremis dar fără ca problemele structurale să fie rezolvate); criza economică sau incapacitatea zonei euro se a se redresa și a crește economic satisfăcător; agresiunea Rusiei și dosarul ucrainean (Crimeea și Donbas), dosarul sirian și criza masivă și fără precedent a emigranților / refugiaților; posibilul Brexit (indiferent de rezultat criza din marea Britanie nu va putea fi ostoită curând), resurecția partidelor „populiste”, pe formulă identitară și eurosceptice față de o Europă care ar vrea mai multe prerogative; dosarul turc cu toate consecințele de rigoare, terorismul care a lovit chiar în centrul politic și administrativ al continentului. Bazată pe cercetări sociologice calitative și cantitative, conferința încearcă să pună ordine între aceste straturi de criză, deosebind între cauze și efecte în toate aceste evoluții deconcertante și identificând nucleul crizei la nivelul dimensiunii identitare carente a Uniunii Europene. Faptul că nu putem spune, la unison, „We, the people”, precum americanii în Constituția lor, face ca UE să fie astăzi nu doar foarte departe de Statele Unite ale Europei, dar și aproape incapabilă să răspundă – ca Europă! - provocărilor la care este supusă. Dan Dungaciu Despre Dan Dungaciu Din 2009 este profesor universitar și Coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București (Catedra de Sociologie). Este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor al Universității din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), cel mai vechi master de profil din România (www.securitatesianaliza.ro). Din anul 2011, este Directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (www.ispri.ro). Din 2013, este Președintele Fundației Universitare a Mării Negre (www.fumn.eu), aflată sub egida Academiei Române. A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituţii occidentale: Fernand Braudel Institute (Binghamton, SUA), Max Weber Centre for Advanced Cultural and Social Study (Erfurt, Germania), Department of Political Science and Public Administration – Law, Economics and Political Sciences’ School of Athens (Atena, Grecia), Central European University (Budapesta, Ungaria), Department of Social Sciences – Anglia Polytechnic University (Cambridge, Marea Britanie), Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Viena, Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Halle, Germania), Triangle Research Centre (North Carolina, USA) etc. A participat la zeci de congrese internaționale, conferințe și seminarii pe teme de profil. În 2006-2007 a servit ca Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Exerne (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), iar în perioada 2009-2010 a fost Consilier pe probleme de integrare europeană al Președintelui R. Moldova. Este membru al mai multor asociaţii internaţionale și naţionale de profil. Este laureat al mai multor premii naționale și internaționale: premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995); Premiului Internaţional pentru Sociologie al Universităţii din Istambul (2001); Premiului de Stat „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova, decernat de preşedintele R. Moldova în decembrie 2009; Diploma de Excelență a Fundației Răsăritul Românesc Din R. Moldova (2015); „Autorul anului în R. Moldova - 2006”, acordat de Postul de Radio Vocea Basarabiei, Chişinău, pentru volumul “Moldova ante portas”, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005; Premiul „Inima de Aur” pentru activitate publicistică având ca temă R. Moldova, decernat de Fundaţia pentru Democraţie Creştină, Chişinău, 2005; Premiul “Ion Chelcea” pentru tinerii sociologi pe anul 2005. A fost implicat și a coordonat numeroase proiecte naționale și internaționale. Este autorul a zeci de studii de specialitate, rapoarte de specialitate și peste 25 de volume de profil, printre cele mai recente numindu-se: Basarabia e România? Dileme identitare și (geo)politice în R. Moldova (2011), Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului (2012), Șapte teme fundamentale pentru România (2014), Enciclopedia de Relații Internaționale (2015) etc. În 2015 a fost cooptat la nivelul Academiei Române în echipa de realizatori/coordonatori ai Strategiei de dezvoltare a României pe următori 20 de ani (2015-2035), sub coordonarea generală a Președintelui Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad.

