Conferințele TNB

Duminică, 18 mai 2008, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa susţinută de Cristian Pîrvulescu: "Votul între datorie şi angajament civic. Ce rol mai are cetăţeanul într-o democraţie postmodernă?", începând cu ora 11,00. Preţul biletelor este de 23 RON sau 10 RON.  Cunoscut politolog şi analist al vieţii sociale şi politice româneşti, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia comentează campania electorală pentru alegerile locale de pe 1 iunie, făcând un inventar al reţetelor cu care partidele încearcă să-şi extindă sau să-şi menţină puterea.  Despre Cristian Pîrvulescu  Născut în 1965, în Ploieşti. Studii: Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, 1989; Doctor în ştiinţe politice cu teza Tendinţe şi evoluţii în dinamica partidelor politice (vest)europene la sfârşitul secolului XX, SNSPA, 2003. Activitate didactică: profesor de filosofie  (1989-1992); asistent, apoi lector la Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA); din noiembrie decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice a SNSPA; 1999 - prezent cursul Politologie generală la Facultatea de Jurnalism şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Bucureşti. Experienţă profesională: membru în comitetul de redacţie şi redactor şef adjunct al revistei de ştiinţe politice Sfera Politicii (1994-1997); membru fondator al  Asociaţiei Române de Ştiinţe Politice; membru fondator al Societăţii Române de Ştiinţe Politice; 1999 - 2005, membru al juriului Barometrului de Opinie Publică, cercetare bianuală realizată de Fundaţia pentru o Societate Deschisă; consultant în cadrul Programului CDF (Cadrul de dezvoltare cuprinzătoare) al Băncii Mondiale (2000, 2003); evaluator al Coaliţiei 2005 (reţea de peste 100 de organizaţii civice din Republica Moldova care au monitorizat procesul electoral pentru alegerile parlamentare din martie 2005) iulie - noiembrie 2005. Alte activităţi: 1999 - prezent, preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia; 2002 coordonator, ca preşedinte APD, al Forumului Constituţional, dezbatere publică ce a vizat implicarea societăţii civile în procesul de revizuire a Constituţiei; 2004 - prezent, preşedinte al AIRUE (Asociaţia pentru Integrarea României în Uniune Europeană) reţea de organizaţii româneşti şi europene cu o puternică amprentă sindicală. Colaborări şi prezenţe în dezbaterile din mass media românească (22, Dilema, Bursa, Cotidianul, Curentul, România Liberă, BBC, Radio Europa Liberă, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio 3, Radio Contact, Europa FM, Radio Total, Mix FM, TVR, Antena 1, Prima TV, Pro TV etc.)

Duminică, 25 mai 2008, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa susţinută de Eugen Negrici: "Cum citim literatura scrisă în comunism", începând cu ora 11,00. Preţul biletelor este de 23 RON sau 10 RON.  Autorul celor două volume intitulate Literatura română sub comunism reia teza substituirii religiei în statul comunist cu ideologia marxist-leninistă. Textele analizate reprezintă mostre dintr-o producţie discursivă care cu greu poate fi numită literatură, lungi poeme care relatează fapte neverosimile sau exaltă ura de clasă în cuvinte în parte neînţelese, în fraze dezarticulare din punct de vedere gramatical sau în rime şchioape. Despre Eugen Negrici Născut în 1941 la Râmnicu Vâlcea. Critic şi istoric literar. Urmează Liceul Teoretic în Râmnicu Vâlcea (1948-1959), după care face studii filologice şi apoi doctoratul la Universitatea din Bucureşti (1959-1964). Debutează în 1964 în Gazeta literară. Profesor de literatură veche şi contemporană la Universitatea din Bucureşti şi la Universitatea din Craiova. Introduce în literatura română conceptul de expresivitate involuntară, pe care îl va urmări în zona literaturii vechi, dar şi al poeziei sau prozei proletcultiste. În aria de studiu a literaturii vechi s-a ocupat de cercetarea nucleelor narative în operele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche şi Miron Costin şi a consacrat o monografie mitropolitului Antim Ivireanu, personalitate importantă a culturii noastre medievale. Cărţi şi premii: Antim, Logos şi personalitate (1971), Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin (1972), Expresivitatea involuntară (1977), Figura spiritului creator (1978 - Premiul Uniunii Scriitorilor); Imanenţa literaturii (1981); Introducere în poezia contemporană (1985 - Premiul Uniunii Scriitorilor); Poezia medievală în limba română (1996 - Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Fundaţiei „Soros"). Este autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puţin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume: Literatura română sub comunism. Proza (2002), Literatura română sub comunism. Poezia (2003).            

