Conferințele TNB

Duminică, 14 februarie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, domnul Iulian Fota va susține conferința cu tema Răzbunarea istoriei. România și sfârșitul vacanței. Preț 16 lei. Despre conferință Conferinta este dedicată transformărilor prin care trece sistemul internațional, insistând asupra consecințelor pe care acestea le pot avea asupra României. Ideea centrală este de „sfârșit al vacanței”, teorie explicativă dezvoltată de Iulian Fota în ultimii ani. Despre Iulian Fota Iulian Fota este conferențiar universitar la Academia Națională de Informații și doctor în ştiinţe politice. Între 2009-2014, Iulian Fota a fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate națională şi șef al Departamentului de Securitate Națională din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. În trecut, a mai deţinut si alte funcţii de conducere, precum director al Colegiului Naţional de Apărare (2005-2009) sau șef al Secţiunii „Apărare” din cadrul Misiunii României la NATO, Bruxelles, Belgia (2008-2001) . Între 2004-2010, a făcut parte din grupul de experţi „Team Europe”, grup al Comisiei Europene destinat popularizării principalelor politici europene în noile state membre, iar în perioada 2007-2008 a fost membru al Balkan Task Force, grup de evaluare strategică organizat de Institutul de Studii de Securitate al UE de la Paris. Între 2006-2009, a deţinut funcţia de co-director al unui proiect de cercetare din cadrul Programului NATO „Science for Peace”. Din 2015, a fost invitat să facă parte din consiliul director al CEPA- Center for European Policy Analysis, principalul think tank american dedicat Europei Centrale. În această calitate, în 2015 a coordonat raportul unei echipe româno-americane de experți, intitulat „High Tide - Romanian Security on Europe’s Frontline”. A contribuit la mai multe lucrări colective realizate de: Institutul de studii de apărare și istorie militară, România; Academia Națională de Informații, România; Colegiul NATO de la Roma, Italia; Centrul pentru control democratic al forțelor armate, Elveția; Centrul pentru studii europene de securitate, Olanda. A publicat numeroase articole pe teme precum securitatea națională, securitatea internațională, relații internaționale, în ziarele sau revistele Foreign Policy România, Adevărul, Dilema Veche, Curentul, România Liberă, Ziua, 22, Q Magazine, Timpolis Între 1993-1997, a contribuit la înființarea și afirmarea unor organizații neguvernamentale precum Fundația EURISC, Fundația Colegiului Național de Apărare sau Centrul de Studii NATO din cadrul SNSPA. Inițiator și co-organizator al unora dintre primele seminarii și stagii de pregătire pe problematica relațiilor civil-militar, a studiilor de securitate sau a integrării euro-atlantice. Decorat cu Steaua României, în grad de Ofițer; Ordinul Coroanei, în grad de Mare Ofițer (Belgia); Ordinul Național pentru Merit, în grad de Comandor (Polonia); Marea Cruce a Ordinului Suveran de Malta.

Difuzare online Duminică, 28 februarie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, poeta Nora Iuga a susținut conferința intitulată Domnul Beligan e de vină că am devenit poet. „Prima mea întâlnire cu scena a fost la trei ani, când am văzut opereta Voievodul țiganilor. De atunci, nu am mai visat altceva decât să ajung pe scenă. Nu s-a putut și așa am devenit poetă.” Nora Iuga Despre Nora Iuga S-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat în jur de 20 de volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; retrasă din librării și biblioteci, având interdicție de publicare timp de șapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piața cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); Câinele ud e o salcie (2013). Volume de proză și poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara și tânărul (în Germania, Spania, Italia, Franța, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom și Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) și volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania și Slovenia), Autobuzul cu cocoșați și Poem de octombrie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franța), O inimă venind pe picioroange (în Elveția). A tradus peste 30 de titluri din Friedrich Nietzsche, August Strindberg, Paul Celan, Ernst Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc.