Difuzare online Duminică, 2 iunie 2019, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Dan Dungaciu a susținut conferința cu tema Europa după furtună. Ce vor, de fapt, europenii? Despre conferințăConferința cercetează evoluțiile din UE după „furtuna perfectă” cu care aceasta s-a confruntat cu circa cinci ani în urmă. „Furtuna perfectă” a însemnat sincronicitatea unor fenomene precum criza economică, valuri de migrație, succesiune de atacuri teroriste și amenințările Rusiei. Efectul acestul veritabil „cocktail Molotov”, care include și Brexitul sau alegerea lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, este schimbarea aproape radicală a configurației politice a continentului.Dispariția „centrului” politic și a partidelor așa zis populiste au devenit realitate cotidiană. Nimic nu a rămas neafectat, dacă nu în formă (partide tradiționale, de „mainstream”), atunci în conținut (discursul politic al acestora).Ce va urma? Încotro se îndreaptă Europa? Care mai sunt valorile care ne țin împreună? Cât este dezinformare sau fake news și cât evoluție naturală? Care mai este relevanța internațională a continentului nostru? Cum arată lumea Americii și lumea Europei? Anti-americanismul este occidentalism sau anti-occidentalism? Asistăm la „declinul Occidentului” sau la ruperea relațiilor euro-atlantice? Care este prețul plătit de civilizația europeană?Toate acestea într-o conferință care, chiar dacă nu va avea toate răspunsurile, va pune, cel puțin, întrebarile corecte. Dan Dungaciu  Despre Dan DungaciuDan Dungaciu este din 2009 Profesor universitar și Coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București (Catedra de Sociologie). Este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor al Universității din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), cel mai vechi master de profil din România. Din anul 2011, este Directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”. Din 2013, este Președintele Fundației Universitare a Mării Negre, aflată sub egida Academiei Române. În 2006-2007 a servit ca Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Exerne (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), iar în perioada 2009-2010 a fost Consilier pe probleme de integrare europeană al Președintelui R. Moldova. Este membru al mai multor asociaţii internaţionale și naţionale de profil.A fost implicat și a coordonat numeroase proiecte naționale și internaționale. Este autorul a zeci de studii de specialitate, rapoarte de specialitate și peste 25 de volume de profil, printre cele mai recente numindu-se: Basarabia e România? Dileme identitare și (geo)politice în R. Moldova (2011), Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului (2012), Șapte teme fundamentale pentru România (2014), Enciclopedia de Relații Internaționale (2015) etc. În 2015 a fost cooptat la nivelul Academiei Române în echipa de realizatori/coordonatori ai Strategiei de dezvoltare a României pe următori 20 de ani (2015-2035), sub coordonarea generală a Președintelui Academiei Române.Dintre cele mai recente volume publicate/coordinate, amintim: Romania: 100 Years since the Great Union (Editor), Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2018; The Perfect Storm of the European Crisis (Editor), Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2017; Enciclopedia de Diplomație (coordonator și autor), Bucureşti, Editura RAO, 2018; Enciclopedia Românilor de Pretutindeni (coordonator și autor), Bucureşti, Editura RAO, 2018; Enciclopedia Relaţiilor Internaţionale (coordonator și autor), Vol. I și 2, Bucureşti, Editura RAO, 2017; Nihil Obstat. Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului, Ediție revăzută și adăugită, Editura Libris, 2018; Reunirea (coautor cu Petrișor Peiu), București, Editura Litera, 2017.

Difuzare online Duminică, 16 iunie 2019, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Marian Voicu va susține conferința cu tema Tezaurul României de la Moscova - o problemă istorică, politică sau de drept internațional? Despre conferințăEste cel mai vechi litigiu al României. Au trecut 100 de ani, două războaie mondiale, revoluţii, lovituri de stat, valuri de foamete şi deportări. Lumea a suferit transformări uriaşe, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă.Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depozite şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise, cărţi rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.Inventarele sunt însă, cu excepția aurului BNR, sumare, incomplete și niciodată centralizate.După mai bine de 100 de ani, întrebările fundamentale rămân aceleași: ce am trimis și ce am primit? Mai este chestiunea Tezaurului de actualitate? Este de natură politică, istorică sau de drept internațional? Care este contenciosul româno-rus? Cât de importante sunt documentele inedite care continuă să apară?Nu există o dispută similară în lume. Dacă de 100 de ani, românii vorbesc de Tezaurul românesc, rușii preferă sa vorbească de istoria Tezaurului românesc.Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Este aceasta o situaţie fără ieşire? Marian Voicu Despre Marian VoicuMarian Voicu este jurnalist și realizator de filme documentare. Lucrează de peste 20 de ani în televiziune şi radio, ca prezentator și producător de diverse formate publicistice. Timp de zece ani a documentat pentru TVR comunităţile româneşti - de la istroromâni şi aromâni, până la românii de peste Bug și cei din Federația Rusă. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat în 2011.Printre cele mai recente filme documentare se numără Breaking Fake News: Războiul de după războiul rece? (2017) și Torna, torna, fratre: Povestea aromânilor spusă de ei înșiși (2015).A publicat Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism (Humanitas, 2018), Visul lui Cotovschi, în volumul colectiv Vin rușii! (Humanitas, 2018) și Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani (Humanitas, 2016).A primit mai multe premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar Exodul: O tragedie siriană (2015).A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2014). 

