Conferințele TNB

Duminică, 19 mai 2019, ora 11.00, în Foaierul Tapiseriilor, Gheorghe Florescu va susține conferința Cafeaua noastră cea de toate zilele și dizidența. Despre conferințăMarile revoluții ale omenirii s-au născut în urma unor discuții la cafea. Licoarea aromată pune mintea în mișcare, iar din conversațiile ce urmează se naște progresul. Istoria consemnează nenumărate exemple în acest sens.Cum i-a ajutat o ceașcă de cafea bună (procurată cu greu) pe români să reziste în vremea socialismului și ce aduce cafeaua de calitate consumatorului de astăzi?La toate acestea va răspunde Gheorghe Florescu la conferința din 19 mai 2019, în care spectatorii vor putea savura una dintre cele mai rare cafele din lume, Kenya Top Peaberry. Despre Gheorghe FlorescuGheorghe Florescu s-a născut la 8 mai 1944, în timpul unui bombardament anglo-american, în București. La vârsta de 8 ani, după arestarea tatălui său, fost detectiv la Siguranţa Statului, începe să lucreze ca băiat de prăvălie, apoi ca ajutor al unchilor săi olteni care vindeau în Piaţa Vitan. Termină liceul, dar consideră că nu are condiţiile necesare pentru a urma Facultatea de Istorie, aşa cum şi-ar fi dorit. Se căsătoreşte şi, după terminarea stagiului militar, se angajează în comerţul de Stat. Între 1964 şi 1971 trece, pe rând, prin toate funcţiile operative ale comerţului en-gros (primitor-distribuitor, dispecer, şef de secţie al Depozitului de Delicatese Panduri din cadrul Agenţiei de Import).  În martie 1971, preia de la mentorul său, cafegiul armean Avedis Carabelaian, magazinul de cafea şi dulciuri din Bd. Hristo Botev 10. Treptat, locul acesta devine un adevărat punct de reper al boemei artistice a Capitalei. Are aici drept clienţi mari personalităţi ale vieţii literare, artistice şi medicale, dar şi figuri importante din Justiţie, Miliţie şi Securitate. La 4 martie 1977, blocul din Hristo Botev 10 se prăbuşeşte, dar, printr-un extraordinar noroc, el scapă cu viaţă. În anii '80, lupta pentru aprovizionarea noului său magazin din str. Sfinţilor 6 se dovedeşte extrem de riscantă. În aprilie 1985 e arestat şi condamnat la 11 ani de închisoare. Eliberat condiţionat în 1988, se angajează din nou în comerţ. Participă la Revoluţia română, apoi la «fenomenul Piaţa Universităţii» ca şofer personal al unor jurnalişti americani. În octombrie 1990, suferă un accident vascular cerebral, în urma căruia rămâne cu o hemipareză pe partea dreaptă. Reînvaţă să scrie cu mâna stângă şi, în 2007, după patru ani de muncă intensă, reuşeşte să termine cartea de memorii Confesiunile unui cafegiu. Un volum în care autorul ne surprinde cu dezvăluiri surprinzătoare, învăluite în savoarea cafelei şi axate pe realitatea ultimilor ani ai regimului ceauşist, năpădiţi, sufocant, de cozi interminabile, speculă şi aranjamente de tot soiul.  