Difuzare online Duminică, 13 martie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, domnul Ion Pop va susține conferința cu tema Tristan Tzara, dadaismul şi avangarda românească. Despre conferință Dedicată centenarului mişcării Dada, lansată la Zürich în februarie 1916, conferinţa îşi propune schiţarea unui portret critic al principalului mentor dadaist care a fost Tristan Tzara, începând cu anii săi de formare ca poet român, în ambianţa post-simbolistă bucureşteană, alături de tineri precum Ion Vinea, Adrian Maniu şi alţii. Vor fi comentate „primele poeme” scrise între anii 1913-1915, înainte ca poetul să plece la studii în Elveţia, ca stadiu pregătitor pentru ceea ce urma să fie „insurecţia de la Zürich”. În centrul expunerii se va afla perioada 1916-1921, a celor Şapte manifeste Dada, ilustrată semnificativ şi de producţia poetică marcată de programul şi spiritul mişcării, cu consecinţe importante asupra întregii opere, bunăoară în amplul poem-reper care este Omul aproximativ (1931). A treia secvenţă a prelegerii va fi dedicată ecourilor dadaiste în spaţiul avangardist românesc, înregistrând şi prezenţa lui Tristan Tzara prin colaborări trimise revistelor de avangardă de la noi, care-i tipăreau paralel versurile scrise în româneşte, rămase în arhivele prietenilor. Referinţe fireşti la contextul internaţional în care a luat naştere şi s-a afirmat mişcarea Dada sunt avute în vedere pentru a evidenţia locul particular pe care acest moment îl ocupă în viaţa literară şi artistică din primele decenii ale secolului XX. Despre Ion Pop S-a născut la 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1964 - 2007). A condus, ca redactor şef şi director, revista studenţească de cultură “Echinox” (1969 - 1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle-Paris 3 (1973 - 1976), iar între anii 1990 - 1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei. În anul 2015 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Volume de poezie publicate: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011), Casa scărilor (2015). Critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), « Echinox ».Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013). Publicistică : Ore franceze, I, 1979 ; II, 2002); Interviuri.Între biografie şi bibliografie (2011); Dezordinea de zi (2012). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, ed. definitivă 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006, şi antologia Avangarda românească, Bucureşti, 2015. A tradus cărţi de Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricœur, Benjamin Fondane, Paul Morand.

Difuzare online Duminică 27 martie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, doamna Lavinia Betea a susținut conferința cu tema Psihologia comunismului. Despre conferință „Ideologia comunistă a țintit utopia ,,omului nou”. Un proiect psihologic, în fapt, prin care se urmărea formarea unei comunități planetare. Oamenii ar fi semănat unii cu alții, ca și atomii, în avuție, comportamente și visuri. În acest scop s-au depus uriașe eforturi instituționale și financiare. Au fost uciși, torturați, încarcerați și deportați milioane de oameni. S-au educat și reeducat trei generații în spiritul vieții în colectiv și pentru colectiv. Ce-a mai rămas din ,,omul nou” în zilele noastre? O întrebare la care voi răspunde pe baza cercetărilor istoriei comunismului și a investigațiilor efectuate prin metoda anchetei pe eșantion în sondări succesive”. Lavinia Betea Despre Lavinia Betea Este absolventă a Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia Filozofie-Istorie şi doctor în psihologie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Actualmente este profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Este autor și co-autor a peste 20 de volume publicate de prestigioase edituri din țară și străinătate pe teme de psihologie politică și istorie a comunismului. În scopul documentării asupra culiselor puterii a realizat cărți de interviu cu foști lideri comuniști și cu victime ale ,,luptei de clasă”. A efectuat, totodată, laborioase cercetări de arhivă. Dintre lucrările publicate reținem: Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machaivelli. Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea (Adevărul, 2011); Poveşti din Cartierul Primăverii (Curtea Veche Publishing, 2010); Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici (Editura Fundaţiei Culturale Române, 2007); Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei (Compania, 2006);Mentalităţi şi remanenţe comuniste. Aspecte psihosociale (Nemira, 2005); Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea; Convorbiri neterminate (Polirom, 2001); Psihologie politică. Individ, lider, mulţime în regimul comunist (Polirom, 2001); Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu (Evenimentul românesc, 1997). A coordonat trilogia Biografia lui Ceaușescu (Cetatea de Scaun, 2015, Adevărul 2013, 2012). A fost distinsă cu Premiul Academiei Române pentru cartea Lucrețiu Pătrășcanu – moartea unui lider comunist (Humanitas, 2001). A colaborat cu circa o sută de articole la reviste științifice de circulație internațională. A fondat și a condus revista de specialitate Societal and Political Psychology International Review. A participat la conferințe și simpozioane de specialitate în Franța, Italia, Mexic, Ungaria, Ucraina, Tunisia, Portugalia, Indonezia, Serbia. A lucrat ca jurnalist de presă scrisă și televiziune. A condus secția de istorie recentă a cotidianelor Jurnalul Național și Adevărul și colaborează cu TVR în realizarea unor serii de documentare istorice.