Difuzare online Duminică, 18 noiembrie 2018, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Prof. Dr. Dumitru Borțun a susţinut conferinţa cu tema România - o enigmă, un miracol și un paradox. Sarcinile următoarei generații!   Despre conferinţă După 1989, în România s-a conturat un singur consens generalizat care poate fi considerat interes public: integrarea României în structurile euro-atlantice. În 2018, exact în anul Centenarului, unele personalităţi politice au început să-şi manifeste nemulţumirea faţă de insistenţa cu care Uniunea Europeană ne cere să respectăm standardele pe care ne-am angajat să le respectăm. Dar integrarea în Uniunea Europeană este doar un mijloc; scopul este finalizarea procesului de modernizare a României – proces care a început în secolul al XIX-lea. Nu avem ce căuta în Uniunea Europeană cu ţărani care ară cu calul şi îşi cresc gâştele pe marginea drumului, cu muncitori care trag chiulul şi fură din fabrici, cu medici şi profesori şpăgari, cu elevi şi studenţi care copiază la examene, cu jurnalişti agramaţi şi iresponsabili, cu poliţişti şi magistraţi corupţi, cu funcţionari publici opaci la nevoile cetăţenilor, cu cetăţeni apolitici, fără conştiinţă civică şi cu politicieni cinici, amorali şi apatrizi. În condiţiile actuale, aderarea la Uniunea Europeană s-a dovedit un bumerang: în perioada post-aderare am asistat la tensiuni, contradicţii şi conflicte – pe scurt, la o integrare conflictuală, care poate genera o reacţie anti-occidentală, de respingere a valorilor Uniunii Europene şi a integrării în Uniunea Europeană. România nu este doar „o enigmă şi un miracol”, cum a scris George Brătianu. Îndrăznesc să spun că ea este şi un mare paradox. Înainte de a părăsi România, fostul şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a făcut o afirmaţie cât o sentinţă: „România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin”. Privită cu luciditate, România apare ca o ţară plină de contradicţii de nedepăşit, de dileme morale, de conflicte ideologice, de fracturi între grupuri mari ale societăţii. La prima vedere, cauzele acestora sunt economice; în viziunea mea, ele sunt culturale, ţin de idealurile, valorile şi norme care ne reglementează viaţa. Pentru a înţelege conceptul de modernitate, primul pas este identificarea „valorilor modernităţii”, pe care le voi prezenta, pentru claritatea expunerii, în opoziţie cu valorile pre-moderne. Resetarea culturală a României este una dintre sarcinile următoarei generaţii. Aşa cum spunea Karl Popper, fiecare generaţie poate conferi un sens istoriei, prin formularea propriilor sale scopuri. Alegerea scopurilor nu poate fi dictată nici de natură, nici de un presupus „sens al istoriei”; ea poate fi făcută de noi înşine, ca fiinţe responsabile. În acest sens, voi face nişte sugestii pentru următoarea generaţie de cetăţeni ai României. Prof. univ. dr. Dumitru Borţun, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Adminstrative   Despre Prof. univ. dr. Dumitru Borţun Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti – SNSPA, unde predă cursurile „Analiza discursului public”, „Semiotică. Teorii ale limbajului”, „Etică în comunicare” şi „Responsabilitate socială corporativă”. La Facultatea de Management din cadrul SNSPA predă cursul „Etică în afaceri şi responsabilitate socială corporativă”. În 2009, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţilor din România – ANSOC l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”. În 2015 a primit tilul de „Personalitatea anului 2015”, acordat de Revista Legal Point pentru „promovarea valorilor morale în tehnicile de comunicare”, iar în 2017, Diploma de Excelenţă „Integritate, Bună Guvernanţă şi Responsabilitate Socială”, acordată de Eurolink – Casa Europei. A publicat peste 130 de studii, eseuri, articole şi interviuri în volume colective, publicaţii de specialitate şi reviste de cultură. Este autorul mai multor cursuri universitare, precum şi al cărţilor Bazele epistemice ale comunicării (Ars Docendi, 2002), Relaţiile Publice şi noua societate (Tritonic, 2005, 2012), Responsabilitatea socială corporativă: de la relaţii publice la dezvoltare durabilă, coordonator (Tritonic, 2012) , Bazele epistemice ale comunicării – ediţia a II-a, revizuită şi adăugită (Tritonic, 2013), Mareea neagră: limba română sub asediu. Greşeli de exprimare în mass media din România (Tritonic, 2015), Meanings & co.The interdisciplinarity of communication, semiotics and multimodality, ed. (Springer International Publishing AG, 2018). Este membru în consiliul de redacţie al mai multor publicaţii de specialitate, precum şi în comitetul ştiinţific al unor conferinţe internaţionale. Din 2016 este preşedintele Comitetului de organizare al Conferinţei Internaţionale Semiosis in Communication, organizată o dată la doi ani de SNSPA, în colaborare cu International Association for Semiotic Studies – IASS. Este membru fondator al Asociaţiei Române de Relaţii Publice – ARRP (din 1995). Adunarea Generală din 2 martie 2005 l-a ales Preşedintele ARRP, funcţie pe care a deţinut-o până în mai 2008. În prezent este Preşedintele Juriului de Onoare al ARRP.  