Difuzare online Duminică, 2 iunie 2019, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, Dan Dungaciu a susținut conferința cu tema Europa după furtună. Ce vor, de fapt, europenii? Despre conferințăConferința cercetează evoluțiile din UE după „furtuna perfectă” cu care aceasta s-a confruntat cu circa cinci ani în urmă. „Furtuna perfectă” a însemnat sincronicitatea unor fenomene precum criza economică, valuri de migrație, succesiune de atacuri teroriste și amenințările Rusiei. Efectul acestul veritabil „cocktail Molotov”, care include și Brexitul sau alegerea lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, este schimbarea aproape radicală a configurației politice a continentului.Dispariția „centrului” politic și a partidelor așa zis populiste au devenit realitate cotidiană. Nimic nu a rămas neafectat, dacă nu în formă (partide tradiționale, de „mainstream”), atunci în conținut (discursul politic al acestora).Ce va urma? Încotro se îndreaptă Europa? Care mai sunt valorile care ne țin împreună? Cât este dezinformare sau fake news și cât evoluție naturală? Care mai este relevanța internațională a continentului nostru? Cum arată lumea Americii și lumea Europei? Anti-americanismul este occidentalism sau anti-occidentalism? Asistăm la „declinul Occidentului” sau la ruperea relațiilor euro-atlantice? Care este prețul plătit de civilizația europeană?Toate acestea într-o conferință care, chiar dacă nu va avea toate răspunsurile, va pune, cel puțin, întrebarile corecte. Dan Dungaciu  Despre Dan DungaciuDan Dungaciu este din 2009 Profesor universitar și Coordonator de doctorat la Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București (Catedra de Sociologie). Este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor al Universității din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), cel mai vechi master de profil din România. Din anul 2011, este Directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”. Din 2013, este Președintele Fundației Universitare a Mării Negre, aflată sub egida Academiei Române. În 2006-2007 a servit ca Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Exerne (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), iar în perioada 2009-2010 a fost Consilier pe probleme de integrare europeană al Președintelui R. Moldova. Este membru al mai multor asociaţii internaţionale și naţionale de profil.A fost implicat și a coordonat numeroase proiecte naționale și internaționale. Este autorul a zeci de studii de specialitate, rapoarte de specialitate și peste 25 de volume de profil, printre cele mai recente numindu-se: Basarabia e România? Dileme identitare și (geo)politice în R. Moldova (2011), Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului (2012), Șapte teme fundamentale pentru România (2014), Enciclopedia de Relații Internaționale (2015) etc. În 2015 a fost cooptat la nivelul Academiei Române în echipa de realizatori/coordonatori ai Strategiei de dezvoltare a României pe următori 20 de ani (2015-2035), sub coordonarea generală a Președintelui Academiei Române.Dintre cele mai recente volume publicate/coordinate, amintim: Romania: 100 Years since the Great Union (Editor), Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2018; The Perfect Storm of the European Crisis (Editor), Cambridge: Cambridge Scholars Publishing, 2017; Enciclopedia de Diplomație (coordonator și autor), Bucureşti, Editura RAO, 2018; Enciclopedia Românilor de Pretutindeni (coordonator și autor), Bucureşti, Editura RAO, 2018; Enciclopedia Relaţiilor Internaţionale (coordonator și autor), Vol. I și 2, Bucureşti, Editura RAO, 2017; Nihil Obstat. Elemente pentru o teorie a națiunii și naționalismului, Ediție revăzută și adăugită, Editura Libris, 2018; Reunirea (coautor cu Petrișor Peiu), București, Editura Litera, 2017.