Duminică, 10 aprilie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național din București va avea loc conferința susținută de Dr. Dana Safta cu tema Fragmente subiective despre medicină și artă. Întâlniri majore cu personalități marcante din istoria medicinei și a teatrului românesc. Despre conferință Directorul medical al Spitalului Elias, Dr. Dana Safta este renumită pentru profesionalismul său, fiind medic în specialitatea ORL de peste 35 de ani. Cu o îndelungată experiență în țară, cu stagii de pregătire în străinătate, Dr. Safta a cunoscut nume importante care au făcut istorie în medicina românească. În același timp, Dana Safta este și o mare iubitoare de teatru, un spectator pasionat, o prietenă a actorilor, pe mulți dintre aceștia cunoscându-i mai întâi din relația doctor-pacient. În cadrul conferinței de la TNB, Dr. Dana Safta va vorbi despre legăturile dintre medicină și artă, cele două domenii dedicate exclusiv oamenilor, sănătății fizice și spiritului. Despre Dr. Dana Safta Doctor în Științe Medicale, Medic primar ORL Studii: Facultatea de Medicinǎ generalǎ „Carol Davilla”, Bucureşti (1973 – 1979); Master / Studii postuniversitare: IFACF - ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotǎ” Bucureşti (1982 - 1985) - Rezidenţiat în specialitatea ORL; Doctorat: UMF „Carol Davilla” (1998 - 2008), Bucureşti- Importanţa spaţiului paraglotic în cancerul de laringe Experienţă: La Spitalul Universitar de Urgenţǎ Elias: Director medical (din 2010); Director general adjunct ( 2001-2006); Director managementul calitǎţii ( 2007-2010); Șef de secţie ORL (din 2011). Cursuri / Training-uri / Certificate: Curs de fibroscopie naso-faringo-laringianǎ - Geneva, 1994; Curs de endoscopie laringiană - Pampano Hospital, Florida,1996; Curs chirurgie endoscopică laringiană - Düsseldorf, Germania, 2002; Curs de Laser în ORL – Spitalul Universitar Berlin, 1999; Stagiu clinic: Laser ORL – Dep. H.M.O. Berliner Krankenhaus, 2000; Curs de management spitalicesc - UMF „Carol Davila” Bucureşti, 2001-2002; Curs şi stagiu: Tehnici de Chirurgie endoscopicǎ naso-sinuzalǎ, Graz 2003; Cursuri în cadrul Campusului E.U.F.O.S - Rhodos, Grecia, 2004; Curs de protezare auditivǎ - Copenhaga, 2004; Cursuri şi participare în cadrul I.F.O.S. - Roma, 2005; Curs de vertij - Maastricht, 2005; Cursuri în cadrul Campusului E.U.F.O.S. – Viena, 2007; Curs de vertij - Marsilia, 2007; Curs de management spitalicesc la SNSPMS - Bucureşti 2006; Modern ENT Workshop, Miami 1995. Activitate profesionalǎ şi ştiinţificǎ ORL: - Chirurgia de urgenţă a specialităţii. - Participare cu prezentări de cazuri, metode de investigaţii, cât şi modalităţi terapeutice în şedinţele periodice ştiinţifice ale specialitǎţii (U.S.S.M.). -Activitate didactică cu studenţii de medicină generală în perioada de detaşare ca medic specialist în Bucureşti. - Membru în comitetul editorial al revistei Medic.ro