Duminică, 8 iunie 2008, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, va avea loc conferinţa susţinută de Neagu Djuvara: "O scurtă experienţă cu Serviciile occidentale de spionaj", începând cu ora 11,00. Preţul biletelor este de 23 RON sau 10 RON.  Unul dintre ultimii descendenţi ai unor vechi familii boiereşti, istoric, eseist, filosof şi diplomat, Neagu Djuvara a inaugurat seria Conferinţelor Teatrului Naţional în martie 2006, cu  prelegerea intitulată Războiul de 77 de ani (1914- 1991). Tot Neagu Djuvara încheie actuala stagiune a Conferinţelor, prezentând un episod dureros din viaţa sa: perioada 1952-1956, când, refugiat în străinătate, a reprezentat Comitetul Naţional Român pe lângă Serviciile secrete americane şi franceze. A fost, aşa cum se autointitulează, "un fel de şef al spionajului românesc în Occident". Despre Neagu Djuvara S-a născut la Bucureşti în 1916. Studii la Paris: licenţa în litere (istoric), 1937; doctorat în drept, 1940; doctorat de stat în litere (filozofie a istoriei), 1972; diplomă a Institutului de Limbi şi Civilizaţii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. În 1941 participă cu Regimentul 6 Dorobanţi de Gardă „Mihai Viteazul" la campania din Basarabia şi Transnistria. În 1943 intră prin concurs la Ministerul de Externe. La 23 august 1944 e trimis curier diplomalic la Stockholm pentru reluarea negocierilor de pace cu URSS. Guvernul de după 23 august 1944 îl numeşte Secretar de Legaţie în Suedia, unde stă până la preluarea definitivă a puterii de către comunişti în toamna lui 1947, când hotărăşte să nu se întoarcă în ţară. Din 1948 pâna în 1961 şi din 1984 în 1989 a activat în cadrul exilului românesc (Comitetul de asistenţă pentru românii refugiaţi, Radio Europa Liberă, Fundaţia Carol I, Casa Românească etc.). Între 1961 şi 1984 a locuit în Africa subsahariană, în calitate de consilier diplomatic şi juridic la Ministerul de Externe al Republicii Niger. În 1990 s-a întors în ţară, fiind, din 1991 în 1997, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti. Membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iaşi şi al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga" din Bucureşti. (date preluate de pe www.humanitas.ro)

Avem plăcerea să vă anunţăm deschiderea noii serii de Conferinţe ale Teatrului Naţional Bucureşti. Prima conferinţă din această stagiune va avea loc duminica, 12 octombrie, începând cu ora 11.00, la Sala Atelier, când istoricul Andrei Pippidi va vorbi despre "Bucureştii vechi, între paragină şi demolare". Prin tema propusă, cunoscutul istoric doreşte să atragă atenţia asupra situaţiei critice a patrimoniului arhitectonic moştenit de capitala României. Invitând la o plimbare prin cartierele elegante dar şi în zonele sordide ale Bucureştilor, Andrei Pippidi va trece în revistă primele încercări de modernizare ale oraşului, cu sacrificarea unor monumente care ne lipsesc azi. Conferinţa va lua în calcul imitarea servilă a modelelor arhitectonice străine şi va trece în revistă activitatea Comisiei Monumentelor Istorice precum şi a cazurilor scandaloase legate de activitatea acestei comisii. Totodată, istoricul va face propuneri  pentru salvarea şi valorificarea oraşului vechi. Despre Andrei Pippidi Născut la 12 martie 1948, Bucureşti. Istoric, membru fondator al Societăţii Academice din România. Specializat în istoria Sud-Estului european în secolele XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală şi politică a României, istoria relaţiilor între Sud-Est şi Occident. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, 1965-1970, specializare în istorie medie universală. Doctorate în 1981 la Universitatea din Cluj-Napoca şi 1986 la Universitatea din Oxford. Din 1970 lucrează în cadrul Institutul de studii sud-est europene (membru în Consiliul ştiinţific al Institutului din 1990, secretar ştiinţific al Institutului în 1990-1994). Din 1990 este cadru ştiinţific asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, apoi conferenţiar şi, din 1995, profesor de Istorie a Evului Mediu european. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice în 1997-2001, director al Institutului Român de Istorie Recentă în 1999-2001. Din 2008, redactor-şef la Revue des Etudes Sud-Est Europeennes. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social 1990-1992, membru în comitetul de redacţie al revistei „22" 1991, membru fondator al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă 1994-1997, preşedinte al Fundaţiei Cărţii, Bucureşti Din 1995, membru fondator al Societăţii Academice din România 1996-2006, membru în consiliul de administraţie, apoi în consiliul ştiinţific la New Europe College. Din 2005, membru în consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Holocaustului 2006, membru al comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste în România A primit premiul „Nicolae Iorga" al Academiei în 1983. Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Duminică, 26 octombrie 2008, la Sala Atelier a Teatrului Naţional, Livius Ciocârlie va susţine o conferinţă intitulată "O privire relaxată asupra lui Cioran", începând cu ora 11.00. "O privire relaxată este una care admiră fără să idolatrizeze. Una care, deloc prezumţioasă, dar nici timorată de mărimea astrului, încearcă să discearnă senin ce este incert de ce este luminos." (Livius Ciocârlie)  Livius Ciocârlie glosează eseistica lui Cioran, tratând, în paralel, probleme ca: responsabilitatea intelectualului, Cioran: filozof sau scriitor? Cioran şi românii, opera românească versus opera franceză. Despre Livius Ciocârlie: Născut la 7 octombrie 1935, la Timişoara. Absolvă Universitatea din Bucureşti în 1958; profesor de literatură franceză la Universitatea din Timişoara până la pensionare; între 1990 si 1994, detaşat ca lector de limba română la Universitatea Bordeaux III. Membru al Uniunii Scriitorilor din 1980; secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara în 1990; membru în Comitetul director al Uniunii (1990-1992); actualmente, membru al Colegiului de onoare al Uniunii Scriitorilor. Debutează publicistic în 1965 şi editorial în 1974; publică patru cărţi de eseuri critice, una de memorialistică şi 12 volume dintr-un vast ciclu autobiografic şi eseistic; cinci premii ale Uniunii Scriitorilor, dintre care ultimul, din 2004, Premiu Naţional; premiul Fundaţiei pentru o Societate deschisă (1995), premiul ASPRO (1998), premiul revistei "Cuvântul" (2005). După 1990 a conferenţiat în numeroase Universităţi şi Centre culturale din Europa şi Statele Unite. Cărţi publicate: Realism şi devenire poetică (1974, premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor); Negru şi alb (1979, premiul Uniunii Scriitorilor); Mari corespondenţe (1981); Eseuri critice (1983, premiul Uniunii Scriitorilor); Un Burgtheater provincial (1985); Clopotul scufundat (1988); Fragmente despre vid (1992); Paradisul derizoriu (1993); Viaţa în paranteză (1995, premiul Fundaţiei pentru o Societate deschisă şi premiul Salonului de carte de la Cluj); Cap şi pajură (1997); Trei într-o galeră (1998, premiul ASPRO); Caietele lui Cioran (2000); De la Sancho Panza, la Cavalerul Tristei Figuri (2001, premiul Uniunii Scriitorilor); & comp. (2003); „...pe mine să nu contaţi", convorbiri cu Mircea Bentea (2003). Bătrâneţe şi moarte în mileniul trei (2005); Pornind de la Valery (2006). Preţul biletelor este de 23 RON şi 10 RON. Pentru mai multe informaţii: 021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Duminică, 16 noiembrie 2008, începând cu ora 11.00, la Sala Atelier va avea loc conferinţa cu tema "Capcanele Uninominalului".   