Difuzare online Duminică, 16 iunie 2019, ora 11.00, la Sala Mică a TNB, Marian Voicu va susține conferința cu tema Tezaurul României de la Moscova - o problemă istorică, politică sau de drept internațional? Despre conferințăEste cel mai vechi litigiu al României. Au trecut 100 de ani, două războaie mondiale, revoluţii, lovituri de stat, valuri de foamete şi deportări. Lumea a suferit transformări uriaşe, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă.Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917. Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depozite şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de artă din muzee şi colecţiile private, odoarele mănăstireşti, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise, cărţi rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române, începând cu secolul al XIV-lea.Inventarele sunt însă, cu excepția aurului BNR, sumare, incomplete și niciodată centralizate.După mai bine de 100 de ani, întrebările fundamentale rămân aceleași: ce am trimis și ce am primit? Mai este chestiunea Tezaurului de actualitate? Este de natură politică, istorică sau de drept internațional? Care este contenciosul româno-rus? Cât de importante sunt documentele inedite care continuă să apară?Nu există o dispută similară în lume. Dacă de 100 de ani, românii vorbesc de Tezaurul românesc, rușii preferă sa vorbească de istoria Tezaurului românesc.Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Este aceasta o situaţie fără ieşire? Marian Voicu Despre Marian VoicuMarian Voicu este jurnalist și realizator de filme documentare. Lucrează de peste 20 de ani în televiziune şi radio, ca prezentator și producător de diverse formate publicistice. Timp de zece ani a documentat pentru TVR comunităţile româneşti - de la istroromâni şi aromâni, până la românii de peste Bug și cei din Federația Rusă. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat în 2011.Printre cele mai recente filme documentare se numără Breaking Fake News: Războiul de după războiul rece? (2017) și Torna, torna, fratre: Povestea aromânilor spusă de ei înșiși (2015).A publicat Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism (Humanitas, 2018), Visul lui Cotovschi, în volumul colectiv Vin rușii! (Humanitas, 2018) și Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani (Humanitas, 2016).A primit mai multe premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar Exodul: O tragedie siriană (2015).A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2014). 

Noua stagiune a Conferințelor Teatrului Național va debuta în octombrie, lună dedicată unui parteneriat cu revista Dilema veche. Redactorul șef al revistei, Sever Voinescu, se va afla în dialog cu Valeriu Stoica, fost Ministru al Justiției (13 octombrie 2019, la Sala Atelier) și cu criticul de teatru George Banu (20 octombrie 2019, Sala Atelier).  Ambele conferințe vor începe la ora 11.00! Duminică, 13 octombrie 2019, de la ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, va avea loc conferința Sever Voinescu în dialog cu Valeriu Stoica. Afacerea dreptului și dreptul în afaceri. Despre conferință„Lumea se află în căutarea dreptății de când se știe și tot ceea ce putem găsi, din câte se pare, este satisfacție ori insatisfacție personală. Cum ne raportăm la dreptate? Avem idee care este dreptatea înainte de a lăsa ochii plânși să ceară s-o vadă? Dar, poate că dreptatea este unul dintre acele idealuri spre care noi toți tindem fără să-l putem măcar defini rațional. Atunci, poate că este mai bine să-l negociem. Nu cumva exact asta ne învață democrația? Pentru un antic mult citat, dreptul este arta binelui și a echității. Dar dacă cumva este arta de a negocia satisfacția pe care o numim adesea „dreptate”? Dreptul este o știință precisă, cu reguli clare, de o logică impecabilă, adesea asemuită matematicii. Dar pe cât este dreptul de riguros, pe atât obiectul său – dreptatea – este de capricios. Oare nu cumva, după ce părăsește tratatele academice, dreptul devine mai degrabă o afacere? Și dacă da, e chiar așa de rău?