din 2013, editată de Versa Puls Media - Membru în comitetul editorial al revistei ORL.ro din 2013, editată de Versa Puls Media - Membru în comitetul editorial al revistei Farmacist.ro din 2013, editată de Versa Puls Media - Participări la congrese naționale și internaționale Distincții: Meritul Sanitar în grad de Cavaler, 2004 Activitate publicistică: Autor și co-autor a 33 de lucrări de specialitate. Co-autor a două cărți medicale: Manifestări otorinolaringologice în sarcină, Autori: Loredana Mitran, Mihai Mitran, Daniela Safta, Editura Versa Puls Media, București, 2012; Îndrumar pentru examenul practic în specialitatea ORL și chirurgie cervico-facială, Sub redacția Romeo Călărașu, Tiberiu Dimitriu, Daniela Safta; Coautor – capitolul: Evidarea ganglionară cervicală; MSC Media, București, 2013

Vizionează online   Duminică, 17 aprilie 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național din București, domnul Cătălin Ștefănescu a susținut conferința cu tema Semnul exclamării! Despre conferință “O călătorie prin câteva feluri diferite de a înțelege ideea de cultură, de la paradigme lingvistice la manipulări ideologice, de la eschimoși și pigmei la secretarul de partid și de la Nea Vasile de la Vadul Moților la Ridley Scott.” Despre Cătălin Ştefănescu Membru UNITER, Cătălin Ştefănescu este, din 1999, realizator şi gazdă a programului Garantat 100% de la TVR 1. Cătălin Ştefănescu a obţinut numeroase premii pentru reportajele şi filmele documentare realizate sub acest generic: între 2003 şi 2006 - Premiul APTR pentru emisiune culturală şi pentru magazin cultural, în 2002 - Premiul pentru cel mai bun documentar românesc - Penitenciar (prezentat, printre altele, la Festivalul Internaţional de Film Antropologic - Sibiu). Tot în 2002, a luat Marele Premiu TELEVEST (la Timişoara) - pentru Regizorul... şi Premiul CNA pentru cel mai bun program local de televiziune - Garantat 100%. În 2010, i-a fost acordat Premiul Flacăra pentru jurnalism. Garantat 100% reprezintă una dintre cele mai longevive şi apreciate emisiuni culturale din România. Lista invitaţilor prezenţi în platoul Garantat 100%, de-a lungul timpului, cuprinde personalităţi de anvergura celebrei actriţe Vanessa Redgrave, a sopranei Sarah Brightman, a scriitorului-filosof Pascal Bruckner sau a regizorului Andrei Şerban. Născut pe 29 decembrie 1968 la Râmnicu Vâlcea, Cătălin Ştefănescu a absolvit în 1995 Facultatea de Litere a Universităţii Babeş Bolyai, din Cluj-Napoca, lucrarea de licenţă pe care a susţinut-o fiind despre teatrul antic din Grecia. Între 1991 şi 1998, a publicat o serie de articole în Contemporanul, Steaua, Cotidianul (suplimentul Litere, arte, idei ), Canava Odeon, Direcţia 9. A fost şeful compartimentului de difuzare şi imagine la TVR Cluj, apoi secretar general de redacţie la TVR Cluj, dar şi realizator şi prezentator al emisiunii Întâlnirea de Sâmbătă (TVR 1 şi TVR2).