Difuzare online Duminică 12 noiembrie 2017, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, a avut loc conferința cu tema Trei aromâni: Bolintineanu, Anghel, Vinea susținută de Conf. Răzvan Voncu. Despre conferință De ce „trei aromâni”? Mai întâi, pentru că există astăzi, inclusiv în spațiul public românesc, o tentativă de a acredita alteritatea aromânilor, în raport cu ceilalți români. Or, adevărul este că, risipiți de istorie în mai multe state şi culturi balcanice, aromânii au dat valori de vârf în culturile greacă, sârbă, bulgară sau albaneză (ba chiar şi în alte culturi europene), dar numai în cultura română ei sunt acasă. Numai aici, ei sunt prezențe organice, care completează şi desăvârşesc curente şi epoci esențiale, cum sunt paşoptismul, epoca lui Carol I şi interbelicul. Nicăieri altundeva nu se poate alcătui o panoramă verosimilă a culturii respective exclusiv prin aromâni, aşa cum, la limită, se poate alcătui în cultura noastră, din Evul Mediu şi până azi. În al doilea rând, chiar şi cei care recunosc adevărul istoric şi lingvistic al apartenenței aromânilor la românitate au tendința de a proiecta contribuția acestora sub spectrul conservatorismului spiritual. Există o evidentă tendință de a alege, dintre modelele ilustre ale aromânilor din cultura noastră, mai degrabă pe savantul Tache Papahagi, custode al limbii şi al civilizației române străvechi, decât pe Marian Papahagi, marele umanist de deschidere europeană. Pe ilustra Matilda Caragiu-Marioțeanu, dialectolog şi lingvist de talie europeană, nu pe Toma Caragiu, actor şi poet, spirit ludic şi genial „tulburător” al apelor conformismului... Am ales, de aceea, din lunga istorie a aromânilor în literatura română, trei figuri care ilustrează inovația, creativitatea, curajul schimbării. Pe romanticul Dimitrie Bolintineanu, care dă o originală nuanță de senzualitate orientală naivului romantism paşoptist. Pe enigmaticul Dimitrie Anghel, visător fantasc şi poet estetizant până la manie, fără de care nu se poate vorbi, la noi, de simbolism. În fine, pe Ion Vinea, creatorul suprarealismului românesc, care, în plină derută a iraționalismului, aduce în publicistica noastră dintre cele două Războaie Mondiale cuvenita măsură şi echilibrul convingerilor democratice. Toți trei ilustrează o altă fațetă a dimensiunii aromâne în literatura noastră. Fațeta curajului estetic şi intelectual, a ieşirii din rând, a creativității întemeietoare. Şi, nu în ultimul rând, a continuității acestei dimensiuni aromâne, care, de altfel, e prezentă şi astăzi în cultura română. Răzvan Voncu            Despre Răzvan Voncu Răzvan Voncu (n. 1969), critic şi istoric literar, este conferențiar universitar doctor la Departamentul de Studii Literare al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Predă istoria literaturii române, istoria intelectualității evreieşti din România şi balcanologie. Este autorul a 16 cărţi, dintre care menţionăm Secvenţe literare contemporane (2001; ed. a II-a, 2010), Orizonturi medievale (2003), Despre Preda (2003), Eseuri critice (2006), Fragmente de noapte (2008), Un deceniu de literatură română (2009), Zece studii literare (2010), Labirintul mărturisirii (2012), O istorie literară a vinului în România (2013), Poeți români de azi, I (2015), Arhitectura memoriei (2016). A colaborat, din 1989 și până în prezent, la majoritatea revistelor literare de prestigiu din țară: Luceafărul , Viața românească, Tribuna, Apostrof, Contemporanul, Cultura, Caiete critice, Literatorul, Poesis. În prezent, este redactor-șef al revistei România literară. A primit mai multe premii literare și jurnalistice, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică, istorie literară și eseu (2017), Premiul Național „Marin Sorescu” (2002), Premiul „Titu Maiorescu” pentru critică literară al Academiei Române (2003), Premiul Național „Tudor Arghezi” – Opera Omnia pentru critică literară (2017) și Premiul Filialei București – Critică, istorie literară și eseu a Uniunii Scriitorilor (2014). A fost tradus în franceză, engleză, italiană, sârbă și macedoneană. Este cetățean de onoare al municipiului Târgu Cărbunești.