Într-o Românie de-a dreptul obsedată de pușcării, corupție și legi penale, ca să înțelegem mai bine ce ar fi dreptatea și care ar trebui să fie rolul dreptului în societate, este mai potrivit să privim spre un domeniu crucial pentru binele nostru comun, unde dreptul joacă de asemenea un rol esențial, dar care nu stârnește prea multe patimi: spre domeniul afacerilor. Avem noi toți învățăminte de tras din lumea afacerilor. Printre altele, putem înțelege, privind atent lumea afacerilor, ce este, de fapt, dreptatea?” Sever Voinescu            Sever Voinescu (n. 1969, Ploiești) a absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității București. Din 1994, avocat în Baroul București. 1994 – 1996: asistent universitar la Catedra de Drept a Academiei de Studii Economice din București. 1998 – 2000: Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe. 2000 – 2003: Consul General al României la Chicago. 2004 – 2008: Coordonator al Programului de Politică Externă la Institutul pentru Politici Publice. 2008 – 2012: Deputat în Parlamentul României, pe toată durata mandatului conducând Delegația Parlamentului la Adunarea Parlamentară NATO. De la 1 ianuarie 2016 este redactor-șef al săptămânalului cultural Dilema veche și, din același an, realizează săptămânal emisiunea Europa Christiana la televiziunea Trinitas. Începând din 1993, a publicat peste 3000 de articole, comentarii și eseuri în publicații culturale sau în cotidiene precum Dilema/ Dilema veche, 22, Observator cultural, Cotidianul, Evenimentul Zilei. A contribuit la conținutul mai multor volume și se mândrește mai ales cu o carte dedicată operei, intitulată Canta che ti passa - convorbiri cu Virginia Zeani.          Valeriu Stoica (n. 1953, București) este politician, avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității București. A devenit membru al Partidului Național Liberal în 1990, a fost vicepreședinte al acestuia în perioada 1997 - 2001 și președinte al partidului între februarie 2001 -  august 2002. A fost Ministrul Justiției în guvernele conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile și  Mugur Isărescu. În 2006 a părăsit PNL și a devenit membru fondator al Partidului Liberal Democrat. Valeriu Stoica este partener fondator al Societății Civile de Avocați Stoica & Asociații, unde a creat în ultimii ani una dintre cele mai importante firme de avocatură din România, specializată în litigii civile și comerciale. Este autor și coautor al unui mare număr de lucrări juridice din domeniile dreptului civil, dreptului comercial, drepturilor omului.

Duminică, 20 octombrie 2019, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, va avea loc conferința Sever Voinescu în dialog cu George Banu. Reîntoarceri. Prieteni vechi sau foști prieteni? în cadrul proiectului Conferințele TNB. Despre conferințăPentru vechii greci, prietenia era „o virtute” obţinută graţie schimburilor intelectuale şi afective între „oameni de bine”, întrucât evaluarea partenerilor serveşte ca fundament, dar şi drept garanţie pertinenţei acestei legături interpersonale. Discursurile asupra statutului prietenului s-au constituit ca o transmitere de ştafetă prin timp de la Aristotel şi Cicero la Montaigne, Nietzsche şi la atâţia alţii, ca Blanchot şi Derrida. Cea mai mare parte a acestor exegeţi consideră prietenul ca fiind „un alt eu însumi”, un „al treilea” care însoţeşte „dublul” din care orice fiinţă este construită, sau chiar un „alter ego”. Dar oamenii pleacă și vin, viețile tuturor sunt călătorii în cel mai propriu sens al cuvântului. Ce se întâmplă cu prietenii ale căror drumuri merg spre zări diferite? Dar cu prieteniile care se rup? Dar cu prieteniile viitoare? O viață bogată, precum cea a lui Georges Banu, poate constitui foarte bine începutul unei reflecții pe tema prieteniei. Și mai ales pentru că viața lui George Banu este impregnată de teatru, și mai toate prieteniile sale se leagă de teatru, putem folosi chiar experiența teatrului ca să ne minunăm împreună de experiența prieteniei. Sever Voinescu          Sever Voinescu (n. 1969, Ploiești) a absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității București. Din 1994, avocat în Baroul București. 