Difuzare online   Duminică, 8 mai 2016, de la ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, doamna Georgeta Filitti a susținut conferința cu tema România regală în La Belle Epoque. Despre conferință Răstimpul dintre ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi Primul Război Mondial a însemnat o perioadă de efervescenţă, de creativitate şi inovaţie resimţită benefic în spaţiul românesc. Războiul din 1877-78, în urma căruia s-au obţinut independenţa statală, o monarhie tot mai ancorată în realităţile româneşti şi o economie în plină dezvoltare fac din România arbitrul Balcanilor. Creaţia instituţională (bănci, biblioteci, institute, spitale, şcoli superioare, aşezăminte de binefacere), arhitectura de for public şi particulară (rămasă azi aproape singura mândrie a oraşelor noastre), sistemul educaţional cu eficienţă dovedită – toate au evidenţiat valenţele naţionale. Cultura a însemnat un schimb profitabil de valori cu Occidentul. Şcolirea unor români în marile centre apusene, venirea şi rămânerea în România a numeroşi medici, arhitecţi, ziarişti, profesori au pus o pecete cosmopolită pe manifestările spirituale din această epocă. În acelaşi timp, fondul naţional a fost inteligent valorificat iar vectorul de căpetenie în domeniu rămâne familia regală. Cultivarea costumului popular, încurajarea industriei casnice ţărăneşti, popularizarea arhitecturii tradiţionale, susţinerea învăţământului sătesc, culegerea folclorului se îmbină armonios cu modernitatea promovată de numeroasele personalităţi culturale ale timpului. M. Eminescu, G. Coşbuc, N. Grigorescu, G. Enescu, I. Ghica, M. Kogălniceanu, C. A. Rosetti, G. Gr. Cantacuzino, P.P. Carp, Iancu Bălăceanu, Take Ionescu, familia Brătianu, Ion Cantacuzino, Victor Babeş, Carol Davilla, N. Iorga, familia Storck, Spiru Haret şi încă mulţi alţii dinamizează societatea. O presă de mare expresivitate – în limbile română, greacă sau franceză – face operă de informare şi cultivare totodată a opiniei publice. Observatori străini avizaţi considerau Bucureştiul unul dintre cele mai muzicale oraşe din lume. Artişti români şi străini evoluau pe scena Ateneului, multe concerte desfăşurându-se sub înalt patronaj regal. Pasiunea pentru teatru îşi găseşte o inegalabilă confirmare în producţiile Teatrului Naţional şi ale teatrelor particulare. Repertoriul autohton, la concurenţă cu cel străin, ţine în alertă spectatorii din zonele urbane. Cursele de cai, animate de Jockey Club, raliurile auto, demonstraţiile aviatice adună un public uriaş. Acolo se etalează ultimele creaţii ale modei, adusă din străinătate ori confecţionată în ţară. Această pulsaţie a societăţii în ritm european e oglindită şi de viaţa de societate. Animatoare sunt în primul rând femeile. Cultivate, inteligente, multe remarcabil de frumoase, ele reuşesc să se impună deopotrivă în ţară şi, de pildă, la Paris, unde ţin saloane prin excelenţă de factură intelectuală. La belle époque a privit, fără îndoială, precumpănitor, elita socială. În acelaşi timp, formarea clasei de mijloc, ambiţia de a avansa pe scara socială ca şi grija autorităţilor pentru variate programe sociale au însemnat un efort statornic de utilizare a energiilor, de solidarizare a comunităţilor, de desăvârşire a individului. O epocă apusă, parte din tradiţia noastră europeană, spre care merită să ne întoarcem adeseori ca exemplu de reuşită a unei lumi arbitrate de instituţia monarhică. Georgeta Filitti Despre Georgeta Filitti Specialist în istoria modernă şi contemporană a României. Editor de documente. Studii: Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1961); doctor în istorie al Universităţii din Cluj (1971). Experienţă profesională: - Cercetător ştiinţific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, până la gradul de cercetător principal I (1961-1998); Consilier la Fundaţia „Ion Ghica” (1997-2004); Bibliotecar, şef de secţie la Biblioteca Metropolitană Bucureşti (2003-2007); Cercetător principal I la Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (din 2007). Publicaţii (selecție): 1975-2004 – editează Operele lui M. Kogălniceanu (Oratorie, 9 vol., 1864-1891), pentru care primeşte premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei (1983); 1978 – Enciclopedia istoriografiei româneşti (coautor); Din 1982 – editează din opera lui Nicolae Iorga: Opere economice, Istoria poporului românesc, Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, Istoria românilor, vol. VIII, Istoria românilor pentru poporul românesc, 2 vol., Istoria românilor, vol X, Discursuri parlamentare (1907-1917); 1985-2008 – editează din opera lui I.C. Filitti (Opere alese, Jurnal, 1913-1919; Rolul diplomatic al fanarioţilor, Omul prin operă); 1996 – George Ciorănescu. Românii şi ideea federalistă; 1997 – Memoriile lui Nicolae Suţu, mare postelnic al Moldovei, 1798-1871, trad. din lb. franceză, introducere, note şi comentarii; 1998 – Vocile exilului. Antologie; 2002 – Ion Bălăceanu. Amintiri politice şi diplomatice, 1848-1903, traducere din limba franceză, introducere, note şi comentarii; 2003-2006 – Călători străini despre ţările române în sec. al XIX-lea. Serie nouă, 1800-1840, 3 vol. (coautor şi prefaţator); 2004 – Călători români în Grecia. Antologie; 2006 – Călătorind în timp cu…; Mileniul românesc (coautor, cu versiune şi în limba engleză); 2007 – Testamente. Antologie; Călătorie în timp prin Bucureşti; 2008 – Din viața exilului românesc (1954-1968), vol I: 1954 – 1957; 2010 – Mereu împreună. România-Grecia. 