Difuzare online Duminică 26 noiembrie 2017, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, a avut loc conferința cu tema Cultura română - între Occidentul latin și Orientul bizantin susținută de Acad. Ioan-Aurel Pop. Despre conferință Românii sunt singurul popor european care, prin originea romană, prin numele lor provenit de la Roma, prin limba neolatină și prin forma de creștinare, sunt, pe de o parte, occidentali, iar prin componenta slavă, prin limba slavonă a cultului, a cancelariilor și a culturii medievale, prin alfabetul chirilic (utilizat până în secolul al XIX-lea), prin biserica lor bizantină sunt, pe de altă parte, răsăriteni. Cultura românească a oscilat între aceste două extreme înainte de a realiza sincronizarea cu modelul de succes occidental, în cadrul unei sinteze sui generis. De aici provin și cele două mari orientări culturale – cea latinistă, modernistă și prooccidentală și cea protocronistă, autohtonistă și tradițională – care ne-au marcat existența și ne-au conferit specificul de cultură de interferență. Ioan-Aurel Pop Despre Acad. Ioan-Aurel Pop Ioan-Aurel Pop este profesor universitar și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, autor și coautor a peste șaptezeci de cărți, tratate și manuale și a peste cinci sute de studii și articole, Doctor Honoris Causa al universităților din Alba Iulia, Timișoara, Oradea, Cahul, Galați, Sibiu, Târgu Mureș, Universitatea de Stat din Chișinău, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. Este membru titular al Academiei Române, al Academiei Europene de Știință și Artă de la Salzburg, al Academiei Naționale Virgiliene din Mantova (Italia) și membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris. A activat ca director al Institutului Cultural Român din New York (SUA) și al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (Italia). Este director al Centrului de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române.

Difuzare online Duminică, 13 martie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, domnul Ion Pop va susține conferința cu tema Tristan Tzara, dadaismul şi avangarda românească. Despre conferință Dedicată centenarului mişcării Dada, lansată la Zürich în februarie 1916, conferinţa îşi propune schiţarea unui portret critic al principalului mentor dadaist care a fost Tristan Tzara, începând cu anii săi de formare ca poet român, în ambianţa post-simbolistă bucureşteană, alături de tineri precum Ion Vinea, Adrian Maniu şi alţii. Vor fi comentate „primele poeme” scrise între anii 1913-1915, înainte ca poetul să plece la studii în Elveţia, ca stadiu pregătitor pentru ceea ce urma să fie „insurecţia de la Zürich”. În centrul expunerii se va afla perioada 1916-1921, a celor Şapte manifeste Dada, ilustrată semnificativ şi de producţia poetică marcată de programul şi spiritul mişcării, cu consecinţe importante asupra întregii opere, bunăoară în amplul poem-reper care este Omul aproximativ (1931). A treia secvenţă a prelegerii va fi dedicată ecourilor dadaiste în spaţiul avangardist românesc, înregistrând şi prezenţa lui Tristan Tzara prin colaborări trimise revistelor de avangardă de la noi, care-i tipăreau paralel versurile scrise în româneşte, rămase în arhivele prietenilor. Referinţe fireşti la contextul internaţional în care a luat naştere şi s-a afirmat mişcarea Dada sunt avute în vedere pentru a evidenţia locul particular pe care acest moment îl ocupă în viaţa literară şi artistică din primele decenii ale secolului XX. Despre Ion Pop S-a născut la 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1964 - 2007). A condus, ca redactor şef şi director, revista studenţească de cultură “Echinox” (1969 - 1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle-Paris 3 (1973 - 1976), iar între anii 1990 - 1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei. În anul 2015 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Volume de poezie publicate: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011), Casa scărilor (2015). Critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), « Echinox ».Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013). Publicistică : Ore franceze, I, 1979 ; II, 2002); Interviuri.Între biografie şi bibliografie (2011); Dezordinea de zi (2012). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, ed. definitivă 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006, şi antologia Avangarda românească, Bucureşti, 2015. A tradus cărţi de Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricœur, Benjamin Fondane, Paul Morand.