1994 – 1996: asistent universitar la Catedra de Drept a Academiei de Studii Economice din București. 1998 – 2000: Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe. 2000 – 2003: Consul General al României la Chicago. 2004 – 2008: Coordonator al Programului de Politică Externă la Institutul pentru Politici Publice. 2008 – 2012: Deputat în Parlamentul României, pe toată durata mandatului conducând Delegația Parlamentului la Adunarea Parlamentară NATO. De la 1 ianuarie 2016 este redactor-șef al săptămânalului cultural Dilema veche și, din același an, realizează săptămânal emisiunea Europa Christiana la televiziunea Trinitas. Începând din 1993, a publicat peste 3000 de articole, comentarii și eseuri în publicații culturale sau în cotidiene precum Dilema/ Dilema veche, 22, Observator cultural, Cotidianul, Evenimentul Zilei. A contribuit la conținutul mai multor volume și se mândrește mai ales cu o carte dedicată operei, intitulată Canta che ti passa - convorbiri cu Virginia Zeani.         George Banu (n. 1943, Buzău) este profesor de studii teatrale la Sorbona, președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, membru de onoare al Academiei Române. Redactor șef al revistei de reputație internațională Alternatives théâtrales și director de colecție la Editura Actes Sud, a publicat un număr important de volume consacrate teatrului modern și protagoniștilor acestuia, cum ar fi  Peter Brook, Klaus Michael Grüber, Giorgio Strehler, Antoine Vitez sau Ariane Mnouchkine. Este autorul unei trilogii despre teatru şi pictură: Le Rideau, L′homme de dos şi Nocturnes. A lucrat cu celebrul scenograf Yannis Kokkos, publicând lucrarea Le scénographe et le héron.  Lucrarea sa Rouge et or reprezintă o lucrare de referinţă pentru poetica teatrului à l′italienne. Este autorul studiului Mémoires du théâtre şi al unui volum dedicat spectacolului japonez L′acteur qui ne revient pas. A obţinut de trei ori premiul pentru cea mai bună carte a Franţei. Textele lui sunt traduse în italiană, germană, spaniolă, rusă, slovacă, română. A realizat două filme, dedicate lui Shakespeare şi lui Cehov, ambele premiate de UNESCO. Este doctor honoris causa al mai multor universități. A primit premiul UNITER pentru opera. Sorbona i-a dedicat volumul omagial Călătoriile sau orizontul teatrului, unde au semnat Peter Brook, Andrei Șerban, Eugenio Barba, Radu Penciulescu, Niky Wolcz.  

Duminică, 10 noiembrie 2019, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB va avea loc conferința Lista canonică de proză și poezie a „României literare”. După luna octombrie, dedicată unui parteneriat cu revista „Dilema Veche”, în lunanoiembrie Conferințele TNB vor fi realizate în colaborare cu „România literară”. Cunoscuți critici și istorici literari, cu toții colaboratori ai „României literare”,reuniți în jurul directorului acestei reviste, Nicolae Manolescu, vor face o listă cu cărțile de proză și poezie pe care le consideră cele mai valoroase și reprezentative pentru literatura română. Participă: Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Mihai Zamfir. Prezintă: Gabriel Chifu

Duminică, 24 noiembrie 2019, ora 11.00, la Sala Atelier a TNB va avea loc conferința România literară în dialog cu cititorii. Participă: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Cristian Pătrășconiu, Răzvan Voncu Invitați speciali: Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Livius Ciocârlie, Alex Ștefănescu, Mihai Zamfir

Seria Conferințelor TNB în parteneriat cu cele mai importante reviste românești de cultură continuă, în luna decembrie, cu două dezbateri organizate de Revista 22. Duminică, 8 decembrie 2019, ora 11.00, la Sala Mică a TNB va avea loc conferința 1989-2019: Eșecul liberalismului?Invitați: Andrei Cornea, Raluca Alexandrescu, Sorin Ioniță, Octavian ManeaModerator: Ștefan Vianu   Desene de Dan Perjovschi