130 de ani de relații diplomatice. Traduceri: – Matilla Ghyka: Popasuri ale tinereţii mele; Fericit ca Ulise; Ploaia de stele. Rubrici permanente: – Din istoria notariatului, în Revista notarilor publici din România (din anul 2000); – Odinioară oamenii îşi trimiteau scrisori; România acum 100 de ani, în Magazin istoric (din anul 2002); Arhive bucureştene, în revista Biblioteca Bucureştilor a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Difuzare online Duminică, 22 mai 2016, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, domnul Pavel Șușară va susține conferința cu titlul - Constantin Brâncuși sau despre sculptura fără istorie. Despre conferință Nicio altă personalitate a culturii române nu pare să fi stârnit fascinaţia şi pasiunea pe care le-a prilejuit, într-un timp relativ scurt, Constantin Brâncuşi. Nici măcar existenţa umană şi culturală eminesciană, de departe cea mai semnificativă în spaţiul interesului public românesc pe un interval care depăşeşte limitele stricte ale unui secol, în care un destin romantic se confundă, până la absorbţie, cu amplitudinea mitologică şi cu freamătul metafizic al unei opere cvasilegendare, nu s-a bucurat de o atât de irepresibilă şi de pătimaşă chemare spre cunoaştere. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic şi simbolic exclusiv apusean, până pe la mijlocul secolului XIX spaţiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exerciţiu curent şi ca practică însuşită. Fără a se plasa în descendenţa directă a unui model anume, dar şi fără a reanima, prin citat cultural, vreo formă muzeificată, Brâncuşi sugerează, într-o perspectivă eliberată atât de pragmatismul reprezentării cât şi de bovarismul construcţiei imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un anumit spaţiu paradiziac, al inocenţei primordiale. Pavel Șușară Despre Pavel Șușară - Critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român, cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română - Născut în 1953, loc. Bănia, jud. Caraş-Severin - Absolvent al Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu’’ (Universitatea de Arte Frumoase) Bucureşti, facultatea de Muzeologie - Istoria şi Teoria Artei, 1977-1981 - Colaborări cu studii şi articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice şi de angajament civic la revistele: Arta, serie veche şi nouă, SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul (serie nouă), Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural, Libertatea, Europa liberă, Acolada etc.                   - Colaborări la radio şi la televiziune, realizatorul emisiunii Lentila de contact, TVR Cultural - Expoziţii organizate în ţară şi în străinătate (Ungaria, Polonia, Italia), participări la simpozioane, congrese şi întâlniri de specialitate în ţară şi în câteva ţări europene ( Italia, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Finlanda). - Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia critică; Membru al Uniunii Scriitorilor din România, secţia poezie; Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă (AICA) - Atestat în muzeografie; Expert în artă, atestat de Ministerul Culturii; Preşedinte al Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România; Evaluator bunuri culturale mobile, membru UNEVAR Cărţi publicate(selecțiuni): Regula jocului, poezie, l996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Veto, poeme în proză, l998 ( premiul ,,Al.Odobescu” pentru poezie, Călăraşi 1998); Tetraktys, poeme, 2000 (nominalizată la Premiul pentru experiment al ASPRO, Târgul de carte Bookharest 2001); Opt poveşti adevărate/ cu fiinţe minunate, poezie pentru copii, 2000 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Corneliu Baba, album monografic, editura Parkstone, Paris, 2001 (nominalizat la Premiul pentru carte de artă, Târgul de carte Bookharest 2001, Premiul pentru cea mai bună carte românească apărută la o editură străină, Târgul de carte Bookharest 2002 ); Sinuciderea se amână, proză scurtă, 2003 (nominalizată la Premiul pentru proză al ASPRO); Corneliu Baba, album monografic, ediția în limba română, Editura Monitorul Oficial, 2013 Alte premii şi distincţii: Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici din România - 1995 Premiul Cella Delavrancea pentru activitatea culturală din anul 1997 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României, 2004 Premiul Oreste Tafrali, Academia de poezie, Iaşi, 2010   În 2002 înființează Galeria de artă Luchian 12. În 2005 înfiinţează Casa de licitaţie Pogany. În 2005 înfiinţează Asociația Experților și a Evaluatorilor de artă din România, al cărei Preşedinte este.   Foto: ArtIndex