Domnul Cristian Pîrvulescu şi invitaţii săi -Dan C. Mihăilescu, Luca Niculescu şi Călin Georgescu- vor purta un dialog informal despre efectul unei reforme târzii asupra moralului unei societăţi aflate în faţa unei crize economice şi sociale. Ce mai poate spune acum uninominalul românilor? Mai e loc de speranţă? Sau totul nu e decât un joc? Formatul dezbaterii va fi cel al unui talk-show în formulă extinsă la care spectatorii sunt invitaţi să participe. În public se vor afla şi politicieni care vor încerca să demonstreze cum va determina votul uninominal o creştere a responsabilităţii aleşilor faţă de electoratul pe care îl reprezintă. Despre Cristian Pîrvulescu Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia. Născut în 1965, absolvent al Facultăţii de Filozofie, Universitatea Bucureşti; Doctor în ştiinţe politice. În prezent, Decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative. Colaborări şi prezenţe în dezbaterile din mass media românească (22, Dilema, Bursa, Cotidianul, Curentul, România Liberă, BBC, Radio Europa Liberă, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio 3, Radio Contact, Europa FM, Radio Total, Mix FM, TVR, Antena 1, Prima TV, Pro TV etc.) Dan C. Mihăilescu Unul dintre cei mai avizaţi critici ai literaturii române în postceauşism, istoric literar şi eseist. Premiul Uniunii Scriitorilor în 1999 (pentru traducerea integrală a dramaturgiei lui Eugen Ionescu). Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru emisiunea Omul care aduce cartea (2002). Cărţi publicate: Perspective eminesciene (1982), Dramaturgia lui Lucian Blaga (1984), Întrebările poeziei (1989), Scriitorincul (2001), Bucureşti. Carte de bucăţi (2003), Scrieri de plăcere (2004). Coautor al unor volume colective: Atitudini şi polemici în presa literară interbelică (1984), Dicţionarul scriitorilor români (vol. I, 1994, vol. II, 1998; vol. III, 2001, vol. IV, 2002), Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000), Bibliografia I.L. Caragiale, Academia Română (I-II, 1997). La Editura Polirom publică Literatura română în postceauşism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare (2004) şi Literatura română în postceauşism. Vol. II. Proză. Prezentul ca dezumanizare (2006). Luca Niculescu Redactor şef Radio France Internationale România; Realizator al emisiunii "Europa ne priveşte" pe TVR 1; Corespondent permanent în România pentru posturile de radio RFI, France Info, France Inter, France Culture şi ziarul Liberation ; Rubrică permanentă în Dilema Veche. Născut în 1971. Absolvent al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti; Master în Jurnalism European - Centrul Universitar de Jurnalism Strasbourg, Franţa. Călin Georgescu Director Executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Deţinător al unor funcţii în Guvernul României: Consilier al Ministrului Mediului; Secretar General al Ministerului Mediului; Director al Direcţiei Organisme Economice Internaţionale din cadrul MAE. Implementează, începând cu anul 2000, Agenda Locală 21 (plan de dezvoltare locală durabilă, ca parte a Proiectului de Dezvoltare al Naţiunilor Unite). Co-autor al volumelor România 2020 şi Reprofesionalizarea României, care dezbat strategiile naţionale din economie şi învăţământ; autor al mai multor capitole din Rapoartele strategice despre România. Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Duminică, 23 noiembrie 2008, de la ora 11.00, vă invităm la Sala Atelier pentru Conferinţa cu tema "Declinul Educaţiei", susţinută de Domnul Andrei Cornea.   