Difuzare online Duminică, 8 decembrie 2019, de la ora 11.00, la Sala Atelier a TNB a avut loc conferința Silvia Colfescu la povești cu Anamaria Smigelschi: Despre boema românească din anii '70-'80. Revedere cu arta lui Ion Alin Gheorghiu și Vladimir Șetran. Despre conferință După o primă conferință susținută la TNB în 2018, cu titlul Povești din București - un oraș cu vocația supraviețuirii, scriitoarea și graficiana Silvia Colfescu revine cu o nouă conferință, de data aceasta sub forma unui dialog cu graficiana Anamaria Smigelschi. Sunteți invitați la o discuție despre fascinanta boemă a anilor ’70-’80, dar și la o revedere cu arta plastică a lui Ion Alin Gheorghiu și a lui Vladimir Șetran, o parte dintre tablourile acestora fiind expuse permanent în foaierul Sălii Atelier.  Silvia Colfescu este absolventă a Facultății de Istoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (azi Universitatea Națională de Arte). Co-fondatoare a editurii Vremea din București, este traducătoare din franceză și engleză, ilustratoare, scriitoare. Bibliografie selectivă: 1982 – O familie veselă, Ed. Ion Creangă, Buc., republicat 1990, Ed.Vremea, Buc.; 1985 – Dicționarul limbii române pentru elevi, secțiunea arte plastice, Ed. Didactică și Pedagogică, republicat 1999 Ed. Cartier, Buc.; 2000 - București, ghid istoric, turistic, artistic, Ed. Vremea, Buc., republicat în 12 ediții actualizate; 2004 – Două luni în Europa, Ed. Vremea, Buc.; 2009 – Pisici din Bucureşti – Cats of Bucharest, Ed. Vremea, Buc.; 2013 – Mătuși fabuloase și alte istorioare bucureștene, Ed. Vremea, Buc.  Anamaria Smigelschi este fiica arhitectului Victor Smigelschi, fiu al pictorului ardelean de origine poloneză Octavian Smigelschi, și a Mariei Anna Giuseppina Trinchieri, de origine italiană. A fost căsătorită cu pictorul Ion Alin Gheorghiu, decedat în 2001. Artist plastic - grafician, Anamaria Smigelschi a fost distinsă de-a lungul carierei cu numeroase premii naţionale şi internaţionale; a făcut grafică de şevalet, gravură, concepție grafică pentru reviste ilustrate, emisiuni de televiziune, grafică publicitară şi afiş, grafică de carte. Este autoarea a opt cărţi pentru copii şi a ilustrat nenumărate altele. A publicat la Editura Humanitas volumele de memorii "Gustul, mirosul și amintirea" (2013) "Mai de ieri, mai de departe"(2015) şi la Editura Vremea "Trecători Trecători" (2019) 

Duminică, 22 decembrie 2019, ora 11.00, la Sala Mică a TNB va avea loc conferința Revoluția - 30 de ani. Profitori și beneficiari ai Revoluției. O dezbatere a revistei „22” la Teatrul Național București. Despre conferințăSunt 30 de ani de la revoluția românilor. Persistă întrebări fără răspuns despre vinovații pentru morții Revoluției, despre felul cum s-au poziționat instituțiile statului și politicienii față de nevoia de adevăr.Dar există și întrebări mai generale despre evoluția României în cele trei decenii, despre dreptatea socială, despre câștiguri și pierderi. Acestea vor fi temele puse în discuție de Revista „22” la ediția din 22 decembrie 2019, ora 11 a Conferințelor Teatrului Național București sub titlul Revoluția - 30 de ani.Profitori si beneficiari, dezbatere care va avea loc în Sala Mică a TNB. Moderată de jurnalista Brîndușa Armanca, dezbaterea are invitați de prestigiu care vor contura o imagine consistentă a României postdecembriste: Andreea Pora, redactor-șef al revistei, Prof.univ.Dr. Andrei Cornea - editorialist, Germina Nagâț - membră în Colegul CNSAS, Andrei Oișteanu, scriitor și Dan Perjovschi, artist plastic, designerul revistei.Contribuțiile din sală vor completa tabloul și vor reitera practica dialogului deschis despre ceea ce ne preocupă pe toți. Invitați: Andreea Pora, Andrei Cornea, Germina Nagâț, Andrei Oișteanu, Dan PerjovschiModerator: Brîndușa Armanca Desenul afișului de Dan Perjovschi