Difuzare online Duminică, 5 iunie 2016, de la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, a avut loc ultima conferință din această stagiune susținută de domnul Dan Dungaciu, având ca temă - „Furtună perfectă” în Europa. Spre un nou model de înțelegere a crizei europene Despre conferință „Europe is more than a geographical notion but less than an answer”. Tony Judt, 2011 Europa se află astăzi în vârtejul celei mai primejdioase crize prin care a trecut de la constituirea ei, iar intersecția lor poate produce o veritabilă „furtună perfectă”: Grecia (un Grexit evitat în extremis dar fără ca problemele structurale să fie rezolvate); criza economică sau incapacitatea zonei euro se a se redresa și a crește economic satisfăcător; agresiunea Rusiei și dosarul ucrainean (Crimeea și Donbas), dosarul sirian și criza masivă și fără precedent a emigranților / refugiaților; posibilul Brexit (indiferent de rezultat criza din marea Britanie nu va putea fi ostoită curând), resurecția partidelor „populiste”, pe formulă identitară și eurosceptice față de o Europă care ar vrea mai multe prerogative; dosarul turc cu toate consecințele de rigoare, terorismul care a lovit chiar în centrul politic și administrativ al continentului. Bazată pe cercetări sociologice calitative și cantitative, conferința încearcă să pună ordine între aceste straturi de criză, deosebind între cauze și efecte în toate aceste evoluții deconcertante și identificând nucleul crizei la nivelul dimensiunii identitare carente a Uniunii Europene. Faptul că nu putem spune, la unison, „We, the people”, precum americanii în Constituția lor, face ca UE să fie astăzi nu doar foarte departe de Statele Unite ale Europei, dar și aproape incapabilă să răspundă – ca Europă! - provocărilor la care este supusă. Dan Dungaciu Despre Dan Dungaciu Din 2009 este profesor universitar și Coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București (Catedra de Sociologie). Este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor al Universității din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), cel mai vechi master de profil din România (www.securitatesianaliza.ro). Din anul 2011, este Directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (www.ispri.ro). Din 2013, este Președintele Fundației Universitare a Mării Negre (www.fumn.eu), aflată sub egida Academiei Române. A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituţii occidentale: Fernand Braudel Institute (Binghamton, SUA), Max Weber Centre for Advanced Cultural and Social Study (Erfurt, Germania), Department of Political Science and Public Administration – Law, Economics and Political Sciences’ School of Athens (Atena, Grecia), Central European University (Budapesta, Ungaria), Department of Social Sciences – Anglia Polytechnic University (Cambridge, Marea Britanie), Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Viena, Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Halle, Germania), Triangle Research Centre (North Carolina, USA) etc. A participat la zeci de congrese internaționale, conferințe și seminarii pe teme de profil. În 2006-2007 a servit ca Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Exerne (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), iar în perioada 2009-2010 a fost Consilier pe probleme de integrare europeană al Președintelui R. Moldova. Este membru al mai multor asociaţii internaţionale și naţionale de profil. Este laureat al mai multor premii naționale și internaționale: premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995); Premiului Internaţional pentru Sociologie al Universităţii din Istambul (2001); Premiului de Stat „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova, decernat de preşedintele R. Moldova în decembrie 2009; Diploma de Excelență a Fundației Răsăritul Românesc Din R. Moldova (2015); „Autorul anului în R. Moldova - 2006”, acordat de Postul de Radio Vocea Basarabiei, Chişinău, pentru volumul “Moldova ante portas”, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005; Premiul „Inima de Aur” pentru activitate publicistică având ca temă R. Moldova, decernat de Fundaţia pentru Democraţie Creştină, Chişinău, 2005; Premiul “Ion Chelcea” pentru tinerii sociologi pe anul 2005. A fost implicat și a coordonat numeroase proiecte naționale și internaționale. Este autorul a zeci de studii de specialitate, rapoarte de specialitate și peste 25 de volume de profil, printre cele mai recente numindu-se: Basarabia e România? Dileme identitare și (geo)politice în R. Moldova (2011), Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului (2012), Șapte teme fundamentale pentru România (2014), Enciclopedia de Relații Internaționale (2015) etc. În 2015 a fost cooptat la nivelul Academiei Române în echipa de realizatori/coordonatori ai Strategiei de dezvoltare a României pe următori 20 de ani (2015-2035), sub coordonarea generală a Președintelui Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad.