Mai toată lumea se plânge azi - şi nu numai la noi - că educaţia, deopotrivă preunivesitară şi universitară, nu e la înălţime, ba chiar că e în declin. Ne lamentăm că elevii şi studenţii nu mai învaţă ca „ pe vremuri", că nu mai sunt preocupaţi de cunoaştere autentică şi că nici profesorii lor nu mai sunt „maeştrii de altădată". Se propun mereu alte soluţii, se oferă noi remedii, se stabilesc noi formule organizatorice. Şi totuşi, de pe vremea lui Julien Benda, sau lui Alan Bloom continuăm să avem sentimentul că ceva fundamental în educaţie ne scapă tot mai mult şi că nici tinerii, nici dascălii lor nu mai reuşesc să se întîlnească cu adevărat în spaţiul culturii şi al ştiinţei. Ce anume am pierdut şi pierdem? Răspunsul meu este că, la modul general, lumea contemporană tinde ca în educaţie şi în cunoaştere în general să-l substituie tot mai mult pe „a avea" lui "a fi", sau, cu alte vorbe, că am instrumentalizat într-atât de mult educaţia şi cunoaşterea, încât puţine lucruri ne sunt astăzi mai străine în fondul lor decât celebra frază cu care se deschide Metafizica lui Aristotel: „Toţi oamenii poartă în fire aspiraţia de a şti".   (Andrei Cornea) Despre Andrei Cornea: Profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti Mai multe cărţi publicate printre care: Scriere şi oralitate în cultura antică, Cartea Românească, 1988, Humanitas, 2004 Turnirul khazar, Nemira, 1997, Polirom 2003 Când Socrate nu are dreptate, Humanitas, 2005 Noul - o veche poveste, Humanitas, 2008 Traduceri din greaca veche: Platon, Republica, Aristotel, Metafizica; în curând va apărea la Ed. Humanitas ultimul volum (din cele trei) al traducerii operei complete a lui Plotin. Activitate publicistică săptămânală la Revista 22. Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Radu Beligan împlineşte 90 de ani! O sărbătoare pentru Teatrul Naţional şi pentru teatrul românesc, deopotrivă! Duminică, 7 decembrie, orele 19.00, la Sala Mare, Teatrul Naţional Bucureşti vă invită la o întâlnire cu Maestrul Radu Beligan în cadrul unui spectacol - confesiune despre şapte decenii petrecute pe scenă, alături de mari artişti, începând cu cei care au lucrat sub directa îndrumare a lui I.L.Caragiale. Radu Beligan, actorul fără egal al generaţiilor noastre, va vorbi despre personalităţi ale lumii teatrale şi întâmplări care i-au marcat destinul, despre cariera sa inegalabilă, despre tainele succesului şi ale longevităţii sale artistice. Timp de două ore, Radu Beligan ne va purta, prin mărturisiri şi imagini, în lumea fermecată a amintirilor din ultima jumătate a istoriei teatrului românesc. Un spectacol unic, irepetabil.   Vă aşteptăm la seara Radu Beligan - 90! Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenţia de bilete)

Duminică, 1 februarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, Rodica Zafiu, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, va susţine conferinţa cu titlul Nou şi vechi în evoluţia limbii române. Rodica Zafiu, filologul care, în rubricile permanente din cunoscute reviste literare, ne învaţă cum să vorbim corect, va face o descriere a stării actuale a limbii române, raportată la evoluţia sa anterioară. Se va discuta despre clişeele limbii române, despre cuvinte la modă, despre acceptarea unor forme condamnate până de curând  şi alte metehne lingvistice ale lumii în care trăim. Despre Rodica Zafiu: Lingvist, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti. 1977-1981: Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, secţia română-franceză. 1998: Doctor în filologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza Narativul ca mijloc de poetizare. 1985-1990: Filolog la Institutul de Lingvistică din Bucureşti (Sectorul de lexicologie şi lexicografie şi Grupul de poetică).  Din 1990, este, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi, din 2007, profesor la Catedra de Limba română a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. 