      Deși acceptase cu plăcere invitația lui Ion Caramitru de a deschide noua serie a Conferințelor Teatrului Național, din motive de sănătate, Neagu Djuvara se vede nevoit să anuleze conferința programată pe 2 octombrie la Sala Studio. Teatrul Național București îi urează multă sănătate îndrăgitului istoric și scriitor!   Contravaloarea biletelor cumpărate poate fi recuperată de la Casa de Bilete a TNB pentru biletele cumpărate la casă și de pe mystage.ro pentru cele achiziționate online!     La 100 de ani, Neagu Djuvara vorbeşte despre ce a făcut în ultima sută de ani În urmă cu 10 ani, Neagu Djuvara lansa noua serie a Conferințelor Teatrului Național, reînnodând, la inițiativa lui Ion Caramitru, o tradiție îndelungată și de înalt reper cultural a TNB. După trei conferințe susținute de-a lungul unui deceniu, Neagu Djuvara, aflat la incredibila vârstă de 100 de ani, inaugurează pe 2 octombrie 2016, ora 11.00, la Sala Studio, o nouă stagiune a Conferințelor Teatrului Național. După cum scria Andrei Pleșu, Neagu Djuvara „dinamitează - fără frivolitate – ideea că știința istoricului trebuie să fie acră, țeapănă, atrăgătoare doar pentru câțiva colegi scorțoși”. Tocmai de aceea, scrierile sale se bucură de reeditări și tiraje importante, iar interviurile sale, pline de farmec, haz sau ironie sunt savurate și intens popularizate în mediul virtual sau prin viu grai. Născut în plin război mondial, Neagu Djuvara venea pe lume la 18 august 1916, la București, într-o familie boierească de origine aromână, care a dat țării mai mulți oameni politici, diplomați și universitari. Istoric, diplomat, filosof, jurnalist şi romancier, Neagu Djuvara își obține licenţa la Sorbona (istorie, 1937) şi doctoratul în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941) și este rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS. La Stockholm, funcţionează ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Rămâne în exil, militând, până în 1961, în diverse organizaţii ale diasporei. În 1961 pleacă în Republica Niger, unde va sta 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. În 1972, obţine doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filosofie a istoriei. Din 1984 este secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când se întoarce în ţară. Este membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. Titlurile celor trei conferințe susținute de Neagu Djuvara la Teatrul Național București sunt: Războiul de 77 de ani; O scurtă experiență cu Serviciile occidentale de spionaj; Neagu Djuvara: Actor și interpret de poezie. * Preocupat, în mod special, de filosofia istoriei și de istoria României, Neagu Djuvara a semnat mai multe lucrări de referință: Le droit roumain en matière de nationalité (teză de doctorat); Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations (carte premiată de Academia Franceză și tradusă în română sub titlul Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor); Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle (în româneşte, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne); O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri; Cum s-a născut poporul român; Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii; De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul; Însemnările lui Georges Milesco (roman); Amintiri şi poveşti mai deocheate; Amintiri din pribegie (versiune franceză: Bucarest–Paris–Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil (1948–1990); Există istorie adevărată?; Thocomerius–Negru Vodă, un voivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti; Războiul de şaptezeci şi şapte de ani (1914–1991) şi premisele hegemoniei americane. Eseu de istorie-politologie; Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI–XX); Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă; Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări; O scurtă istorie ilustrată a românilor (tradusă şi în limba engleză sub titlul A Brief Illustrated History of Romanians).