2003-prezent: Cercetător principal  la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" (Bucureşti), Sectorul de gramatică. Domenii de cercetare: lingvistica textului, pragmatică, stilistică şi poetică, gramatică, lexic, onomastică literară, retorică, argumentare, teoria lecturii. Contribuţii la cercetarea conectorilor pragmatici, a discursului politic şi jurnalistic ("limba de lemn"), a limbii române vorbite (argou), a raportului scriere-oralitate, a tendinţelor limbii române actuale. Publicistică A colaborat la numeroase reviste de cultură: Dilema, Dilemateca, Cuvântul, Luceafărul, Observator cultural, Orizont, România literară, Vineri, Cultura. Rubrică săptămânală de lingvistică, în Luceafărul între 1990 şi 1993, apoi în România literară din 1993 până în prezent; între 1997 şi 2000, rubrică lunară în suplimentul cultural al revistei Dilema (Vineri). Colaborări la emisiuni de specialitate (limba română actuală, cultivarea limbii) la radio şi la televiziune: în 1994, rubrică lunară în emisiunea Povestea vorbei, la TVR1: Cuvinte la modă;  între 2001 şi 2006, invitaţii la Radio România Cultural, (la rubricile O samă de cuvinte; Arheologia cuvintelor); 2005-2007 invitaţii la BBC; în 2006, participări la emisiunea Greşelile noastre, la Realitatea TV; în 2007, participări la emisiunea Numele meu, TVR2. Volume individuale Poezia simbolistă românească, antologie comentată, 1996 Naraţiune şi poezie, Premiul Academiei Române, 2000 Diversitate stilistică în româna actuală, 2001 Limbaj şi politică, 2007 Premii Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române, pe anul 2000, pentru volumul Naraţiune şi poezie Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu" al Academiei Române, pe anul 2001, pentru volumul colectiv Enciclopedia limbii române, coord. Marius Sala Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române, pe anul 2005, pentru volumul colectiv Gramatica limbii române, I-II

Duminică, 15 februarie, ora 11.oo, la Sala Atelier, vă invităm la conferinţa cu titlul După aproape 20 de ani, susţinută de domnul Radu Filipescu. Radu Filipescu, binecunoscut disident anticomunist, a fost arestat la  începutul anilor 80, pentru „acţiuni împotriva orânduirii socialiste", pentru care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. La presiuni făcute de diferite organizaţii internaţionale, printre care Europa liberă şi Amnesty International, Radu Filipescu a fost eliberat în 1986, pentru a fi din nou arestat, în 1987 şi apoi în 22 decembrie 1989. Participant la Revoluţia din 1989, Radu Filipescu a refuzat privilegiile acordate revoluţionarilor şi a încercat să nu-şi pună mari speranţe în schimbările ce aveau să vină. Cu ocazia conferinţei susţinute la TNB, Radu Filipescu crede că a sosit momentul ca românii să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în perioada comunistă. „Unde am ajuns la aproape 20 de ani de la răsturnarea regimului Ceauşescu, în decembrie '89? Au meritat 3 ani de închisoare şi 4 ani de "Jogging cu Securitatea"? Se putea să fie mai bine, se putea mai rău." (Radu Filipescu) Despre Radu Filipescu: Născut la Târgu Mureş, în 1955. 1974-1979: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Institutul Politehnic Bucureşti. Fondator şi Asociat unic Parrot Invent SRL. Autor al mai multe invenţii. Activităţi civice şi politice: Membru fondator Grupul pentru Dialog Social (GDS) Membru fondator APADOR - CH FREEDOM Prize by the Poul Lauritzen Foundation, of Denmark Preşedinte al GDS (1998 - prezent) Preşedinte al Asociaţiei Revoluţionarilor fără Privilegii (ARFP) Disident în perioada dictaturii Ceauşescu: Decembrie 1982 - Mai 1983 Realizarea şi împrăştierea a peste 20.000 manifeste chemând la demonstraţii împotriva conducerii Ceauşescu în Bucureşti. 7 mai 1983: arestat şi condamnat la 10 ani închisoare pentru „Propagandă împotriva Societăţii Socialiste" Decembrie 1984 - nominalizat "Prizonier al lunii " de către Amnesty International în cadrul unei campanii de eliberare a deţinuţilor politici din ţările est-europene 18 aprilie 1986 -eliberat datorită eforturilor organizaţiilor neguvernamentale Amnesty International, Ligue pur Droit de l'Home, posturilor de Radio Europa Liberă, Vocea Americii, după aproape 3 ani de detenţie în închisorile Rahova, Jilava si Aiud.   Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021/314 71 71 (Agenţia de bilete).  Vă aşteptăm cu plăcere!